2,257 matches
-
că, „În covîrșitoarea lor majoritate, cei emigrați dintre români la Începutul veacului XX erau țărani cu foarte puțină educație formală”, deoarece proveneau din provincii unde românii erau asupriți. Faptul acesta s-a repercutat asupra românilor americani În general, conferind o tentă nu tocmai favorabilă comunității românești din SUA, care a persistat un timp Îndelungat. Țărani fiind, În general, imigranții români, ca și ceilalți din Sudul Europei nu cunoșteau meserii, obligați fiind astfel să accepte munci necalificate, deci foarte grele. „Din toate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
membri ai PSD (PDSR) și-au afirmat deschis simpatia pentru dictatorul român, printre care Adrian Păunescu și Sergiu Nicolaescu (și exemplele ar putea continua), primul - trîmbițat poet de curte, iar al doilea - un inginer obscur, devenit celebru prin filmele cu tentă naționalistă, fabricate În slujba regimului Ceaușescu. Deci actuala condamnare a mareșalului și a crimelor comise În timpul dictaturii sale nu are un scop sincer, ci este utilizată ca propagandă politică pentru a cîștiga Încrederea puterilor occidentale, precum și pentru a acoperi recrudescența
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
De asemenea, autoarea evocă eforturile depuse de Centrala Evreilor din România pentru emigrarea evreilor. Un studiu foarte interesant este cel al lui Radolph Braham, directorul Institutului „Rosenthal” de Studii asupra Holocaustului. Articolul reflectă tendința unor pseudoistorici xenofobi, cu o vădită tentă antisemită, de a nega Holocaustul. „Profesioniștii istoriei disculpative” (p. 74) au Început această campanie În anii ’70, acțiune Întărită pe la mijlocul anilor ’80 și aprofundată după decembrie 1989. Printre altele, autorul studiului afirmă: „Portretizarea lui Antonescu drept «salvator al evreilor» face
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
își dramatizează relatarea și o ornamentează cu descrieri plastice și portrete pregnante. Convins că apropierea de lumea veche este mereu benefică, redactează și volumul Răsfoind scriitorii clasici (1942), utilă introducere în civilizația antică. Evidențiază actualitatea creațiilor clasice prin studii cu tentă eseistică, privitoare fie la eternul omenesc al eroilor homerici sau la elementele de continuitate între dramaturgia lui Euripide și cea a lui Ibsen, fie la argumentele detractorilor lui Vergiliu sau la lupta cu sine a lui Marc Aureliu. În scrierile
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]
-
societate progresistă pentru vremuri de pace. Având În vedere că problemele tehnice și economice impuse de reconstrucție erau evidente și că ele necesitau același tip de colaborare În toate țările, credința raționalistă a lui Rathenau În planificare a avut o tentă internaționalistă. El caracteriza epoca modernă ca fiind „o nouă ordine a mașinilor... o perioadă de transformare a lumii Într-o constrânsă asociere inconștientă, Într-o comunitate neîntreruptă de producție și armonie”. Primul război mondial a constituit apogeul influenței politice exercitate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Reprezentate de-a lungul multor stagiuni, ele au ținut afișul inclusiv la teatre prestigioase din străinătate (de exemplu, Teatrul Național din Weimar). Opțiunea publicului pentru acest tip de teatru a fost determinată de tematica abordată și mai cu seamă de tenta de firesc imprimată întregului, de la nivelul replicilor până la construcție, performanțe ce deveneau concomitent și capcane, deoarece mesajul era marcat de ideologia epocii. Eroii sunt oameni obișnuiți, dar dramaturgul nu cultivă banalul, mediocrul, ci surprinde un moment ieșit din comun, decisiv
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
opere literare și, în general, din sfera culturii, face apel la pagini de jurnal, la adresarea către cititor, la pastișarea unor atitudini narative din literatura secolului al XIX-lea. Incursiunile operate în istoria literaturii și în mitologie dau scrierii o tentă odobesciană, tipologia de oraș provincial amintește nuvelele Hortensiei Papadat-Bengescu, iar atenția acordată „micului fapt adevărat” poate duce cu gândul la Nathalie Sarraute. Un alt roman, Serbările mării (2002), conceput ca jurnal de vacanță, însumează notații, însă nu (sau doar parțial
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
Irimie Ionescu, primar, și Ilarie Obrașca, doctor, ambii din Guguieni, cei care scriu la două mâini un roman similar celui care îi cuprinde. O amplă secțiune, intitulată Versurile celui ce povestește toate lucrurile în acest roman și având o evidentă tentă polemică, este plasată neinspirat în partea mediană a unui volum a cărui coerență rămâne în cea mai mare parte axiomatică. Discheta de demaraj (1995), având subtitlul roman/ poeme S.A., nu schimbă coordonatele definitorii ale prozei lui I. De această dată
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
dramă, H. configurează, mai întâi, o frescă istorică și socială cuprinzătoare. Boieri, țărani, târgoveți, haiduci, oșteni întrețin în jurul celor doi eroi un comentariu bine individualizat. Scrisă în versuri, drama alternează spectaculos impetuozitatea, retorismul tumultuos cu tonurile grave ori lirice, cu tentele comice, de sorginte populară. Există însă în urzeala piesei o meditație tulburătoare asupra nestatorniciei sorții, asupra zădărniciei atotstăpânitoare în răgazul pământesc. E un spor de profunzime reflexivă pe care drama istorică românească îl va recâștiga mult mai târziu. Ca urmași
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
cu apetit pentru teoretizări. De altfel, ele capătă uneori alura unor studii. Atras și de filosofie, profesorul nu a apucat să-și publice lucrările, care s-au păstrat în manuscris. Indecis între nevrozele și nălucirile simboliste și estetismul parnasian, cu tenta lui de exotism, I. scrie o poezie livrescă - sonet, rondel, psalm, elegie -, într-o formulă căutată, pretențioasă și abstractizantă (Poteci în lăuntrul meu, 1932, Meandre, 1938). Stările de teamă și neliniște (în fața unui „rău tentacular”), tristețe și îndoială, singurătate și
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
între real și imaginar (Stingere, Două vieți, Gară pustie, Douăsprezece, Umbre ale lucrurilor și sufletelor, Lasă, tot..., Coroana nebunului, Cel). Este ca și cum, văzut prin ochii melancolici ai „străinului”, realul însuși s-ar derealiza, imaginile culese, oricât de concrete, căpătând o tentă onirică sau fantasmatică (Ordinea prestabilită, Unul își ascunde fața, Vorbește domnul K). De același joc al ambiguității, care întrețese misterios realitatea cu închipuirea, ține în parte și proza autorului. Dus la extrem în romanul Pavilionul (1981), o supraîncărcată și aproape
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
prin sinceritatea tonului, cât și prin expresia lor, când nonșalantă, când plină de aplomb. Sunt aduse în prim-plan tribulații erotice, cu accent pe reverberația lor lăuntrică, amplu analizată, într-o înlănțuire de reflexii și metafore. De aici o anume tentă filosofică a stilului, dar și un vag fior de senzualitate, cartea amintind pe alocuri de Maitreyi a lui Mircea Eliade. Cu aceeași privire răsfrântă în sine, I. cultivă o poezie a stărilor elegiace, melancolice, izvorâtă dintr-un fond sufletesc traversat
IONESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287584_a_288913]
-
aspectul acuității analitice și a fineții compoziționale, sunt paginile de jurnal intim din finalul cărții (Pavană pentru doamna E.B. și Cursiv de septembrie), ce se înscriu în tradiția literaturii de introspecție psihologică. Epidemia de iluzie (1998) coagulează în versuri cu tentă expresionistă experiența-limită a zilelor din decembrie 1989 la Timișoara. SCRIERI: Singurătatea poveștilor pentru copii, Timișoara, 1982; Cursiv de septembrie, București, 1985; Grădina de iarnă, București, 1990; Epidemia de iluzie, București, 1998. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, „Singurătatea poveștilor pentru copii”, O
IORDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]
-
ordin social, insinuând neliniști, punctând așteptări și finalizări. Fabricile vibrează sub straturi confuze de fum, oamenii se adună la porți într-o tăcere stranie, încărcată de prevestiri: „Își șterg ochii și n-au răgaz să plângă...” Ceața, fumul, negrul apăsător, tente utilizate expresionist, sunt simboluri oarecum cinematografice, potențate prin refren și constituindu-se într-un bloc reflectant. Procedeu expozitiv tipic: o metronomie solemnă, în ritm cu bătăile inimii, conferă relief recitativului: „Fum gros se-nalță-n cer/ Sirena fabricii sună.// Lăutarii
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
lirica lui I., însuflețit de imaginea trecutelor vremi de mărire și întristat în fața decadenței prezentului. A scris și fabule, dar mai izbutite sunt satirele (din ciclurile „scene din iad” și „scene din lume”), în care viziunea alegorică și cu o tentă pamfletară e în fond pesimistă, trădând un spirit mai degrabă sceptic. De altfel, a tradus și maxime ale lui La Rochefoucauld (1855). Stihurile erotice, legate încă de gesticulația neoanacreontică (lacrimi și suspine, „delirul de amor”, durerea despărțirii), au accente meditative
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
exod intelectual bisericesc din spațiul bulgar sau sârb. Raporturile dintre țările române și mediul ecleziastic de la sud de Dunăre, bizantin și slav, au fost amplificate și de circulația firească a scrierilor laice și religioase, unele dintre acestea cu o pronunțată tentă anticatolică. Euthimie, ultimul patriarh de Târnovo, a întreținut de pildă o corespondență fecundă cu mitropolitul muntean Antim, contribuind la propagarea în Țara Românească a normelor de drept canonic ortodox 25. În sfârșit, tradiția sud-slavă, purtând ea însăși marca Bizanțului, va
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Paris, Londra, Roma și alte capitale europene, găsindu-și loc uneori chiar în paginile gazetelor din diverse țări și în dezbaterile parlamentare din Ungaria și România. Inevitabil, zvonurile respective au poposit și în diferite memorii, jurnale și alte texte cu tentă autobiografică. Istoricii nu puteau rămâne indiferenți la aceste lucruri, însă în calea unei abordări sistematice a subiectului existau - și există încă - câteva obstacole ce păreau inhibitorii sau de-a dreptul descurajante. Este vorba, în primul rând, de aspectul psihologic: de-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și aeroporturi (1972), pentru a se accentua în Aerul de sub fluturi (1974; Premiul Asociației Scriitorilor din București), cartea cea mai bine primită de critică. Romanele Elvira și locotenentul (1978), Iluzia (1981), Cârtița albă (1984) și Cămașa de mire (1985), cu tentă autobiografică, sunt destul de schematice și teziste, nereușind să compenseze, prin ușurința de a povesti, lipsa de autenticitate a dramelor, rezolvate neconvingător. Eseistul, în general informat și cu apetit teoretic, abordează în Analogia suverană (1975), Creație și implicare (1976), Caligrafii critice
LOTREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
de pe frontul de Răsărit sunt „oameni fără glorie”, aceasta urmând a le fi acordată doar comuniștilor Marin Vlaicu și Toma Moldoveanu, care, abia eliberați din închisorile românești, sunt mandatați de ruși să facă propagandă în lagărul Berezovka, printre prizonierii români. Tenta propagandistică, conformă normelor realismului socialist, persistă și în Concertul pentru două viori (1964), unde personajul central este Nora Varlam, ucisă de Siguranță pentru vina de a fi participat la acțiuni comuniste subversive, săvârșite în memoria tatălui ei, participant la revolta
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
însemnele istoriei românești sau a altor meleaguri. Egiptul și mai ales Grecia incită, prin vestigiile lor, la incursiuni livrești sau popasuri mitologice, precum și la reflecții nu lipsite de miez. Prezentul se impune, de asemenea, atenției călătorului, care surprinde, uneori cu tentă umoristică, specificul realităților întâlnite. În proza de reconstituire a trecutului românesc, istoricul și literatul vor conlucra fructuos, dând adevărate fresce social-politice ale timpului evocat. Scriitorul traversează cu dezinvoltură secolele, coborând, ca în Pe aripa vremei (1923), până la descălecat, spre a
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
abandonate, vădește și depășirea unor stângăcii juvenile. Universul cinegetic și pescăresc, refugiul în împărăția apelor și a pădurilor, patriotismul nedeclamator, autentificat de simțire, caracterizează poeme în care sclipirea apei, foșnetul frunzișului, pasul ciutei, somnul iezilor și, mai ales, viziunea, cu tentă cvasifabuloasă, a peștilor sclipind în undă configurează un peisaj liric distinct, schițat în tonuri blânde și luminoase. Poemul Zlatna oder von Ruhe des Gemüthes de Martin Opitz, autor important în literatura Renașterii și a barocului - un „Malherbe german” care „a
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
în 1940, Gândirismul. După cum a specificat însă Lucian Blaga, publicația a fost, de la început până după 1930, „un buchet de tendințe centrifuge” ( Începuturile și cadrul unei prietenii, „Gândirea”, 4/1940). Articolele de atitudine ale primului director, Cezar Petrescu, au o tentă poporanistă. Pamfil Șeicaru introduce în „Gândirea” un spirit neosămănătorist. În opoziție declarată cu el, Tudor Vianu cultivă universalismul. Blaga exaltă „fondul nostru nelatin”, iar G. M. Ivanov vântură idei slavofile. De la primele articole, Nichifor Crainic caută să traseze culturii române
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
soiul ăsta, pentru că astfel li se va părea un text despre care Horea spune furios câteodată: Epoca s-a Încheiat, domnule, lasă-ne În pace! De ce ne povestești despre lucrul acesta? Doru Pop: Fiecare citește În cheia lui. Unul În tenta politică vehementă, celălalt În tenta ideologic-socială. Fiecare am citit În cheia noastră ce spune Sanda. De ce noi am rezistat așa? Ei bine, mie Îmi vine În minte replica aceasta: pentru că aparținem unui spațiu mental care tocmai așa rezistă. Cum au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se va părea un text despre care Horea spune furios câteodată: Epoca s-a Încheiat, domnule, lasă-ne În pace! De ce ne povestești despre lucrul acesta? Doru Pop: Fiecare citește În cheia lui. Unul În tenta politică vehementă, celălalt În tenta ideologic-socială. Fiecare am citit În cheia noastră ce spune Sanda. De ce noi am rezistat așa? Ei bine, mie Îmi vine În minte replica aceasta: pentru că aparținem unui spațiu mental care tocmai așa rezistă. Cum au rezistat bizantinii invaziilor cruciaților care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
parcă pe I.L. Caragiale. D.-M. mai scrie canțonete comice, care nu s-au păstrat, farse și vodeviluri ușoare, de un comic ieftin, speculând pitorescul moral, însă cu unele aluzii satirice. Logofătu satului (1852) este o dulceagă poveste amoroasă, cu tentă moralizatoare, conținând și unele accente critice la adresa arendașilor. Încă o dată, arendașii sunt luați în răspăr în vodevilul Zmărăndița sau Fata pândarului (1855), piesă care dezvăluie în autorul ei un prounionist. Ținând de comedia de moravuri, Badea Deftereu sau Voi să
DUMITRESCU-MOVILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]