1,575 matches
-
în proporții variabile, în funcție de condițiile latitudinale, altitudinale, climatice etc. Zona pădurilor mixte europene se desfășoară sub forma unei benzi cu lățime variabilă situată în lungul țărmului baltic din Germania și Polonia, continuând spre răsărit până la Munții Ural. În condițiile climatului temperat oceanic (cu veri mai răcoroase, ierni blânde și un regim pluviometric anual mai uniform), teritorii extinse din Europa preatlantică (insular în America de Nord) sunt acoperite cu o vegetație de lande cu ericacee. VI.2.3. MODIFICĂRI ACTUALE ALE MEDIULUI ÎN ZONA
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
anual mai uniform), teritorii extinse din Europa preatlantică (insular în America de Nord) sunt acoperite cu o vegetație de lande cu ericacee. VI.2.3. MODIFICĂRI ACTUALE ALE MEDIULUI ÎN ZONA PĂDURILOR DE FOIOASE Puține din pădurile originale de foioase din zona temperată se mai păstrează pe Terra. Acest biom este unul dintre biomurile care a fost cel mai mult afectat de schimbările la scară globală, suferind modificări profunde în diferite perioade istorice, fiind mai atrăgător pentru om, din punct de vedere al
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cel mai bine populate și industrializate de pe Glob supune multe din aceste spații forestiere la un nivel ridicat de poluare atmosferică (inclusiv ozon, dioxid de sulf, depunderi de azot). Cu toate acestea, suprafețele acoperite cu păduri de foioase în zona temperată au crescut în general în secolul XX, prin reîmpăduririle făcute, dar este însă vorba de păduri cu o compoziție floristică schimbată. În America de Nord cele mai multe din pădurile de foioase sunt păduri secundare, dar care au păstrat o proporție mare din speciile
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
tăiate începând de acum peste 4000 de ani, iar azi, cele mai multe păduri sunt secundare. În Europa, la fel, nu se mai păstrează decât puține din speciile originale de arbori. Modificări în utilizarea terenurilor Aproape toate pădurile de foioase din zona temperată au fost grav afectate de intervenția omului. În Europa și America de Nord, sub 1% din pădurile originale au rămas intacte. În unele țări pădurile au fost eliminate aproape complet (Irlanda, Marea Britanie). Aproximativ jumătate din suprafețele acoperite cu păduri de foioase au
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pădurile au fost eliminate aproape complet (Irlanda, Marea Britanie). Aproximativ jumătate din suprafețele acoperite cu păduri de foioase au fost transformate în terenuri cu alte utilizări, în principal în terenuri agricole. În Europa, încă din perioada romană, suprafețe importante din pădurea temperată au fost defrișate în scopul obținerii unor terenuri agricole, fie pentru cultura plantelor, fie pentru creșterea animalelor. În Evul Mediu despăduririle au afectat de asemenea spații forestiere extinse, lemnul fiind folosit în mare măsură drept combustibil, dar și la construcția
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
1800. Rezultatul a fost acela al extinderii spațiilor agricole, cu unele situații în care teritorii care fuseseră acoperite cu păduri (Vermont - 80%) ajunseseră în secolul XIX să fie aproape complet transformate în terenuri agricole. Astăzi, cele mai multe din economiile din zona temperată însă nu se mai bazează pe activitățile agricole din spațiile rurale, ceea ce a însemnat și o abandonare pe scară largă a spațiilor agricole și reconversia multora în spații forestiere. Incendiile de pădure Deși pentru pădurile de foioase din zona temperată
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
temperată însă nu se mai bazează pe activitățile agricole din spațiile rurale, ceea ce a însemnat și o abandonare pe scară largă a spațiilor agricole și reconversia multora în spații forestiere. Incendiile de pădure Deși pentru pădurile de foioase din zona temperată incendiile de pădure nu au reprezentat un pericol la fel de mare ca pentru pădurile de conifere, totuși, în decursul istoriei, focul a jucat un rol important și pentru acest biom. În estul Americii de Nord, incendiile au avut un impact mai mare zona
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de apă (Acrocephalus paludicola) etc. Studiu de caz: bizonul european (zimbrul) Bizonul european (zimbrul) este un exemplu interesant de animal care a „renăscut din propria cenușă” după ce practic ajunsese pe lista animalelor care dispăruseră din Europa. Inițial răspândit în pădurile temperate ale Europei (din Arhipelagul Britanic și până în Siberia), zimbrul (bizonul european) a dispărut din sălbăticie de pe bătrânul continent în secolul XV, ca urmare a vânatului abuziv. În Polonia și Caucaz, bizonul a supraviețuit totuși până în secolul XX. Până în secolul XVIII
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Bison bonasus caucasus (zimbrul de munte, cu un efectiv de cca.2200 exemplare, din care jumătate se găsesc în sălbăticie) Bison bonasus bonasus Bison bonasus caucasus VI.3. STEPELE Biomul de stepă este prezent în regiunile continentale interioare de la latitudini temperate, fiind caracteristic zonelor centrale din Asia și America de Nord și mai puțin în sudul Africii, America de Sud și Australia. Stepele sunt vaste teritorii în care vegetația spontană include aproape exclusiv ierburile (cu predominare a gramineelor xerofile), arborii fiind în general absenți. În
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
joase ale litoralului, situate de o parte și de alta a sectorului montan, unde etajarea climatică se impune. În cadrul Peninsulei Balcanice, cel mai tipic climat mediteranean este caracteristic Greciei, în timp ce nordul și nord-estul prezintă trăsături mult mai apropiate de climatul temperat continental. Litoralul Dinaric se caracterizează printr-o oarecare individualitate climatică în cadrul peninsulei Balcanice (durată mai mică a secetei de vară, umiditate generală mai mare, precipitații de peste 2000 mm anual). VI.4.2.3. VEGETAȚIA, FAUNA, SOLURILE DIN EUROPA MEDITERANEANĂ Păduri
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
degradarea mediului a fost rezultatul imediat al urbanizării în spațiul mediteranean. Toate aceste intervenții umane drastice, continuate și în perioadele următoare, au deteriorat mediul natural din spațiul mediteranean, cu consecințe negative asupra tuturor elementelor geosistemului. VI.5. DEȘERTURILE DIN ZONA TEMPERATĂ Marile mase continentale (îndeosebi cea euro asiatică și cea americană care au o extindere mare la latitudini temperate) crează condiții pentru continentalizarea maselor de aer, concretizate prin cantități mici de precipitații și amplitudini termice mari. Când precipitațiile medii anuale însumează
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în perioadele următoare, au deteriorat mediul natural din spațiul mediteranean, cu consecințe negative asupra tuturor elementelor geosistemului. VI.5. DEȘERTURILE DIN ZONA TEMPERATĂ Marile mase continentale (îndeosebi cea euro asiatică și cea americană care au o extindere mare la latitudini temperate) crează condiții pentru continentalizarea maselor de aer, concretizate prin cantități mici de precipitații și amplitudini termice mari. Când precipitațiile medii anuale însumează mai puțin de 250mm, se vorbește în general de formarea deșerturilor temperate, cu distribuție îndeosebi în zona asiatică
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
au o extindere mare la latitudini temperate) crează condiții pentru continentalizarea maselor de aer, concretizate prin cantități mici de precipitații și amplitudini termice mari. Când precipitațiile medii anuale însumează mai puțin de 250mm, se vorbește în general de formarea deșerturilor temperate, cu distribuție îndeosebi în zona asiatică (deșerturile Aralo-Caspice și deșerturile Central-asiatice) (tabelul 25). Deficitul pluviometric poate fi cauzat și de localizarea acestor regiuni în zona de umbră a precipitațiilor, adică pe versanții opuși vânturilor dominante, situație întâlnită, de exemplu, în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
America de Nord, dar și în Asia. Evident, expresia fidelă a aridității unui teritoriu nu este dată numai de cantitatea de precipitații căzute ci depinde în ansamblu de caracteristicile bilanțului hidric, adică diferența dintre precipitațiile înregistrate și evapotranspirația potențială. Deșerturile din zona temperată au un climat cu un pronunțat grad de continentalism, caracterizat prin amplitudini termice anuale mari, prin cantități mici de precipitații care pot cădea în orice sezon. Vegetația cuprinde îndeosebi specii de graminee și ciperacee: firuța bulboasă (Poa bulbosa), rogozurile de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cămila cu două cocoașe (Camelus bactrianus), antilopa cu gușe (Gazella gutturosa), râsul de deșert (Lynx caracal), specii de pisică (Felis), vulpea de deșert, lupul de deșert. VI.5.1. DEȘERTURILE ASIEI În Asia deșerturile ocupă vaste suprafețe atât în zona temperată propriuzisă cât și în regiunile subtropicale și tropicale. Aceste deșerturi sunt diversificate din punct de vedere al peisajelor, cu predominarea deșerturilor nisipoase, dispuse în masive izolate de mărimi diferite. Între deșerturile asiatice din zona temperată cele mai importante sunt: Deșertul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vaste suprafețe atât în zona temperată propriuzisă cât și în regiunile subtropicale și tropicale. Aceste deșerturi sunt diversificate din punct de vedere al peisajelor, cu predominarea deșerturilor nisipoase, dispuse în masive izolate de mărimi diferite. Între deșerturile asiatice din zona temperată cele mai importante sunt: Deșertul Gobi, Deșertul Karakum, Deșertul Kîzîlkum, la care se adaugă un nou deșert format în ultimele decenii în zona lacului Aral, Aralkum. Deșertul Gobi este al patrulea deșert ca mărime de pe Glob, acoperind o suprafață de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Aral, Aralkum. Deșertul Gobi este al patrulea deșert ca mărime de pe Glob, acoperind o suprafață de cca.1.300.000km2, în nordul Chinei și sudul Mongoliei, fiind cel mai mare deșert al Asiei și cel mai mare deșert din zona temperată. De la sud-est spre nord-vest deșertul se desfășoară pe o distanță de peste 1500km, iar de la nord la sud pe cca.800km. Deșertul Gobi este inclus în categoria deșerturilor reci, întrucât latitudinea avansată la care se găsește împreună cu atitudinea destul de ridicată a
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
referă la efectuarea unor reîmpăduriri în cadrul programului numit Zidul Verde Chinezesc, preconizând că aceste păduri vor avea rolul de zonă tampon în calea extinderii deșertului. VI.5.2. DEȘERTURILE AMERICII DE NORD Deșerturile Americii de Nord se întind atât în limitele climatului temperat propriu-zis cât și în zona subtropicală, fiind în cea mai mare parte formate în zona unor depresiuni sau platouri intramontane, cu o poziție de adăpost creat de munții din jur. Cele mai importante regiuni deșertice din America de Nord sunt: deșerturile din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Lacul Aral va rămâne doar o amintire? Numit și Marea Aral în perioada în care ocupa o suprafață mult mai extinsă, fiind al cincilea lac de pe Glob ca mărime, lacul este situat în această zonă din Asia Centrală cu un climat temperat continental excesiv, cu ariditate pronunțată, pe teritoriul statelor Kazahstan și Uzbekistan. Cele două râuri tributare lacului, Amu-Daria și Sîr-Daria, cu debite de apă provenite din zonele înalte ale Pamirului și Tian-Shan-ului au susținut multă vreme volumul apei din acest lac
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de amăgit întunericul (1996), Duminica fără sfârșit (1998) și iar Documentele haosului (2003), care dispun poemele într-o ordine diferită de cea cronologică, reprezintă o sinteză a temelor și a motivelor lirice frecventate de autor. Refuzând contemplarea detașată și reflexivitatea temperată, poetul este un „damnat”, un crucificat pe altarul îndoielilor, care își asumă cu devoțiune emfatică martiriul incertitudinilor și scrie poemele sacrificial, cu religiozitatea unui „ales” de sorginte romantică. Descoperirea sinelui și a lumii nu se face candid, ci saturată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
și centrele de ambalare trebuie respectate cu strictețe măsurile de igienă iar containerele și materialele de ambalat să fie noi sau dezinfectate. 3.1.8. Veștejirea bacteriană a cartofului Pseudomonas solanacearum Boala este foarte răspândită în zonele tropicale, subtropicale și temperate ale globului, în România fiind semnalată de Tr. Săvulescu în 1941. Este inclusă pe lista bolilor de carantină, deoarece poate produce pagube destul de mari (1-15 %) la cartof, tutun, vinete, ardei, tomate, banan dar, trece și la alune de pamânt, bumbac
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
crizanteme și se vor aplica prașile pentru distrugerea buruienilor. 8.1.4. Ofilirea pătată a tomatelor Tomato spotted wilt virus Boala a fost semnalată în Australia în 1915 și în S.U.A. în 1935 dar, în prezent este răspândită în zonele temperate și subtropicale, în special la tutun dar și la culturile de tomate unde, poate produce calamități. Simptome. Plantele virotice prezintă o ramificare a lăstarilor anormală, frunze curbate în jos, cu nervuri închise la culoare. La baza frunzelor, pe partea inferioară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
l/ha), 8.1.25. Ofilirea tomatelor Fusarium oxysporum f.sp. lycopersici Ofilirea tomatelor sau fuzarioza este o boală originară din America, unde a fost descrisă în 1913, însă acum este răspândită în toate țările cultivatoare de tomate, în zonele temperate sau calde, în special în culturile protejate unde, poate produce pagube mari datorită frecvenței de până la 50 %. În România ea a fost semnalată în 1969 la tomatele de seră. Simptome. Ciuperca poate afecta plantele în toate stadiile de dezvoltare dar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pot fi și ele atacate. Îngrășarea se va face echilibrat, deoarece excesul de azot amplifică atacul. Boli produse de ciuperci 8.9.3. Mana salatei și andivei Bremia lactucae Boala este cunoscută din 1843 în culturile de salată din zonele temperate ale Europei, iar la noi a fost semnalată încă din 1932, la Iași Simptome. Boala apare pe frunzele bazale ale salatei, în diferite faze de vegetație, sub forma unor pete mari, galbene-undelemnii, pete ce se pot uni, se îngălbenesc și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost recomandate la rapănul merilor. 9.1.14. Cancerul negru al ramurilor Physalospora cydoniae Boala este caracteristică plantațiilor bătrâne de meri, peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. Ciuperca atacă mărul în toate țările din zona temperată, fiind prezentă și în țara noastră Simptome. Atacul se manifestă cu cea mai mare intensitate pe ramuri. Scoarța atacată prezintă crăpături profunde, atât longitudinale cât și transversale, care fac ca ramura să se usuce în întregime. Dacă se examinează o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]