18,450 matches
-
cunosc imediat ce am intrat în incinta muzeului, organizat în clădirea principală, în al cărei lung pridvor am numărat cel puțin douăzeci de glastre mari, în care florile te îmbiau prin prospețime și frumusețe. Letiția Orșivschi Heiser este profesoară de artă textilă și decorativă, membră a Asociației creatorilor populari din România, singurul artist încondeietor român recunoscut la nivel internațional, membră a Asociației Internaționale a Artiștilor Decoratori cu sediul la Fribourg-Elvetia, reprezentantă, începând cu 1998, a României la expoziții internaționale de ouă decorate
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
accede la acest cerdac trebuie să treci mai întâi de o ușă de lemn negru, cu ,,ivărul'', după expresia elevilor, ,,din vremea străbunicii'', apoi să urci o scară pe care însă ai acces abia după ce încalți o pereche de papuci textili, legați de glezne. După ce urci scara pridvorului , în stânga se află un hol din care intri în cele patru camere: biroul savantului, dormitorul său, apoi alte două încăperi amenajate ca și saloane de oaspeți. Interesante și contradictorii au fost opiniile elevilor
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
accede la acest cerdac trebuie să treci mai întâi de o ușă de lemn negru, cu ,,ivărul'', după expresia elevilor, ,,din vremea străbunicii'', apoi să urci o scară pe care însă ai acces abia după ce încalți o pereche de papuci textili, legați de glezne. După ce urci scara pridvorului, în stânga se află un hol din care intri în cele patru camere: biroul savantului, dormitorul său, apoi alte două încăperi amenajate ca și saloane de oaspeți. Interesante și contradictorii au fost opiniile elevilor
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
dansând fantastic. Urmă cravata. Căzu și aceasta, umilă, alunecând în infinit. Ce mai era de scos? Cămașa - ruptă cu ură, întrucât clipa a ceea ce voia să facă Clossettino îl aștepta să fie gol, cu nimic îmbrăcat în fața nimicului. Alba himeră textilă se sfâșie turbată, șerpuind veninos, agățându-se, încercând cu ultimele puteri să nu se despartă de umerii stăpânului. Apoi, demența Directorului întrecu orice așteptare. Labele păroase ale mâinilor sale prinseră catarama curelei, strâns, într-un jazz nebun, exact când ritmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
bancheri și împrumută bani cu dobândă; printre ei se află și numeroși evrei convertiți. Mai întâi, acești bancheri îi finanțează cu aur și argint pe principalii principi din Europa, apoi susțin financiar cea mai mare parte a comerțului și industriei textile florentine. Puterea lor este întemeiată pe o formidabilă capacitate de organizare contabilă. De fapt, contabilitatea este pentru Genova ceea ce fusese tiparul pentru Anvers sau le galere da mercato pentru Veneția: o inovație strategică de o importanță majoră care-i asigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ritm. Londra, 1788-1890: forța aburului Anglia stăpânește tehnologia țesutului lânii, a extracției de cărbuni și a fabricării sticlei încă din secolul al XVI-lea. Abundența apelor curgătoare, principala sursă de energie, favorizează, în Lancashire, mecanizarea filaturilor unei noi materii prime textile rivale lânii, bumbacul, cunoscut de multă vreme în Europa și redescoperit de englezi în India. Pentru a dispune de această fibră vegetală de o importanță strategică la fel ca și aurul și argintul din Peru, Compania engleză a Indiilor preia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
corăbiilor. Tot aici este produsă și renta funciară, ce finanțează industria și creează primele profituri. în 1768, un nou război de țesut inventat de Richard Arkwright și funcționând pe baza energiei apei curgătoare a râurilor îmbunătățește considerabil productivitatea în industria textilă. Totuși energia este deficitară în Anglia, mai mult chiar decât în Țările de Jos: puținele păduri de care dispune trebuie păstrate cu grijă în scopul armării navale, atât de importantă din punct de vedere strategic; întrucât aici nu există munți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
englezești în 1800, ajung la 50% în 1855. Munca în industrie rămâne totuși o activitate marginală: în 1855, muncitorii nu reprezintă, după țărani și servitori, decât al treilea grup de lucrători din Anglia. Deși trei sferturi dintre muncitorii din industria textilă sunt femei și copii, cea mai mare parte a femeilor nu au salariu și se ocupă și de treburile casnice, contribuind astfel la menținerea relativă în oraș a modului de viață rural. întreținerea casei este o funcție majoră, strategică, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
soartă, decide să imite Occidentul și-i transformă forțat pe țăranii iobagi în muncitori urbani. în anul următor, deschiderea Canalului de Suez permite soldaților, apoi negustorilor britanici să ajungă mai repede în Orient, pentru a ruina și mai rapid industria textilă indiană și pentru a impune acolo, în numele libertății comerțului și al democrației, ceea ce este în avantajul industriei britanice. Ca și celelalte „inimi” precedente, Londra devine locul de întâlnire al tuturor inventatorilor, creatorilor, industriașilor, exploratorilor, bancherilor, intelectualilor, artiștilor din toată lumea, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
populație a Franței, Belgiei și Olandei ar părăsi Europa în numai 35 de ani! Din cauza unor îndelungate și violente lupte sociale, noua clasă muncitoare americană obține salarii ceva mai bune, ceea ce-i permite să cumpere bunuri de bază, alimentare și textile; în consecință, acest fapt duce la îmbogățirea burgheziei, care devine clienta industriei de automobile pe cale de a se naște. De altfel, totul se va învârti de-acum în jurul acestei noi industrii, instrument al unei noi libertăți individuale. Și totul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de la intrare și mă măsura cu un soi de impertinență, ca și cum încerca să-mi stabilească priceperea, sau lipsa acesteia, ca amant. — Da? i-am zis. Ce dorești? Colectez pentru Reich, îmi explică fata, flirtând. Ținea întinsă o geantă din material textil pentru a-și întări spusele. — Programul de Economie al Partidului. A, portarul m-a lăsat să intru. — Văd și eu asta. Și mai exact, ce anume ai dori? Ridică dintr-o sprânceană și m-am întrebat dacă tatăl ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
comparabile adâncului cer de stampă, sfâșiat de șapte unghiuri subțiri de biserici ( de la Iacobi - la St. Michaeliskirche) ce se arată călătorului fermecat, de pe Alster, lacul interior. Titlurile lucrărilor acestor matematicieni sunt concret făcute parcă să trezească în neștiutori nedumerire: Geometria textilă, Geometria nodurilor, Geometria cosițelor. Ar fi greșit să vedem aici sterile jocuri de diletanți, cum ne-au obișnuit unele din revistele noastre de matematice elementare. Aceste titluri dovedesc, în afară de oricare maliție iscusită de gnomi germanici, o cufundare a spiritului de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
s-a născut Sebastian Papaiani, apoi străzile Viilor și Popa Șapcă. De cealaltă parte cu încă două , Calea Bascov, circulată intens, plus dincoace de calea ferată , încă una ce duce spre Gara de Nord a orașului, sau spre Biserica Tuturor Sfinților , lângă Textila. Și , peste aceasta intersectie, Podul Viilor. De cale ferată. În copilăria mea nu era pasarela, doar podul acela metalic prin care treceau trenuri de călători și marfare lungi, interminabile, care când mă prindeau chiar dedesupt, în stradă, mă paralizau. Spaima
INTERSECTĂRI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364151_a_365480]
-
să mă pregătesc de plecarea la mal. Era prea cald și deja peștele nu mai mușca. Apa mării aproape fiartă și lipsa curenților au amorțit peștele pe fundul apei. Am strâns sculele, mi-am recuperat parâma[ Parâmă = frânghie sau cablu textil, metalic sau din material plastic, folosită la bordul unei ambarcațiuni.( DEX)] ancorei, am montat ramele și cu minciogurile puse în barcă, am început să trag liniștit la vâsle. Cu speranța că la mal voi găsi cumpărători, am cântărit din priviri
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
a atrage și pești mai mari decât cărășelul capturat. Balta avea pește destul de mare. Se prindeau acolo somni de patruzeci de kilograme și crapi de peste zece kilograme. Nu era cazul nostru, că nici nu aveam sculele potrivite, mulinete rezistente, fir textil și monturi la forfac, făcute de oameni pricepuți în pescuitul crapului. Noi venisem pentru a ne relaxa și ne mulțumeam cu ce prindeam. Atmosfera începuse să se încălzească și la propriu și la figurat. Soarele se ridicase deasupra stâncilor de pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
său frumos de a se exprima, dar mai ales fondul lui pozitiv. Și uite-așa!... Apoi a venit la noi acasă (totul se petrece-n Bucureștii mei) și s-a-mprietenit cu tatăl meu. • Cu ce se ocupa tata? Tata era negustor, textile, asta era meseria lui. După război a făcut pâine din ori ce. Tata a știut să se descurce întotdeauna! Iar mama, care n-a lucrat niciodată în „câmpul muncii”, a avut grijă ca eu „să nu am timp”. A investit
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
Pictase, împotriva inimii sale, pentru a putea supraviețui, lozinci și steme, și lucruri „la modă”, dictate de „organele” politice, care aveau cheia și lăcatul, pâinea și cuțitul). Pictorul era, în acea vreme, neavând încotro, muncitor vopsitor la fabrica de produse textile „Proletarul”, sau colabora cu un atelier de făcut firme. Vizavi de aceste imense nedreptăți, iată-l pe scriitorul Viorel Savin. El nu îngroașă mai mult liniile, și așa ridicole și grotești, ale acestui desen de un dramatism extraordinar. Și, spre
ELIBERAREA DE PREJUDECĂŢI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367703_a_369032]
-
superior, la acea vibrație creativă care să-l determine să simtă creația dincolo de o lucrare unică, frumoasă și emoțională găzduită de o coală de hârtie: „Elevii mei s-au obișnuit să lucreze pe lemn, pe sticlă, ceramică, porțelan, piatră, material textil și pe toate tipurile de hârtie. Știu să mânuiască pensula, creionul, tușul sau cărbunele. Expoziția de măști de carnaval vienez este în primul rând creația elevilor de clasa a VII-a și reunește 100 de creații inedite, atent lucrate în
BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ, DRAGOSTEA MEA PENTRU FRUMOS! de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367718_a_369047]
-
machete cu ostași în miniatură ascunși în tranșee, cazemate prevăzute cu turnuri de veghere, apoi niște soldați prinși într-o ambuscadă a inamicului, îmbrăcați înadins în uniforme adecvate “capitulării”, făcute și aduse din statele confederației antiunioniste mari producătoare de plante textile, toate obținute din lemn sau materiale sintetice, ebonită obținute prin tehnica traforajului și tot toate ca un arc și un semn peste timp că îndrăzneala de a fi aruncat sămânța dezbinării le-a fost iertată, cu siguranță de toți și
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
porțile de plecare. Cu valiza de mână trasă pe rotițe o iau la pas grăbit pe un coridor intortochiat, apoi nimeresc într-o încăpere mare unde fac slalom printr-un labirint de stâlpișori nichelați, legați între ei cu niște benzi textile - pentru a nu te abate din drum - apoi ajung la niște cuști de sticlă - unde scrie „Controlul pașapoartelor”. Stop! Dau pașaportul la control după care nimeresc în fața unul agregat de securitate care îmi cercetează în amănunțime bagajele de mână la
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
de infiltrație de pe un teren (DEX) [xiv]Bambine = inele din plastic atașate pe firul de nailon pentru sesizarea mușcării peștelui din momeală (n.aut.) [xv]Forfac = montaj format din plumb, momitor și cârlig pe o bucată de nailon sau fir textil.(n.aut.) [xvi]Moacă, moace = denumire comercial - pescărească dată puilor de somn, cu greutăți până la 300 grame.(Dicționar de cuvinte din zona Deltei Dunării). [xvii]Vargă, vergi = băț de undiță (DEX) [xviii] Ciortan = nume popular dat crapului sălbatic de 1-2
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
hotărât s-o întreb cine este și ce vrea de la mine. Dar în biserică nu era nimeni... M-am uitat în toate părțile, dar biserica era pustie. M-am uitat în altar, sub masa aflată acolo, am ridicat toate materialele textile care acopereau locurile unde preoții își țineau diverse obiecte de cult, dar nicăieri n-am văzut-o. Cum altă intrare în biserică nu exista, am continuat să caut posibile ascunzișuri. În fața altarului erau două pupitre pe care erau așezate icoanele
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
din 25 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Muzeul Bucovinei din Suceava deține cea mai importantă colecție de textile arheologice din România. Bazele acestei colecții (care cuprinde acum peste 30 de piese de sine stătătoare, cărora li se adaugă numeroase fragmente textile și de pasmanterie - dantelă realizată cu fir metalic din argint sau argint aurit) au fost puse odată cu descoperirea întâmplătoare, în anul 1968, a unui guler de dantelă, cu fir de argint răsucit pe mătase, într-un mormânt din preajma Bisericii Sf.
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
a Sucevei, au fost găsite câteva cavouri în care se aflau și fragmente de veșminte. Este vorba de pieptul unei cămăși, manșete și gulere, precum și bucăți foarte mici de pasmanterie din fir de argint aurit. O parte din aceste obiecte textile au fost duse la Institutul de Arheologie din București, unde au stat până prin anii 1997 când au fost readuse la Suceava. O colecție foarte complexă Așadar, primele textile arheologice care au intrat în patrimoniul muzeului sucevean au fost cele descoperite
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul - au îmbogățit colecția de textile arheologice ale muzeului sucevean. Colecția de textile arheologice este foarte complexă, fiind vorba de veșminte bărbătești, femeiești și veșminte pentru copii, îmbrăcăminte pentru laici, dar și vestimentație clericală. Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal de conservare-restaurare, laborator în cadrul căruia funcționează atelierul de restaurare textilă cu rezultatele cele mai spectaculoase din țară. Deși în România restaurarea textilelor
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]