2,288 matches
-
candidaților. Mass-media permite candidaților să comunice direct cu toți cei care votează, iar politicienii care au abilitatea de a proiecta o imagine pozitivă prin canalele televiziunii au un avantaj imens. În acest sens, exemplul clasic din SUA îl constituie prestațiile televizate ale lui Ronald Reagan în campaniile pentru alegerile prezidențiale din 1980 și 1984. Credem că același lucru este valabil și pentru Traian Băsescu, a cărui apariție televizată în campania electorală din 2004 a influențat în bună măsură electoratul să îi
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
manipulare a opiniei publice. Din ce-am văzut la TELEVIZOR, impresia mea e că GUVERNUL încearcă să-i manipuleze pe părinți și să-i asmută contra profesorilor." [CASE#114 ZIARE:Cotidianul Variable:DOCUMENT Paragraph:3] "A fost organizat un circ TELEVIZAT, o diversiune între universitari și preuniversitari. Vicepremierul a vrut să arate că universitarii au salarii mai mari și a încercat inducerea în eroare a opiniei publice". [CASE#301 ZIARE:Jur Național Variable:DOCUMENT Paragraph:11] Sindicatele și media Atitudinea unor lideri
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
netrebnici. (11) [P11] În sfîrșit, copiii sînt preocupați de aceleași lucruri ca și adulții. Cărți prezentate: Porcul mare; Războiul nasturilor; Un cartof din aur masiv. (12) [P12] Cărți pentru copii în care eroul nu este nici măcar personaj dintr-o serie televizată, [P12'] asta nu se poate. Cărți prezentate: Vrăjitorul muntelui de foc; Porțile de dincolo; Căruțașul morții (Dumneavoastră sînteți eroul acestor cărți). (13) [P13] Mai devreme sau mai tîrziu, copilul trebuie neapărat să descopere [P13'] că există și alți oameni mari
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
reacții (1983, p. 58). Am amintit de punerea în apoziție a unui conector; vom aborda problema construcției separate (și alte cîteva aspecte) studiind două propoziții: (12) [P12] Cărți pentru copii în care eroul nu este nici măcar personaj dintr-o serie televizată, [P12'] asta nu se poate. (8) [P8] Avantajul unei mari colecții [P8'] este că îi permite copilului să aprofundeze mai ușor subiectul. Să analizăm structura secvențială din [P12] plecînd de la folosirea pronumelui demonstrativ asta. Vom susține teza non-denominării sau a
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
asta se poate"). Fie următorul parcurs argumentativ: Nu vom reveni asupra valorii lui NICI MĂCAR din [P12]: Semnalăm doar că negația înscrie prezența celuilalt în enunțare: pentru locutor, cărțile pentru copii în care eroul nu este nici măcar personaj dintr-o serie televizată și produsul prezentat constituie una și aceeași realitate; pentru enunțător, există un joc, o decalare introdusă prin NICI MĂCAR + Negație care ține seama de presupusele cunoștințe împărtășite de către destinatarii-coenunțători ("În ziua de azi, dacă nu vine de la televizor, asta se poate
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
voi analiza aici reprezintă un extras dintr-un text de ficțiune din seria polițistă a lui Reiner de Claude Klotz. M-au determinat să-l aleg, natura sa teatralizată și aspectul nefuncțional ce pare să-l guverneze: Seria de interviuri televizate, redată mai jos, nu a fost transmisă la televizor în perioada de criză. De altfel, din ceea ce știm, ele nu au fost niciodată programate. Un jurnalist și un cameraman de la ORTF au umblat prin mai multe cartiere din Paris, pentru
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
42] îi dau legătura lui Cognac-Jay. (lasă în jos privirea și începe din nou să tricoteze) C. Klotz-Reiner, Cosmos-Cross, ed. Christian Bourgois Absența secvențelor fatice ritualice de deschidere și de închidere se explică foarte bine aici prin genul de interviu televizat. Elipsei oricărei secvențe fatice de deschidere îi corespunde totuși o secvență de închidere ritualică (intervenția JF 9): mulțumiri și redarea legăturii în studioul de televiziune. Cu foarte mult umor, bineînțeles, are loc aici o răsturnare de roluri: persoana care ia
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
studenților, a nivelului slab cu care vin de altfel din școală. Nu am discutat în ultima vreme cu d-l rector Dumitru Oprea, nu știu care este punctul său de vedere actual, dar o voi face! Probabil în public, într-o emisiune televizată... Mentalitatea noastră n-a suferit încă metamorfoza nu doar necesară, ci și posibilă în atâta veac de vreme. Cine e de vină? Noi toți, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de nevinovați, de aceea și
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
din faptul că echipa care a pus mâna până la urmă pe putere s-a proclamat "emanația revoluției" tocmai ea, care nu participase în niciun fel la revoluție și că, pentru a masca această definitorie absență, a pus în scenă spectacolul televizat al "revoluției în direct", unde a putut interpreta rolul principal fără prea multe riscuri. Revoluția în direct și protagoniștii acesteia Odată cu fuga lui Ceaușescu, două centre vizibile ale Puterii vor coexista în imaginile și în imaginarul revoluției române: sediul CC
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Piața Universității de la București: în mod semnificativ, niciunul dintre aceste spații, și nici Piața Romană, nu au primit ulterior numele de Piață a Revoluției, alocat esplanadei din fața Comitetului Central acolo unde se încheiase de fapt revoluția și începuse spectacolul revoluției televizate. Spre prânz, Ion Iliescu, încă la biroul său de director al Editurii Tehnice, se lasă convins de câțiva dintre colaboratorii apropiați să iasă din expectativă. Unul din primele sale gesturi este, după ce telefonează Suzanei Gîdea, atunci ministru al Culturii, pentru
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
major al noii puteri, cu atât mai mult cu cât mulțimea striga tot mai răspicat "Jos comunismul!" în fața unei autorități interesate prioritar în a-i lua locul lui Ceaușescu și nomenclaturii de prim rang care i se subordonase acestuia. Spectacolul televizat al revoluției răspundea totodată și altor obiective, înzestrând noua putere cu o aureolă eroică și revoluționară, cu atât mai utilă cu cât liderii ei, în frunte cu Ion Iliescu însuși, se ținuseră cu prudență departe de revoltă, când nu comandaseră
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dar armata se ocupa direct de vânzările de armament, aflate în responsabilitatea directă a generalului Stănculescu. Or, pentru anul 1989, nu s-a mai știut nimic despre aceste sume. Cele nespuse Primul efect al disjuncției dintre realitatea revoluției și spectacolul televizat al acesteia a constat într-o insolită realocare a puterii. În mod normal, o răsturnare radicală care pornește din stradă provoacă o redistribuire a puterii ai cărei principali beneficiari sunt liderii mulțimii care a provocat răsturnarea. În decembrie 1989 însă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și suspectă așteptare, în zorii zilei de 26 decembrie. Se cristaliza astfel simbolistica "țapului ispășitor", care limita obiectivul revoluției la eliminarea "clanului Ceaușescu" din câmpul politic, așa cum îl formula și Proclamația CFSN din 22 decembrie. Curând întregită prin procesul public televizat al câtorva rude și colaboratori apropiați ai cuplului dictatorial, această operație era menită să transmită încheierea episodului revoluționar și intrarea în normalitate și ordine. Un ultim graffito al revoluției din decembrie înscrie pe soclul părăginit din Piața Romană sentința finală
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
al Pactului de la Varșovia, ca și semnificația vizitei sale inaugurale la Ambasada URSS, sunt ignorate de cea mai mare parte a unei societăți încă euforice, asupra căreia se revarsă de altfel încă din primele zile o adevărată avalanșă de imagini televizate care afirmă emfatic prezența emisarilor Occidentului în miezul situației postrevoluționare: ziariștii occidentali sunt întâlniți la fiecare colț de stradă și sunt filmați pe teren, se organizează transmisii duplex cu televiziunile occidentale, moartea lui Jean-Louis Calderon e celebrată masiv, botezându-se
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
puterea reală și imaginarul puterii alimentată masiv de continuitatea sterotipurilor, de credulitatea inocentă și de statutul de spectator al imensei majorități a societății inaugurează astfel o eră nouă a reprezentărilor sociale și a imaginarului puterii politice, ambele dominate de spectacolul televizat. Consecințele acestui proces pot fi urmărite până azi: caracterul precumpănitor mimetic, de punere în scenă ca spectacol a restructurărilor care ar trebui să afecteze fondul raporturilor și structurilor sociale, dar rămân prea adesea pur formale, contrabalansate în planul invizibil al
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
actorilor dramei politice în curs. Valorizarea cvasi-rituală a apariției "la televizor", în mare parte independentă de mesajul fie deliberat, fie involuntar pe care aceste apariții îl transmit; apetitul insațiabil al politicienilor, indiferent de propriile înzestrări, pentru a apărea în emisiuni televizate, chiar dacă prezența lor acolo e lipsită de eficacitate și uneori de-a dreptul păgubitoare pentru propria imagine și pentru cea a formațiunii pe care o reprezintă; neglijarea tuturor celorlalte forme de transmitere a mesajului propriu, inclusiv prin radio, ca să nu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
votez cu Iliescu, că pe el l-am văzut la televizor la Revoluție; când o să te văd pe tine la televizor la revoluție, o să votez cu tine": dincolo de aparenta ei iraționalitate naivă, această frază exprimă perfect efectul pervers al spectacolului televizat al revoluției, devenit astfel sursa prin excelență a legitimității politice în România postdecembristă. MARȘUL CEL LUNG Democratizarea societății românești 1990-2007 Zoe Petre România o excepție? Nu cunosc niciun străin venit în România la începutul anilor '90 care, revenind în ultima
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
încă două partide țărăniste", unul chiar din decembrie 1989. Șansa face ca pe piața politică să apară și un Brătianu veritabil, dar controlat de putere care izbutește fără vreun efort special să arunce acest nume istoric în deriziune. Vastul spectacol televizat al acestor partide-fantomă a adăugat propriul efect nociv unei mari operații de deturnare a regulilor democratice în favoarea unei clici experte în crearea unui profitabil haos. Dacă pornim de la aceste considerații, putem identifica două componente distincte ale rămânerii în urmă care
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
salvatoare, în seara de 22 decembrie, FSN își atribuie meritul, complet nejustificat, al imploziei spontane care dusese la dispariția PCR și se legitimează prin revoluția la care participase de fapt cu câteva excepții pitorești, ca Dan Iosif doar prin spectacolul televizat. Reacția acelei părți din societate care se situează începând din acest moment în opoziție față de FSN intuiește foarte precis această dublă realitate, denunțând atât continuitatea dintre FSN și PCR, cât și acapararea nejustificată a temelor revoluției de către noii guvernanți. Cu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
regimului lui Ceaușescu, de la care ne-am fi așteptat să radicalizeze prăbușirea comunismului național, a sfârșit prin a-i legitima moștenitorii direcți, care au profitat de confuzia unei revolte populare pentru a o confisca prin tiranicid și printr-o înscenare televizată a revoluției, un spectacol ucigător în care și-au rezervat rolul principal și statutul de simbol. Pornind de aici, ei și-au apropriat statul, au strivit cât au putut orice opoziție politică și au blocat orice reformă atâta timp cât le-a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
iar pentru a fi primii ce le oferă spre vedere, ar face orice (de multe ori se copiază între ei) unde ar trebui să fie originalitate este doar banalitate. Un alt subiect abordat în “Despre televiziune” este cel de dezbaterii televizate. Sociologul francez împarte dezbaterile în două categorii. Prima, este dezbaterea televizată cu adevărat falsă, adică participanții acesteia, deși susțin că sunt în tabere diferite, se cunosc între ei, sunt într-o anumită relație de complicitate (de exemplu, într-o emisiune
Puterea de influenţă a televiziunii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Baldovin () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2289]
-
reprimarea brutală a mișcărilor opoziției interne; excesele cultului personalității; Venirea lui Mihail Gorbaciov la conducerea URSS și lansarea reformelor sale au zdruncinat din temelii regimurile comuniste din Europa. Mihail Gorbaciov a vizitat România în 1987 și a ținut un discurs televizat în care și-a prezentat reformele și a făcut aluzie la necesitatea adoptării unor reforme în România. Vizita a rămas practic fără nici un efect deoarce nu s-a simțit o îmbunătățire a vieții economice. 5. România de la statul totalitar la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pastorul Laszlo Tokes. Demonstrațiile de protest s au desfășurat la Timișoara în perioada 16-21 decembrie 1989 și au fost reprimate violent de Securitate și armată. La 20 decembrie 1989, Ceaușescu, întors dintr-o vizită în Iran, a ținut un discurs televizat în care morții din Timișoara erau caracterizați drept fasciști și huligani și a convocat un miting de sprijin la București în favoarea sa. La 21 decembrie 1989, mitingul de sprijin s-a transformat în demonstrație de protest. Armata a tras și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pare să înregistreze succese noi, vizibile în donațiile tot mai mari pe care francezii le fac în astfel de momente (cf. ,,Téléthon: anatomie d'un public solidaire", Le Monde diplomatique, decembrie 1999, p. 27). Deși caracterul publicitar al acestor seri televizate este bine cunoscut, aici se pun în scenă speranța și acceptarea implicită a unei determinări exterioare sănătății și existenței. La fel, reprezentările sociale (sau RS) sînt forme de ,,programe" culturale ce acționează asupra grupurilor și membrilor acestora. Aceste secvențe, analoage
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
nu mai puțin bogată și interesantă a acestor forme de cunoștințe practice. "Societățile de gînditori amatori" (Moscovici, 1976) se formează în funcție de integrarea noutăților și informațiilor care circulă în spațiul social. Reprezentările se nasc, într-adevăr, în conversațiile cotidiene, fie ele televizate sau naturale. Acestea alimentează substanța cuvîntului. [Fiecare] "pleacă de la observațiile și mai ales de la mărturiile care se adună pe marginea evenimentelor curente: lansarea unui satelit, anunțarea unei descoperiri medicale, discursul unui personaj important, o experiență trăită și povestită de un
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]