2,085 matches
-
în această situație? Psihiatrul, care. de la sosirea lor, fusese pus la curent în amănunt cu toată situația, spuse: - Cred că ar fi bine dacă am chema și celelalte persoane principale aici, și pe Gosseyn Doi. Când Crang merse să-i telefoneze lui Leej și Prescott ieși să-i trimită limuzina s-o ia, Gosseyn i se adresă lui Kair: - Bănuiesc că prin "persoane speciale" ai vrut să denumești persoanele care au participat la tentativa colectivă de a ajunge în cealaltă galaxie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
îi lăsa o impresie de intensă decepție. * O așteptă pe Nirena să iasă și-l ceru pe Madrisol la videofonul său. Se simțea din nou nervos. Într-adevăr putea fi vorba de trădare. Îi ceruse lui Enro autorizarea de a telefona oriunde voia, dar nu comunici cu niciunul pe timp de război fără acordul special. Se întreba cât de extinsă era supravegherea care i se acorda. Atunci răsună vocea roboperatorului. - Secretarul Ligii acceptă să vorbească cu prințul Ashargin cu condiția să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
brusc, se lăsă pe spate, scutură din cap și spuse: - Ceva nu merge. Nu pot detecta, dar am sentimentul că nu vom ajunge atât de aproape de această planetă ca de baza precedentă. Am sentimentul unei... interferențe. Gosseyn nu ezită. - Le telefonăm, zise. Dar videofonul și placa rămaseră mute, moarte. Stătură pe gânduri, dar nu multă vreme. Nu mai era nimic de făcut decât să ducă nava până la Venus. Ca și înainte, saltul de similarizare păru instantaneu. Căpitanul Free privi indicatoarele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
inexpresiv. — Bine, bine, zise domnul Thaw. Cinară în tăcere. Domnul Thaw se întoarse acasă a doua zi puțin mai devreme decît de obicei și cam fără suflu. Se așeză în fața lui Thaw, pe carpeta din fața șemineului și zise: — Mi-a telefonat azi-dimineață... Peel, secretarul, adică. M-a întrebat dacă pot să trec să-l văd. Am discutat chestia cu Joe McVean, iar Joe a zis: „Duncan, ia-ți liber după-amiază. O să mă descurc de unul singur“. Așa că m-am dus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe care-o va urî.“ I-am spus că o să mă gîndesc și o să-i dau răspunsul mîine. De la școala de artă m-am dus glonț la Whitehill și m-am întîlnit cu directorul. Știi ce-am aflat? Peel îi telefonase și vorbise cu el. McEwan mi-a zis: „Domnule Thaw, omul acela știe să hotărască mai bine decît mine sau dumneata viitorul lui Duncan“. Așa că am telefonat la școala de artă și le-am spus că-ți dau voie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Whitehill și m-am întîlnit cu directorul. Știi ce-am aflat? Peel îi telefonase și vorbise cu el. McEwan mi-a zis: „Domnule Thaw, omul acela știe să hotărască mai bine decît mine sau dumneata viitorul lui Duncan“. Așa că am telefonat la școala de artă și le-am spus că-ți dau voie să te înscrii. — Mulțumesc, a zis Thaw, și plecă din cameră. Peste o clipă, domnul Thaw intră la el, în dormitorul din față, și-l găsi îngenuncheat lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
CONSILIULUI umplea zece pagini. Printre primii patru Lanark îl găsi pe Wilkins Staple-Stewart, secretarul pentru afaceri interne-externe, Peleus Wilkins, împuternicit pentru mediu și locuri, și Wendel Q. Wilkins, consilier superior pentru transferul de energie al populației. — Ascultă! spuse Lanark, o să telefonez la fiecare dintre cei cu numele Wilkins din listă pînă o să... nu! Nu! O să-l sun pe Monboddo și el o să-mi spună numele complet; el mă cunoaște, dacă roboții lui cretini, nu. îmi cer scuze că-i atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Fundația e crăpată, spuse soldatul. Deschise dulăpiorul de lîngă pat, scoase pantalonii, haina și pantofii și îl ajută pe Lanark să se îmbrace, spunîndu-i: Aș fi vrut să ții legătura cu noi. N-am știut cum. — Ne puteai scrie sau telefona. — Aveam impresia că n-aveam deloc timp. Cu toate astea, n-am realizat nimic. Nu am schimbat nimic. Bineînțeles că n-ai schimbat nimic. Lumea devine mai bună datorită oamenilor care fac lucruri obișnuite și refuză să se lase intimidați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mult mai capabil să se concentreze. Mașina nici măcar nu-i sugerase să încerce să pună mâna pe distorsor; poate nici măcar nu concepuse că ar fi putut reuși. În timp ce-și lua masa, își imagină cum va acționa. Îi va telefona Patriciei și-și va fixa o întâlnire în apartamentul ei. Fără îndoială, o va putea convinge să-l primească a doua zi, într-una din orele dimineții, fără ca vreunul din ceilalți s-o știe. Oricum, trebuia să încerce. Îi telefonă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
telefona Patriciei și-și va fixa o întâlnire în apartamentul ei. Fără îndoială, o va putea convinge să-l primească a doua zi, într-una din orele dimineții, fără ca vreunul din ceilalți s-o știe. Oricum, trebuia să încerce. Îi telefonă de îndată ce se ridică de la masă. Avu puțin de așteptat, după ce-și dădu numele, dar o văzu apoi apărând pe ecranul videofonului. Chipul fetei se lumină, dar îi zise cu însuflețire: ― N-am timp să-ți vorbesc acum. Unde ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
să mai arunce măcar o privire înapoi. O mașină îl aștepta în josul scărilor. Gosseyn îl văzu urcându-se în ea. Peste câteva momente, lui Prescott această poveste îi va reveni în minte. Și mai devreme sau mai târziu, îi va telefona lui Crang, și acesta se va simți obligat să acționeze. Gosseyn trepida de nerăbdare în ascensor. Proiectul său de a pune mâna pe distorsorul intact fusese dat peste cap de această întâlnire întâmplătoare, dar el nu-și pierdu vremea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
îi lăsa o impresie de intensă decepție. * O așteptă pe Nirena să iasă și-l ceru pe Madrisol la videofonul său. Se simțea din nou nervos. Într-adevăr putea fi vorba de trădare. Îi ceruse lui Enro autorizarea de a telefona oriunde voia, dar nu comunici cu niciunul pe timp de război fără acordul special. Se întreba cât de extinsă era supravegherea care i se acorda. Atunci răsună vocea roboperatorului. - Secretarul Ligii acceptă să vorbească cu prințul Ashargin cu condiția să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
brusc, se lăsă pe spate, scutură din cap și spuse: - Ceva nu merge. Nu pot detecta, dar am sentimentul că nu vom ajunge atât de aproape de această planetă ca de baza precedentă. Am sentimentul unei... interferențe. Gosseyn nu ezită. - Le telefonăm, zise. Dar videofonul și placa rămaseră mute, moarte. Stătură pe gânduri, dar nu multă vreme. Nu mai era nimic de făcut decât să ducă nava până la Venus. Ca și înainte, saltul de similarizare păru instantaneu. Căpitanul Free privi indicatoarele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
mult mai capabil să se concentreze. Mașina nici măcar nu-i sugerase să încerce să pună mâna pe distorsor; poate nici măcar nu concepuse că ar fi putut reuși. În timp ce-și lua masa, își imagină cum va acționa. Îi va telefona Patriciei și-și va fixa o întâlnire în apartamentul ei. Fără îndoială, o va putea convinge să-l primească a doua zi, într-una din orele dimineții, fără ca vreunul din ceilalți s-o știe. Oricum, trebuia să încerce. Îi telefonă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
telefona Patriciei și-și va fixa o întâlnire în apartamentul ei. Fără îndoială, o va putea convinge să-l primească a doua zi, într-una din orele dimineții, fără ca vreunul din ceilalți s-o știe. Oricum, trebuia să încerce. Îi telefonă de îndată ce se ridică de la masă. Avu puțin de așteptat, după ce-și dădu numele, dar o văzu apoi apărând pe ecranul videofonului. Chipul fetei se lumină, dar îi zise cu însuflețire: ― N-am timp să-ți vorbesc acum. Unde ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
să mai arunce măcar o privire înapoi. O mașină îl aștepta în josul scărilor. Gosseyn îl văzu urcându-se în ea. Peste câteva momente, lui Prescott această poveste îi va reveni în minte. Și mai devreme sau mai târziu, îi va telefona lui Crang, și acesta se va simți obligat să acționeze. Gosseyn trepida de nerăbdare în ascensor. Proiectul său de a pune mâna pe distorsorul intact fusese dat peste cap de această întâlnire întâmplătoare, dar el nu-și pierdu vremea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
fi înțelept să se înceapă de pe acum o campanie de propagandă, menită să-i obișnuiască pe membrii expediției cu ideea că ar trebui să rămână în spațiu încă cinci ani peste termenul fixat inițial." După ce transmise și acest mesaj, Grosvenor telefonă la biroul doctorului Eggert. Evenimentele păreau să se precipite într-o cadență mai rapidă decât prevăzuse el. Peste vreo zece minute, doctorul Eggert sosi cu trusa lui și începu să-l examineze. În clipa aceea, se auziră pași pe coridor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să plătești. Și ei au plătit. - Au plătit! Fara se întrebă dacă nu cumva glasul îi reflecta golul din stomac. - I-au plătit și lui Lan Harris pentru teren. Bătrânul a cerut prețul maxim și l-a obținut. Mi-a telefonat să fac transferul titlului de proprietate. - Ah, rosti Fara și întreaga lume se prăbuși peste el. Adică vrei să spui că nimeni nu va interveni în nici un fel? Dar garnizoana imperială de la Ferd? Simți nedeslușit că primarul bâiguie ceva cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
oprindu-se de fiecare dată să stea de vorbă cu polițistul Jor. În ziua a patra, acesta nu se mai afla acolo. Fara așteptă, mai întâi cu răbdare, apoi din curiozitate. În cele din urmă se duse la atelier și telefona acasă la Jor. Nu-l găsi. După spusele soției ar fi trebuit să fie la magazinul de arme, pe care-l păzea. Fara șovăi. Avea de lucru până peste cap la atelier, dar pentru prima dată în viață îl copleșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
mai fost văzut în ultimele trei ore. Primarul a stabilit legătura prin teleecran cu magazinul, dar ăia de acolo susțin că habar n-au de nimic. Ei bine, n-o să scape ei chiar așa ușor. Primarul s-a dus să telefoneze soldaților de la Ferd să aducă niște arme de calibru mare. - Tunuri? Da, da, acesta va fi răspunsul și firește că vor trebui să vină soldați, zise Fara, care în sinea Iui încuviință, fiind absolut convins că acum soldații imperiali nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
zile, Cayle ajungea deja să fie inițiat în viața sordidă a "caselor iluziilor". Acest gând sumbru îi stârni, deodată, furia. - Lua-te-ar dracu'! strigă ea sălbatic. Când revine la lucru șoferul, ai grijă să-i ceri adresa casei. Iți telefonez peste zece minute după ora la care e așteptat la lucru și cred că n-ar fi rău dacă ai obține informația respectivă. Probabil că tonul și comportarea ei fură destul de convingătoare, căci Anton Lowery se grăbi s-o asigure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
tinerețe, era acum nou-nouț în închipuirile ei. Dar Ghazal? Nici ea nu se mai simțise vreodată atât de privită, de îmbălsămată de râvna unui iubit. „Știi, îmi ești în minte tot timpul...“, îi spusese la telefon. Măcar asta puteau: își telefonau de oriunde și, treptat, el redevenea un persan care picura declarații ca nimeni altul în urechea femeii îndrăgostite. Cât despre ea, începea să se ierte, gândind că se luptase destul cu propriile rușini. Unsprezece ani, de când plecase Omar, nimeni nu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
în casă. Nu-i greu să ții la respect patru bătrâni cu un revolver. ― De unde arme? ― Unul dintre tovarășii dumitale se va însărcina cu aceasta. ― Aha! Deci ne jucăm de-a ostaticii. Mai departe? ― După ce puneți mâna pe tablouri veți telefona pilotului. Viața celor patru contra posibilității de-a părăsi țara cu un avion. ― Nu va fi niciodată de acord. ― Te înșeli, domnule Ionescu! Sîntem o națiune eminamente sentimentală. Pilotul nu-și va sacrifica părinții. ― Va folosi toate trucurile de pe lume
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
printr-un bilețel pe care-l va găsi domnul Dascălu în antreu la înapoiere. Problema e cum o să ajungă biletul acolo căci tu nu ai voie să te ri-di-ci de pe scaun. Vor fi foarte surprinși că nu li s-a telefonat și de astă dată. Ei bine, vei sălta ușor din cot receptorul ca și cum ar fi fost prost pus în furcă. O mică neatenție... Deci doamna necunoscută a încercat să-i avertizeze telefonic, dar a găsit o-cu-pat și atunci a recurs
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
scotocit toată biblioteca. Inginerul încruntă sprâncenele. ― De ce? ― Păi nu ți-am spus? Tipa zice că ar fi o încăpere secretă. Apăsăm pe buton și... Reproduse fluierând zgomotul unei uși glisante care se deschide. Ionescu îl apucă de mânecă. ― V-a telefonat? ― Țțț! Prin corespondență. Eu am găsit biletul băgat sub ușă. ― Ascultă! Ești sigur că nu visezi? Cine i-a spus că tablourile au dispărut? ― De unde vrei să știu?! Scarlat presupunea că treaba asta ar fi aflat-o în ultima clipă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]