1,090 matches
-
și instrumentele de cercetare prin care se realizează metoda istorică sînt diverse, interviul, studiul de caz sau analiza documentelor fiind utilizate cu egală frecvență în studiile istorice. Tehnica specifică metodei este însă analiza documentelor, care constă în descrierea, explicarea sau teoretizarea unei mărturii, a unei experiențe, a unui eveniment sau a unui fenomen prin modalități specifice de sistematizare și ierarhizare (Sax, 1968; Johnson și Christensen, 2004). Reguli de utilizare a metodei istorice (Best, 1977; McMillan, 1992; Gall, Gall și Borg, 2007
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
mai cronofagă. Realizarea interviurilor este urmată de transcrierea acestora, codarea, analiza și interpretarea datelor. Codarea datelor obținute prin intermediul interviurilor se realizează în concordanță cu modalitatea de analiză pentru care s-a optat. Analiza de conținut constă în descrierea, explicarea sau teoretizarea unei mărturii, a unei experiențe, a unui eveniment sau a unui fenomen prin modalități specifice de sistematizare și ierarhizare. Deși este utilizată în analiza datelor calitative - considerată de unii autori o metodă cvasicalitativă (Mucchielli, 2002) -, analiza de conținut include și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
decât pentru experimentul strict desfășurat. Repetarea lui, în alte condiții, nu va se va desfășura întocmai. De regulă stilul empiric nu poate considera în rezolvarea problemei decât un număr limitat de variabile, dictate de experiența lacunară a cercetătorului. La fel, teoretizarea unui fenomen, sau generalizarea lui, dar fără fundament practic este riscantă și de cele mai multe ori sortită eșecului. 7.2.2 Blocaje informaționale și expresive Blocajele informaționale și expresive sunt considerate strâns asociate. Blocajele informaționale conduc la o alegere ineficientă a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
spune adevărul, despre a fi ordonat și curat, despre a iubi frățiorul sau surioara, despre a respecta adulții și bătrânii, despre muncă și despre cinste, etc. Copilul preia valorile de la adult prin imitație, prin observații „la obiect” și nu prin teoretizări și reguli rigide. Acestea îi repugnă și nu fac decât să-i inducă o atitudine de respingere față de valorile respective. Din păcate, părinții oferă exemple personale puține, ba chiar contra-exemple, și se mărginesc la a impune reguli (” Să faci așa
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Internaționale, trebuie precizat că raportarea la niveluri a adepților lui diferă mult de la un caz la altul, oscilând între nivelurile doi și trei. El se constituie însă ca o școală de gândire aparte, relativ nouă și cert înclinată spre latura teoretizării 1, dificultatea precizării nivelurilor de analiză prezente în teoria constructivistă reieșind inclusiv din absența unei tradiții solide de studii empirice. În concluzia discuției pe marginea nivelurilor de analiză în Relațiile Internaționale probabil că remarca esențială este că ele nu se
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
Evoluția disciplinei Relațiilor Internaționale din ultimele trei decenii a fost puternic influențată de programul de cercetare neorealist, ale cărui începuturi sunt asociate cu lucrarea lui Kenneth N. Waltz Theory of International Politics (1979). Noua direcție de teoretizare a generat dezbateri numeroase și consistente, s-a dezvoltat enorm din punct de vedere cantitativ, și-a asumat noi teme de cercetare, a intrat în dialog cu tot mai mulți competitori. Astfel că, deși Waltz continuă să fie recunoscut ca
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
nu o reflectă în mod necesar pe cea din urmă. Prin contrast, o abordare holistică vede dinamica întregului ca perpetuându se de la sine (ibidem, p. 367). Aceste criterii se pot aplica unei tipologii care vizează explicit și integral ansamblul de teoretizări realiste. Ea distinge între realismul clasic, realismul structural (exemplificat prin contribuțiile lui Waltz și Mearsheimer și, în secolul al XVIII-lea, ale lui Rousseau) și două reacții contemporane față de realismul structural: realismul neoclasic și realismul alegerii raționale. Distincția între realismul
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
relative ca obstacol în calea cooperării) împărtășesc, în mare, viziunea despre știință a lui Waltz. De aceea a și fost relativ facilă încorporarea acestor contribuții, pentru a completa sau combate realismul structural waltzian. În alte tipologii, foarte multe dintre aceste teoretizări sunt asociate neorealismului. Tot în acest sens poate fi înțeleasă și dezbaterea între neorealiștii și neoliberalii adepți ai alegerii raționale, care l-a făcut pe Robert Keohane să opineze că mulți neoliberali participă la conturarea unui program de cercetare neorealist
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
la maniera morală de a se comporta a individului. De aceea, în expunerea problemei caracteriologiei, la un moment dat se va face referință la virtuțile lui Aristotel, la eroii ideali, paradigmatici și la alte aspecte etice ale persoanei. Tipologia zodiacală Teoretizarea și practica caracterizării tipologice se întâlnește în aproape toate culturile istorice, fiind corelată cu astrologia și destinul. Noțiunea explicită de destin (soartăă s-a schimbat treptat de-a lungul istoriei, dar ea este foarte veche. În multe culturi o serie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de secretar de redacție), „Gazeta Bucovinei”, „Bilete de papagal”, „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Bucovina”, „Universul literar” (unde a fost redactor), „Bucovina literară” (fiind și în comitetul de redacție), „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Livresc și prețios, cerebral până la ariditate, cu înclinație spre teoretizări, C. cultivă în cogitațiile sale „răzgândirea”. Cu alte cuvinte, gândind cu mintea lui, caută să nu calce pe urmele unor „sentințe consacrate”. Eseistica, de suflu scurt, comprimată adesea până la dimensiunile unui aforism, nu manifestă inhibiții față de ideile unor cugetători iluștri
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
occidentală a anilor ’60-’80, sprijiniți de critici de marcă - printre mentorii optzeciștilor se numără și Florin Manolescu, Marian Papahagi, Ion Pop -, acest val de scriitori afirmă o nouă sensibilitate și o nouă paradigmă literară. Demonstrând un remarcabil gust pentru teoretizare (susținut în și de reviste cum ar fi „Echinox” din Cluj, „Dialog” și „Opinia studențească” de la Iași, „Orizont” din Timișoara, „Amfiteatru”, „Caiete critice” - numărul 1-2 din 1986, inițiat și coordonat de Eugen Simion, este dedicat Postmodernismului -, „Convingeri comuniste” din București
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
dobândire a răspunsurilor, observatorii pot învăța răspunsul modelat doar în forme reprezentaționale, paradigma modelatoare oferă un înțeles interesant în studiul proceselor simbolice și al funcțiilor acestora de ghidare. Anii ’60 au fost martori ai creșterii numărului de cercetări și de teoretizări ale fenomenului de modelare. Într-adevăr, existase o vreme în care se părea că numărul de analize teoretice ale imitației l-ar fi depășit pe acela al studiilor empirice. Majoritatea cercetărilor curente din acest domeniu erau conduse fie din perspectiva
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
gestioneze disponibilitățile creatoare ale limbajului și să circumscrie strategiile spontaneității era tocmai mitologia genialității. În figura fondatoare a geniului național apărea mai întâi acel raport singular cu limbajul care avea să constituie în secolul al XX-lea unul dintre pilonii teoretizării literaturii. Poate că "demonul teoriei" despre care vorbea Antoine Compagnon era de fapt geniul literaturilor naționale... Există și un revers al acestei istorii. Când Jakobson preia temele paralelismului gramatical de la Herder, primul element pe care îl abandonează sunt explicațiile lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
comunității. De aceea atenția estetică nu e doar un comportament episodic în existența unui individ, ci și un comportament colectiv, regularizat printr-un aparat ideologic gestionat de comunitate, integrat în practicile culturale ale unui anume timp. Vor exista prin urmare teoretizări sau doctrine, locuri comune sau instituții (spații destinate admirației, consacrării etc.) cu menirea de a regla suprainvestiția estetică. Din această perspectivă, se poate vorbi despre o percepție socială a practicilor angajate de obiectele literare tocmai prin excesul "estetic" pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
monumentalitatea numea atât evocarea trecutului, cât și rețeta compozită de producție prin reunirea unor bucăți disparate de poezii, legende sau expresii populare 21. Ulterior, figurile monumentalului vor trece, tot pe baza relației cu trecutul și cu imaginarul geniului etnic, în teoretizările Școlii de la Iena (1795-1805)22. Spre deosebire de marile trasee pe care circulă ideile frumosului necontingent în secolul al XIX-lea, în asociere cu proiectele de autonomizare a artei, monumentalitatea codifică valențe ale esteticului pur într-un spațiu al reprezentărilor naționaliste. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
punctelor de vedere ale Bisericii cu privire la orice problemă de actualitate și interes pentru societate. Putem înțelege destul de facil preocupările majore pe care Biserica le-a avut față de mass-media în general și pentru presă în special, manifestate prin numeroase încercări de teoretizare a fenomenului și de impunere a propriei viziuni asupra lui (ne referim în special la enciclicile privitoare la comunicare). Încercarea de menținere a unității catolicismului prin intermediul presei a fost una din mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ale Bisericii cu privire la orice problemă de actualitate și interes pentru societate. Putem înțelege destul de facil preocupările majore pe care Biserica le-a avut în ceea ce privește mass-media (în general) și presa (în special); aceste interese s-au manifestat prin numeroase încercări de teoretizare a fenomenului și de impunere a propriei viziuni asupra lui (ne referim în special la enciclicile privitoare la comunicare). Mass-media (în general) și presa (în special) au fost "însușite" de către Biserică, pentru că, prin aceste mijloace ale modernității, aceasta a încercat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
237). 35 Despre mass-media se poate vorbi practic începând cu jumătatea sec. al XIX-lea, când numărul de cititori a crescut. Publicațiile apărute până în acel moment se adresau mai mult unor elite și nu unei mase omogene. Interesul studierii și teoretizării fenomenului media nu s-a datorat în primă instanță creșterii audienței, ci mai cu seamă influenței acesteia asupra vieții sociale. Preocuparea pentru studierea conceptului de mass-media a dus la apariția unor discipline precum: istoria mass-media, sociologia mass-media etc., centrate pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unor teoreticieni ai politicii foarte importanți, ale căror idei au fost (re)descoperite și dezvoltate, dobândind valențe internaționale. Precursorii evocați în scrierile Școlii engleze sunt Grotius și Vattel, sub aspectul importanței pe care aceștia o acordă dreptului internațional și primelor teoretizări sistematice ale acestuia. Un alt autor al teoriei politice clasice, ale cărui idei se regăsesc în asumpțiile fundamentale ale raționalismului, este John Locke. Concepția sa despre starea naturală (state of nature), fundamental diferită în ipotezele și implicațiile ei cele mai
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
păstrată, din punct de vedere normativ. În context, poate fi subliniată o altă caracteristică distinctivă a Școlii engleze, mult valorificată de autorii contemporani: acceptarea argumentelor normative în abordarea relațiilor internaționale ca elemente constitutive necesare și, în același timp, legitime ale teoretizării. Pentru raționaliști, societatea internațională de astăzi, prima societate internațională universală, are o cultură comună minimă, dar nu poate atinge nivelul unei comunități de limbă, religie sau de norme extinse și detaliate. Există multe tensiuni și multă diversitate în societatea internațională
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
apărea între cele două niveluri, unul de facto, pragmatic, și unul moral, absolut, sunt decelabile de altfel în textele autorilor Școlii engleze, inclusiv la Hedley Bull. Cea mai semnificativă contribuție pe care raționalismul o aduce în studierea relațiilor internaționale este teoretizarea ordinii, a elementelor care fac posibilă stabilitatea și reducerea incertitudinii în interacțiunile internaționale. Evaluând în profunzime aportul Școlii engleze, această conceptualizare a ordinii și regulilor, însoțită de analiza implicațiilor ei pe plan practic și normativ, reprezintă o propunere de a
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
a fundamenta metode de cercetare empirică prin care să se permită verificarea ipotezelor emise, metoda de investigare și reflecție istorică specifică școlii a fost considerată tradiționalistă (eseistică) și, prin urmare, neștiințifică (nefundamentată empiric). Concluzii Școala engleză constituie primul curent de teoretizare a relațiilor internaționale care a subliniat ideea că, deși în relațiile internaționale nu avem o autoritate centrală, ordinea nu este cu totul absentă. Politica internațională poate fi caracterizată de anumite regularități, de interacțiuni ordonate, de existența unor instituții și norme
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
care nu a (re)cunoscut-o ca atare. Valorea ideatică a Școlii engleze constă și în diversitatea de autori, lucrări și interpretări pe care le-a influențat. O dovadă este existența, în zilele noastre, a unei linii de cercetare și teoretizare solide, reprezentată de autori din Canada, Australia și Marea Britanie, care se revendică de la această tradiție și dorește să o continue, prin cercetarea permanenței anumitor instituții internaționale de-a lungul timpului, prin problematizarea drepturilor omului și a respectării lor, ca un
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
încercări de sistematizare a noțiunilor utilizate pentru a descrie această formă specifică de migrație se numără articolul lui Dorin Dobrincu, care preia explicația oferită pentru termeni ca emigrație sau exil din Dicționarul explicativ al limbii române, ceea ce păstrează efortul de teoretizare în zona generalului. Din acest punct de vedere, definiția propusă de Mihai Pelin se plasează în aceeași sferă a generalului, căci, spune el, „termenul de emigrație acoperă situația generală - și majoritară - a cetățenilor născuți în România care au părăsit țara
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
creatori talentați care operau într-o societate în plin avânt, ce se scălda în binefacerile economice, sociale și culturale ale perioadei interbelice. Unii arhitecți români stabiliți în străinătate, ca Șerban Cantacuzino, merg mai departe propunând o interpretare cvasiprotocronistă (în filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant la lettre. Cu toate că își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]