1,549 matches
-
ocale. A socotit că trebuie să plătească, în schimb, patru ocale de untdelemn. Caută să-mi măsori drept, cu aceeași oca, a stăruit, «țăranul». Nu se poate, că-i plină de lapte. Îți măsor cu asta!. Și a scos de sub tejghea altă oca. Păi, ocaua asta-i mai mică, a zis «țăranul». Ce te pricepi tu, nepricopsitule! Ocaua-i Oca și gata! Atunci, «țăranul» a scos căciula din cap, a lepădat sumanul și s-a arătat în tunica albastră, cu epoleți
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
meleagurile acelea de basm ale Curseștilor... Proprietara soarelui Ce puțină distracție era pe timpul lui Ceaușescu la citirea reclamelor! Reclamele nu se prea foloseau, (mai mult reclamațiile), promoții ioc, iar omul spunea mulțumesc de o mie de ori dacă găsea pe tejghea și nu sub, ceea ce căuta. Dar a venit libertatea, de fapt voiam să spun Libertatea (cu L mare), dar m- a luat viteza pe dinainte și acum nu ai decât să te tolănești întrun fotoliu (rămas și acela moștenire de la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ceva mai puțină. Străinul aranjă cu grijă frunzele florii aceleia într-o ordine firească, apoi făcu un semn lui Murgoci ca și cum ar fi chemat chelnerul într-un mare restaurant. Acesta rămase surprins o clipă dar își reveni repede, ocoli șchiopătând tejgheaua aceea lungă și veni la masa ceea lungă. - Vreau să mănânc ceva, orice ai la ora aceasta iar de băut, vreau vin. Murgoci nici nu se mișcă de lângă masă, parcă așteptând să mai audă ceva. Omul ridică privirea, văzu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și la posesorul lui, acesta zâmbi amar, „Nu este de furat! N-aș fi în stare, ehei...” cine mai știe ce-l făcu să scoată acel „ehei”, dar poate tocmai acest lucru îl făcu pe cârciumar să se îndrepte spre tejgheaua lui ținând ceasul de lanțul subțire și fin, depărtat mult de corp ca și cum ar fi dus un șoarece mort ținându-l de coadă. Dispăru pe ușă undeva în spate, nimeni din încăperea ceea joasă nu mai scotea o vorbă, vinul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
participării la concursuri, câștigării unor premii de elocință sau de retorică, de poezie sau de gimnastică? Ți se schimbă viața în esența ei dacă ești cunoscut sau recunoscut când traversezi piața publică, când treci pe străzile cetății sau întârzii în fața tejghelei negustorului de pește? Panglicile, medaliile și titlurile îți fac oare existența mai ușoară, mai plăcută? Sau toate acestea nu-s decât vanități și vânare de vânt? Antiphon conchide că este inutil să-ți irosești timpul și energia cu asemenea simulacre
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Olvido cândva. Erau În Kuweitul abia părăsit de trupele irakiene. Intraseră În ajun, Însoțind o unitate americană de mecanizate, și se aflau la etajul cinci al unui Hilton fără electricitate, fără geamuri la ferestre (luaseră o cheie la Întâmplare din spatele tejghelei recepției pustii), cu apa din țevile sparte șiroind pe scări În jos. Scoseseră salteaua plină de funingine de la petrolul incendiat, ca să doarmă toată noaptea, epuizați, În fața panoramei sondelor În flăcări și În bubuiturile ultimelor salve de tun. Acum pricep, În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lui Cioran „de o impertinență incredibilă”, vânzătorul îi spune: „Ar fi cazul să știți ce vreți”. Este momentul exploziei: „Uitând de hotărârea mea de a rămâne calm, iau borcanul cu cremă de alune și aproape îl sparg trântindu-l de tejghea: Dar am dreptul să mă înșel, nu!» Ă Trebuie spus că vânzătorul are un zâmbet ironic, poate involuntar, care mă scoate din minți. Am ieșit din magazin cu dureri de stomac și cu dureri peste tot. Pentru o dată, teoria potrivită
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
5 ori 10 bani, puși după căutare, dați de stăpînul cu cînele. Mușteriu Ca să nu-ți plece mușteriul din prăvălie pînă nu va tîrgui, bate în prag sau sub prag o potcoavă de-a-ndăretele sau în toarsă invers, sau bate pe tejghea bani stricați. Cînd intri în o dugheană, dacă tîrîi picioarele, vei aduce noi mușterii, și dacă le tîrîi la ieșire, vei lua din mușterii. Muțenie Se crede că, dacă o femeie grea este întrebată ori de se află în acea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mi se părea atît de cunoscut și care, sincer să fiu, nici nu putea fi înregimentat în partidul amicilor mei, deoarece pînă-n '90 intelectualii (adică, oameni săraci) nu-și permiteau să aibă relații atît de "înalte"... (măcelarii vînzînd numai de sub tejghea, celor cu bani). Fiindcă am început neinspirat această amintire, desigur, o să ghiciți acum că este vor ba despre criticul A.I. El era măcelarul din piață! Descoperirea m-a uluit pur și simplu! Nici nu știam cum să-l abordez (îl
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
văzut și mi-a făcut un semn de nabab, gen "hai, fie, vino, dacă tot ai șansa să mă cunoști"!... Am intrat cu un pas stîngaci: știam că doar polițaii, securiștii, activiștii și cîrciumarii sînt serviți, în mod frecvent pe sub tejghea! Omul meu era bine dispus; mi-a arătat un butuc de măcelar de vreo 60 de cm. diametru, înalt cam de un metru. Și, mîngîindu-l, a susurat: "De-acuma-s cineva! Am butucul meu! AL MEU! L-am luat din
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
faci, deși ar trebui să-ți dai seama și singur. 4 Coada nu era mare. Doar două persoane în fața lui. Ai grijă, nu te sprijini de vitrină, că se sparge! a răcnit bărbatul gras și bărbos ca un căpcăun, din spatele tejghelei. Scuzați, a bîiguit Cornel, smulgîndu-și repede mîna de pe sticlă, de parcă ar fi fost încinsă. De-abia atunci își dăduse seama că își sprijinea mîna de vitrină. Greșise, dar n-a vrut și și-a cerut scuze. Bărbatul n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
încă "tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc"; precupeață care "vinde ce poate și cumpără ce găsește", aleargă cu marfa de la Rodna la Lipova, ca o adevărată femeie de afaceri, sau stă la tejgheaua plină de poame, de turtă dulce, de pește. Ea este "muiere mare, spătoasă, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt"; aprigă, demnă, vrea să scape de sărăcie și să-și crească cei doi copii, pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vizitatorii și să-i îndemne să revină. În mod paradoxal, McDonald's-ul nu este un loc foarte ospitalier, unde oamenii pot petrece mai mult timp. Principiul "impoliteții" pare să funcționeze aici mai bine decât în restaurantele clasice. Coada la tejghea, salutul mecanic, scaunele puțin confortabile și obișnuita urare (cel puțin, în America) de "drum bun", după ce mâncarea a fost cumpărată sunt semne ale impoliteții, care marchează clar ideea că fast-food-ul este locul de unde îți cumperi mâncare și pleci cât poți
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
se adăugau 185. În această manieră, oferea un meniu limitat, "demontat până la esență și obținut cu un minimum de efort 186". Produsul, deosebit de simplu de executat, era vândut într-un loc în care clientul făcea multă muncă neplătită: mergea la tejghea, aștepta la rând, comanda, plătea, își ducea tava la masă și arunca resturile (Ritzer, 1996, 39). Acest sistem simplu este însă extrem de eficient și aduce un profit uriaș. Angajatii sunt puțini la număr, în general foarte tineri, fără multă experiență
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
control bine pus la punct. Fie că intră în restaurant, fie că folosesc ghișeul de comandă, dacă nu coboară din mașină, se supun unor reguli care determină ca întregul proces să meargă ca pe bandă: stau la coadă, ajung la tejghea sau la ghișeu, cumpără produsele, merg la masă, unde se așază pe scaune neconfortabile, sau pleacă imediat, consumă rapid și aruncă resturile în containere destinate acestui scop. În această manieră, sistemul mcdonaldizat controlează producția, angajații și clientul (Ritzer, 1996, 103
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și eu ce sunt acei studienți și când am ajuns acolo am văzut o mulțime de oameni care stricase o jumătate de târg și stricau încă dughenile nestricate”. Vrabie nu văzuse niciun student, dar văzuse și recunoscuse pe alții: „...pe tejgheaua unei dugheni stătea Simion Lavric care flutura din un chipiu printre oamenii care stricau. De aseminea am văzut pe Gh. Onofrei din Cursești care cu un braț strica geamurile și pe Gh. Pinitiliescu îndemnând lumea la stricat și’i mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
așteptînd, făcîndu-și serviciul de polițiști ai noii ordini, dacă aceasta se poate numi ordine. Acolo este o nouă și elegantă Pizza Hut. Mirosurile proastei canalizări vin dintr-o altă direcție. În unghiuri drepte se află mașini Datsun ruginite, transformate în tejghele doldora de pături vechi, alămuri, găleți, perii, sacoșe, cărți. Pe aici trec tineri pe patine cu rotile, strecurîndu-se printre pietoni în cîrje, unii complet fără picioare sau șchiopătînd. Vizitatorul va fi impresionat de arta locală de a transforma banchete jupuite
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Apoi și locul era așa de te simțeai oarecum fermecat în el, o încăpere largă și scundă, cu pereții pătați de muște și gălbeniți de fum, aproape goală și luminată de o lampă proastă care se afla în peretele de la tejghea. Unde mai pui că străinii se încing la povești despre morți, moșteniri, tronsnituri și tocăneli în miez de noapte care îl poartă departe pe Tașcă așa ostenit cum era, că nu știe dacă lucrurile se petrec aievea ori e numai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mi-am spus: "Trebuie să găsesc un mijloc de a ieși din acest putregai care erau patronii, muncitorii, magistrații, polițiștii și alții. Toți acești oameni îmi repugnau ..." "Nevrînd să fiu nici exploatat și nici exploatator, am început să fur de pe tejghele ..." Dar toți teroriștii au practicat ceea ce ei numesc "reprize" adică jefuirea băncilor -, furtul din magazine în stadiul minor al devianței lor; incendierea sau distrugerea prin explozive." De asemenea, de mult timp munca era disprețuită, refuzată, și o viață parazitară, larvară
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
cincizeci de miligrame până la un litru. Erau cufundați în jocul de cărți și tata mai mușca câteodată dintr-un cârnat foarte subțire petrecut pe după gât. Era un mezelic bun, special pentru a face vinul mai băubil. În fundul crâșmei se afla tejgheaua de alamă, lustruită de îndelungată întrebuințare, în dosul căruia trona patronul, Culiță State, un om grăsului, care plesnea de sănătate, mustăcios ca Taras Bulba și veșnic vesel și prietenos. Nu l-am văzut niodată amărât, probabil că-i mergeau afacerile
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în dosul căruia trona patronul, Culiță State, un om grăsului, care plesnea de sănătate, mustăcios ca Taras Bulba și veșnic vesel și prietenos. Nu l-am văzut niodată amărât, probabil că-i mergeau afacerile foarte bine. M-a chemat la tejghea și mi-a dat un covrig cald și o sticluță cu limonadă rece, de acelea cu capac de porțelan și cu gumă roșie, care prindea gura sticlei cu un arc din sârmă. Azi nu mai văd așa ceva. M-a mângâiat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
când mai dorești o papară, poftește, țio dau cu plăcere. - Mi-ajunge, mi-ajunge..., mormăia Turcu. Toți mușterii din crâșmă, râdeau în batjocură de Turcu. Acum nu le mai era frică de el. Fierarul trecea cu capul în jos spre tejghea, cerea un țoi cu rachiu, îl dădea pe gât și părăsea crâșma, uitându-se în treacăt, cu spăsenie, la tata și prietenii săi. Dacă ar fi rămas lucrurile așa, n-ar fi fost nimic, dar Turcu dorea cu orice preț
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Gheorghe, zic, de ce îi e frică lui Megherel? Nu mi-a răspuns. Am mai băut halbe și nu mai știam ce vorbim. Berăria era plină de oameni, glasurile noastre se pierdeau în gălăgia din bodegă. Berea curgea în spume pe tejghea... Gheorghe dădea din mâini, își arăta pieptul cu degetul, mi-l arăta pe-al meu... că el i-a zis... e regele... și regele a îmbrăcat cămașa verde... Domnul general... ofițerii... dar n-a înțeles? Era secret? De ce secret?... Prigonitorii
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
intrarăm într-un restaurant, mă uitai să văd: Gambrinus. Nu știam de unde, dar numele îmi era cunoscut. Plin de lume, cu săli mari și cu etaj, cu boltă și scări uriașe. Era de fapt o berărie, chelnerii cărau halbe de la tejghea la care berea curgea neîncetat în valuri de spumă. Ne așezarăm la o masă și un chelner se apropie și-și apropie capul de umărul grasului; îl cunoștea și aceasta ne întrebă: - Luăm, bă, cîte-o chestie d-aia? Cum să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
se vedea un șir de arcade și nenumărate dughene. Se opriră chiar în mijlocul pieței, în fața unei mici construcții în formă de ghiulea, spoită cu albastru. Înăuntru, în singura încăpere a casei, luminată doar prin ușa de la intrare, ședea, în spatele unei tejghele de lemn lustruit, un bătrân arab cu mustață albă. Tocmai turna ceaiul, ridicând și coborând ceainicul deasupra a trei păhăruțe colorate. Din prag, până să apuce să deslușească și altceva în penumbra dughenei, îi întâmpină mireasma răcoroasă a ceaiului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]