2,143 matches
-
cu tendonul sunt de fapt numai fibrele conjunctive ale mușchiului. Joncțiunea tendino-musculară este zona de maximă solicitare din mușchi și se poate întinde sau/și rupe cel mai ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo-fibroase. Tecile sinoviale sunt formate dintr-o foiță parietală care căptușește canalul osteo-fibros și dintr-o foiță viscerală alipită tendonului. Bursele sinoviale sunt formațiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
întinde sau/și rupe cel mai ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo-fibroase. Tecile sinoviale sunt formate dintr-o foiță parietală care căptușește canalul osteo-fibros și dintr-o foiță viscerală alipită tendonului. Bursele sinoviale sunt formațiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un plan dur, osos
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo-fibroase. Tecile sinoviale sunt formate dintr-o foiță parietală care căptușește canalul osteo-fibros și dintr-o foiță viscerală alipită tendonului. Bursele sinoviale sunt formațiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un plan dur, osos. Bursele sinoviale îndeplinesc rol de protecție, dar și de a favoriza alunecarea tendoanelor. VASCULARIZAȚIA MUȘCHILOR STRIAȚI
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și dintr-o foiță viscerală alipită tendonului. Bursele sinoviale sunt formațiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un plan dur, osos. Bursele sinoviale îndeplinesc rol de protecție, dar și de a favoriza alunecarea tendoanelor. VASCULARIZAȚIA MUȘCHILOR STRIAȚI Contracția mușchilor striați implică intense activități metabolice asociate cu un mare consum de oxigen ceea ce determină o vascularizație
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un plan dur, osos. Bursele sinoviale îndeplinesc rol de protecție, dar și de a favoriza alunecarea tendoanelor. VASCULARIZAȚIA MUȘCHILOR STRIAȚI Contracția mușchilor striați implică intense activități metabolice asociate cu un mare consum de oxigen ceea ce determină o vascularizație abundentă. Arterele au, inițial o direcție transversală; după ce pătrund în mușchi se ramnifică. Arterele mici sunt așezate în vecinătatea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
repaus numai o parte din capilare sunt deschise, majoritatea fiind închise. în timpul contracției are loc deschiderea și dilatarea capilarelor ceea ce determină sporirea patului vascular local. Venele urmează traiectul invers al arterelor. Vasele limfatice se găsesc numai în perimisium și endomisium. Tendonul prezintă o vascularizație foarte precară. INERVAȚIA MU ȘCHILOR STRIAȚI Fibrele sensitive sunt groase și provin de la nivelul ganglionilor senzitivi din măduva spinării. Aceste fibre se termină în organitele receptoare specifice. 1. Fusul neuromuscular are o componentă: - musculară: reprezentată prin 2
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mielinice. 3. Terminații nervoase libere situate în structurile conjunctive din mușchi sunt dispuse în apropierea sau în jurul vaselor de sânge. Sensibilitatea culeasă de acești receptori este legată de variațiile de presiune și tensiune care iau naștere în timpul contracției în mușchi, tendoane sau în anexele lor. Excitarea fusului neuromuscular este determinată de contracțiile izotonice. Receptorii din mușchi au rolul de a transmite informații legate de diametrul fibrelor musculare, de poziția acestora și de starea de întindere (13, 15,19). în legătură cu contracțiile izometrice
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
rolul de a transmite informații legate de diametrul fibrelor musculare, de poziția acestora și de starea de întindere (13, 15,19). în legătură cu contracțiile izometrice se află aparatul neuro-tendinos, a cărui excitare transmite informații legate de gradul de tensiune exercitat asupra tendonului. Terminațiile nervoase libere sunt responsabile de durerea musculară determinată prin comprimarea masei musculare sau a tendonului sau de ruptura mușchiului. Fibrele motoare reprezintă cea mai mare parte a fibrelor musculare, care se găsesc în musculatura striată. Fibrele A alfa sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de întindere (13, 15,19). în legătură cu contracțiile izometrice se află aparatul neuro-tendinos, a cărui excitare transmite informații legate de gradul de tensiune exercitat asupra tendonului. Terminațiile nervoase libere sunt responsabile de durerea musculară determinată prin comprimarea masei musculare sau a tendonului sau de ruptura mușchiului. Fibrele motoare reprezintă cea mai mare parte a fibrelor musculare, care se găsesc în musculatura striată. Fibrele A alfa sunt fibre nervoase, cu originea în motoneuronii din coarnele anterioare ai măduvei spinării sau în nucleii motori
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
extensibilitatea, cât și revenirea la dimensiunea inițială după încetarea forței de întindere. în stare de repaus sau nestimulat, mușchiul se află în mod normal sub o tensiune ușoară determinată de proprietatea de tonicitate, urmată de o ușoară scurtare după secționarea tendoanelor sale. Lungimea mușchiului relaxat suficient, cu o tensiune de repaus nulă, reprezintă lungimea de echilibru, iar cea la care se dezvoltă tensiunea de contracție maximă fiind lungimea de repaus. La o întindere a mușchiului scheletic de trei ori mai mare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
denumită musculatură prevertebrală. Mușchii suprahioidieni MUȘCHIUL DIGASTRIC (m. digastricus) prezintă o: - porțiune posterioară: ce se inseră la nivelul incizurii mastoidiene a osului temporal; apoi se orientează în jos, înainte, medial și ajunge la osul hioid pe care se inseră prin tendonul intermediar; - porțiune anterioară: care se întinde de la osul hioid spre foseta digastrică a mandibulei. Raporturi: - porțiunea posterioară este în raport cu: glanda parotidă, mușchiul strenocleidomastoidian, pachetul vascular al gâtului, nervii accesori și hipoglos; - tendonul intermediar: este acoperit lateral de glanda submandibulară; - porțiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la osul hioid pe care se inseră prin tendonul intermediar; - porțiune anterioară: care se întinde de la osul hioid spre foseta digastrică a mandibulei. Raporturi: - porțiunea posterioară este în raport cu: glanda parotidă, mușchiul strenocleidomastoidian, pachetul vascular al gâtului, nervii accesori și hipoglos; - tendonul intermediar: este acoperit lateral de glanda submandibulară; - porțiunea anterioară are raporturi cu: lama superficială a fasciei gâtului, pielosul gâtului, pielea precum și cu mușchiul milohioidian. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul hioidul determină coborârea mandibulei, intervenind în procesul de masticație
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la nivelul unghiului inferior al omoplatului. După formare fibrele se direcționează spre axilă sub forma unor fascicule musculare superioare (orizontale), mijlocii (oblice în sus și în afară) și inferioare (verticale). Toate cele trei fascicule converg și se inseră terminal, printrun tendon, la nivelul porțiunii supero-interne a humerusului. Raporturi: - în regiunea spatelui: cu pielea, mușchiul trapez, oblicul extern și cu mușchii planului următor ai spatelui; - în axilă: cu mușchiul marele rotund. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale este: adductor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a claviculei. Raporturile mușchiului sunt cu vasele subclaviculare și cu plexul brahial precum și cu fascia clavipectorală. Acțiunea: - este de coborâre a claviculei și a umărului; - fasciculul abdominal: se inseră la nivelul tecii dreptului abdominal. Inserția terminală se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul crestei tuberculului mare al humerusului. Raporturi: - anterior față de mușchi se descrie fascia marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: vine în raport cu sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nervul axilar (C5 - C6). MUȘCHIUL SUPRASPINOS (m. supaspinatus) Originea este (Figura 95): - în fosa supraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. După formare fibrele musculare se orientează anterior și lateral trecând peste articulația scapulo-humerală. Inserția terminală se realizează printr-un tendon la nivelul fațetei superioare de pe marele trohanter humeral. Raporturi: Mușchiul se află sub mușchiul deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. Tendonul mușchiului trece spre inserția terminală printr-un spațiu localizat între acromion și capul humerusului, în care vascularizația este precară. Acțiune
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiul. După formare fibrele musculare se orientează anterior și lateral trecând peste articulația scapulo-humerală. Inserția terminală se realizează printr-un tendon la nivelul fațetei superioare de pe marele trohanter humeral. Raporturi: Mușchiul se află sub mușchiul deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. Tendonul mușchiului trece spre inserția terminală printr-un spațiu localizat între acromion și capul humerusului, în care vascularizația este precară. Acțiune: - asupra articulației scapulo-humerale: abductor al brațului, sinergic cu mușchiul deltoid; - în menținerea capului humeral în articulația scapulo-humerală; - asupra capsulei articulare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
capete distincte cu originea la nivelul omoplatului: unul scurt și unul lung care se unesc și urmează un traiect descendent comun până la nivelul extremității superioare a radiusului (Figura 100). Originea: - capului scurt este: la nivelul vârfului procesului coracoidian printr-un tendon comun cu al mușchiului coracobrahial; - capului lung este: la nivelul tuberculului supraglenoidian al omoplatului precum și pe cadrul glenoidian. Tedonul capului lung al mușchiului biceps brahial, după origine urmează un traiect prin interiorul articulației scapulo-humerale, fiind astfel extrasinovial. După traseul intracapsular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tuberculului supraglenoidian al omoplatului precum și pe cadrul glenoidian. Tedonul capului lung al mușchiului biceps brahial, după origine urmează un traiect prin interiorul articulației scapulo-humerale, fiind astfel extrasinovial. După traseul intracapsular se exteriorizează prin culisa bicipitală (șanțul intertubercular) fiind acoperit de tendonul mușchiului mare pectoral. Inserția terminală se află la nivelul tuberozității radiale. Raporturi: - în exterior cu: pielea și fascia- brahială; - în profunzime: cu mușchiul coracobrahial, superior și inferior cu mușchiul brahial anterior; între toți acești mușchi se găsește nervul musculocutanat; - mediale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu nervul median; - prin inserția terminală cu fața anterioară a articulației cotului. Acțiunea: - este cel mai puternic flexor al antebrațului față de braț; - tensor al articulației cotului. Inervația este realizată de nervul musculocutanat. Originea este pe vârful procesului coracoid printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului brahial (Figura 102). Inserția terminală se realizează pe fața medială a humerusului, în porțiunea mijlocie a acesteia. Raporturi: - este acoperit de mușchii deltoid și mare pectoral; - acoperă mușchii: mare dorsal, mare rotund
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
intermuscular brahial lateral și pe fața posterioară a humerusului, deasupra șanțului de torsiune; - capul medial: septul intermuscular brahial medial și pe fața posterioară a humerusului sub șanțul de torsiune (Figura 103). Inserția terminală: cele trei porțiuni se inseră printr-un tendon comun pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului. Raporturi: - proximale cu mușchiul deltoid care-l acoperă; - între mușchi și humerus trec nervul radial și vasele brahiale profunde. Acțiunea: - extensor al antebrațului față de braț; - tensor al capsulei articulației
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la nivelul: - feței anterioare a epicondilului medial, - despărțitoarelor fibroase care-l separă de mușchii rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) (Figura 105). Fasciculele musculare se orientează în jos și în afară formând la nivelul porțiunii mijlocii a antebrațului un tendon (Figura 105). Inserția terminală: tendonul se inseră printr-o expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. Raporturi: - acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor; - lateral: cu mușchiul rotund pronator; - împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin care trec vasele radiale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
epicondilului medial, - despărțitoarelor fibroase care-l separă de mușchii rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) (Figura 105). Fasciculele musculare se orientează în jos și în afară formând la nivelul porțiunii mijlocii a antebrațului un tendon (Figura 105). Inserția terminală: tendonul se inseră printr-o expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. Raporturi: - acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor; - lateral: cu mușchiul rotund pronator; - împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin care trec vasele radiale și ramura superficială a nervului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în afară formând la nivelul porțiunii mijlocii a antebrațului un tendon (Figura 105). Inserția terminală: tendonul se inseră printr-o expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. Raporturi: - acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor; - lateral: cu mușchiul rotund pronator; - împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin care trec vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - împreună cu tendoanele mușchiului palmar lung formează un șanț prin care trec tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor și nervul median. Acțiunea: - flexor al mâinii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
printr-o expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. Raporturi: - acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor; - lateral: cu mușchiul rotund pronator; - împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin care trec vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - împreună cu tendoanele mușchiului palmar lung formează un șanț prin care trec tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor și nervul median. Acțiunea: - flexor al mâinii pe antebraț; - slab flexor al antebrațului pe braț; - slab abductor al mâinii; pronator al mâinii când mâna este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor; - lateral: cu mușchiul rotund pronator; - împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin care trec vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - împreună cu tendoanele mușchiului palmar lung formează un șanț prin care trec tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor și nervul median. Acțiunea: - flexor al mâinii pe antebraț; - slab flexor al antebrațului pe braț; - slab abductor al mâinii; pronator al mâinii când mâna este în extensie. Inervatia este dată de nervul median. MUȘCHIUL PALMAR
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]