1,130 matches
-
al lui Wyeth, Howard Pyle, care a publicat în 1921 propria colecție de legende piraterești, ilustrată de el însuși, sub titlul Howard Pyle’s Book of Pirates. Desenele lui, ca și cele ale lui Wyeth, vor însoți permanent referințele la ticăloșii jefuitori de corăbii și tăinuitori de comori și vor crea, o dată pentru totdeauna, imaginea lor romanțată. Doar desenele unor ilustratori contemporani ai mării (Geoff Hunt, John Michael Groves, Roy Cross) au mai reușit, la aproape un secol distanță, să readucă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
am mai revăzut sutele de cruci din curtea Mănăstirii Predeal, aliniate ca pentru a da ultima dată „onorul” Legiunii și Căpitanului, străjuind mormintele camarazilor uciși pe diferite plaiuri ale țării - și mă întreb dacă n-au fost smulse [219] de ticăloșia acelor ce s-au ridicat pe prestigiul morților noștri și cu sprijinul acelor rămași, pentru ca apoi să-și îndrepte armele împotriva noastră. Numele camarazilor eroi au răsunat încă odată în aerul tare al munților: Gh. Clime, Vasile Christescu, Alecu Cantacuzino
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
adevăratul conducător al neamului și al statului, dovedeau însă că poporul român privește altfel lucrurile. Și cred că nu e nimeni din țara aceasta să-i plângă de milă acum lui Antonescu, afară bine înțeles de proprii lui tovarăși de ticăloșie. La 1 Decembrie s-a ținut la Alba Iulia o măreață adunare legionară, în aceeași câmpie pe care, în 1918, sutele de mii de glasuri românești își strigaseră hotărârea de unire cu România. Discursurile ținute în 1940, pe un ton
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pentru a fi trimis pe front. Dacă ar fi fost vorba de o mobilizare [284] obișnuită, m-aș fi dus așa de bucuros ca și în vara anului 1941, dar am socotit că nu pot primi fără să protestez, această ticăloșie politico-polițienească. M-am dus deci la prietenul Bădăuță - secretar-general la Ministerul Propagandei și prieten cu Ică - și, împreună cu el, am reușit să pătrund până la Directorul de cabinet al Vice-Președintelui Consiliului de Miniștri, Ministru de Externe, Ministru al Propagandei Naționale și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
că nu voia [287] să fie convins. Nici chiar stăruința profesorului Lapedatu, secretar general al Academiei, n-a schimbat situația, deși Petrovici spusese fiului său că a primit memoriile mele și a făcut anumite modificări. La apariția legii, constatând că ticăloșia fusese totuși săvârșită, l-am rugat pe prietenul Bădăuță să mă introducă din nou la Ică Antonescu, spre a-l ruga să dispună modificarea legii. Când a dat cu ochii de mine în elegantul birou al Directorului său de cabinet
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să le mai amintesc! Cinci luni încheiate a durat acest calvar, până ce, în urma unui ordin al Marelui Stat Major, acei ce mai fuseseră pe front cel puțin trei luni și se „purtaseră bine” au fost lăsați la vatră. Dintre toate ticăloșiile antilegionare ale regimurilor de prigoană, această condamnare la front și la încadrarea noastră în plutoanele delicvenților de drept comun a fost desigur cea mai josnică, dar și cea mai caracteristică pentru mentalitatea ofițerilor superiori români de carieră, convinși că frontul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
tăbăcăriile), Pescarii dă amănunte asupra vieții pescărești. AL. O. TEODOREANU Hronicul măscăriciului Vălătuc e o pastișă în felul balzacienelor Contes drolatiques susținută pe o mare capacitate de a face "joyeusetés". Al. O. Teodoreanu tratează cazuri de stricăciune și de amabilă ticăloșie de la începutul secolului XIX în limba mai veche a lui Niculce. Contrafacerea nu e savantă, dar fiindcă autorul e moldovean are o savoare lingvistică firească. Nuvelele sunt niște divagații în scopul de a se dovedi îndemînarea verbală, nodul lor vital
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acesta devine prefect, reprezentantul, deci, în județ al puterii centrale, al statului român modern.) Dar în această nuvelă, Caragiale înnegrește pe conducători cu tot negrul paletei sale, numai ca să facă cât mai teribil contrastul dintre omenia celor de la țară și ticăloșia conducătorilor. Lui Caragiale nu-i este de ajuns că procurorul e atât de vulgar venal; el mai introduce în nuvelă și pe polițaiul orașului, care e un escroc laș: când preotul se duce la prefect (fostul procuror) pentru a-i
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noastră colcăie de strîmbăturile și sluțeniile lor pentru că vremurile au fost scrise de ghioagele unor nevolnici și nu de mințile oamenilor legați cu sufletul de neamul românesc. Fiecare a cîntat la struna puterii sau a idioților pe care vremelnicia și ticăloșia i-a cocoțat în fruntea mesei neamului iar acești culturnici ne țin și astăzi în hățuri, controlînd prin manipulare, intoxicare și constrîngere cea mai mare parte din trecu- tul nostru îndepărtat. Cînd probele desființau dogmele lor infailibile, imediat au fost
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
său se va așeza întunericul. El știa foarte bine de ce măcelarii istoriei au venit cu sabie și pîrjol să distrugă neamul rumunilor. Și de 2000 de ani umblăm prin beznă ca niște umbre mînate de vînturile altora, colcăind în mîrlănie, ticăloșie și umilință pentru că orice secătură de la noi sau de aiurea ne pune în nas cu ostentație că sîntem scursura imperiului roman amestecată cu ceva duhori slave și alte urdori ale istoriei știute și neștiute. Dacă tot sîntem un popor aluvionar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pus cu japca pe moșia vecinului mutînd hotarul și ocupînd întăritura care era la graniță. Pe macedonenii care erau mercenari în această tabie, i-a pus pe fugă iar mișelul s-a înstăpînit pe sesia altuia. Numai că pentru asemenea ticăloșii era judecata necruțătoare a comunității geților care îl stropșea pe potlogar. Ce bine ar fi să mai găsim și astăzi asemenea falnici geți! ,, Priviți mîndri geți cum am fost furați și nimiciți, cînd neamul dormea. În timpul nopții Eno și-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din Mesia iar au luat-o razna rupînd în bucăți glia străbună peste care s-au înstăpî- nit niște lichele. Conducătorul împreună cu nobilii români au pornit la drum să cea-ră socoteală acestor pui de lele și să-i toiegească pentru ticăloșiile săvîrșite. ,,Boero Bisto împreună cu însoțitorii săi români au pornit la drum să facă război(să taie). Astfel, a strîns spre cercetare întocmai mulțimea neamurilor din Mesia. Supți (pră- dați) micii fermieri de acolo s-au înrăit(răsculat) împotriva geților de la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
closetul latrinității hîrdaie de căcat pe care îl degustă o viață spunînd că așa au procedat și geții latinizîndu-se prin comerț și paznici de gură-cască la haznaua altora! Vedeți întunecaților că chiar un latin v-a dat în gît cu ticăloșiile voastre! Tristele V,10 ,,Doar cîte unul cutează să lucre pămîntul; sărmanul Ară c-o mînă pe plug și cu cealaltă pe arc, Cîntă-ncoifat pe-al său nai, ce-i lipit doar cu smoală, păstorul Și de războaie se tem
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pe Irod pentru desfrânare, Codreanu l-a înfruntat pe Carol al II-lea. Așa cum Hristos i-a înfruntat pe farisei, pe cărturai, pe saducei și pe marii preoți ai lui Israel, așa a înfruntat Codreanu toate hoțiile, toate tâlhăriile, toate ticăloșiile și toate minciunile politicienilor din România vremii sale și le-a demascat. Corneliu Zelea Codreanu n-a dorit să fie nici președinte al României, nici prim-ministru. El a dorit să lupte pentru binele acestui neam și a reușit să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
strălucirea lui tot mai ră sbate până la suprafața țării, până la noi, cei de azi, și am credința că lumina lui va răsbate în veacul al XXI-lea, și va deveni din ce în ce mai strălucitoare și-i va umple de groază pe toți ticăloșii, pe toți călăii acestui neam. Să avem răbdare, să nu deznădăjduim !. Astăzi, gândesc că dacă în România n-ar fi fost impus comunismulașa cum n-a fost impus în Spania în anul 1936-, n-am fi ajuns la dezastrul moral
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ieri mai că era și dispus să poetizeze o copilă de 9 ani, ce este foarte frumoasă. Mare dorință am să aibă vreunul din Comitetul lui vr-un interes la Botoșani, să-l vadă, și apoi s-ar convinge că numai ticăloșia de sifilis îl face să îndure atâta.”. Nu se înțelege cine „zicând că ar fi bolnavă mintea”, doctorul Isac sau cei care sunt în eroare? înțelegem însă, că Hanrieta ar vrea să vină unul dintre medicii care au dat „Consultația
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să curgeți, Ori lunecați, umflate cu o moarte certă și otravă". "Voi comete livide, dați foc la cerurile populateCăci - -mîța cea roșcată a domniței Betty a murit". The consuliad, an heroic poem / Consuliada, un poem eroic - "excrementele statului"; "zilele degenerate"; "ticăloșiile statului"; "un titlu l-a făcut infam de măreț"; "Sclav la sclavi venali; unealtă a uneltelor". Elegy / Elegie - "umbră solitară"; "Contemplație crepusculară"; "adăpost întunecat"; "tristețe groaznică"; "ruine-întunecoase ale vreunei chilii sacre"; "peșteră sumbră"; "val întunecat"; "văl înțesîndu-se"; "priveliștea stingîndu-se"; "bezna
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și comunică în marginea lor meditațiile sale morale, temător, mereu, să nu cadă în păcatul trufiei. Mulțumește, întâi, Domnului că i-a îndepărtat solzii care îi acopereau vederea și i-a dat putința de a-și cunoaște „păcătoșenia, nimicnicia și ticăloșia”. Deschidere bună pentru un credincios smerit. Să se observe că lui îi plac și scriitori minori (cazul I. Al. Brătescu-Voinești) și e de părere că modestia le stă bine tuturor, dar mai cu seamă oamenilor inteligenți, că el s-a
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
scrisul lui”... Și atunci la proces Îmi ridic ochelarii, că noi eram toți cu ochelari, Îl văd că era a patra persoană din fața mea, fac patru pași până la el și cu voce puternică zic: „Aurel, totu-i o minciună, o ticăloșie! E o Înscenare acest proces!”. Tare, să audă. Și mă duc Înapoi. Milițienii erau probabil mai departe, poate erau și cu mai puțină școală și nu știau despre ce-i vorba, da’ i-am spus repede și răspicat... Mi-or
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
O întrebare“, Adevărul, an. 38, nr. 12828, 8 octom brie 1925, p. 1. fie răsplătite. Dă-ne unitatea neamului și hotărăște ca toate țările locuite de frați din sângele nostru să revie acolo de unde le-au răpit vitregia vremurilor și ticăloșia oamenilor.“18 Rămas în Bucureștii tuturor suferințelor în lunile grele ale ocupației, neobositul gazetar - care nu concepea să colaboreze cu inamicul - va fi nevoit să-și acorde o mai îndelungată perioadă de nedorită odihnă; își va nota însă, cu revoltă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
epoca aceea și când mă gândesc cum că faptele lui Isvoranu, care astăzi ar ridica presa și întreaga opinie publică, pe vremea aceea erau privite ca inocente petreceri ale unui cuconaș, nu pot să nu spun că oricare ar fi ticăloșia oamenilor, vremea are, în mersul ei înainte, victorii morale pe care le prețuim numai când ne uităm înapoi. Oare ce vor zice urmașii noștri de după o sută de ani despre epoca în care trăim? moravuri și farse Pe vremea aceea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alienist la un sanatoriu de la periferia Parisului. Pentru Bardamu, asumarea completă a destinului ia - eroare tragică! - aparențele aventurii. Un intelectual avizat, el percepe acut întreaga nefericire a decăderii sale și nu se cruță defel cînd e vorba să-și contabilizeze ticăloșiile. Enorm, disprețul său față de lume începe cu disprețul față de sine, accentuat de „mărturii biologice” penibile. La apariție (octombrie 1932), Voyage au bout de la nuit a entuziasmat și, deopotrivă, a scandalizat pe foarte mulți dintre cititorii vremii prin nonconformismul atitudinii și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ale lui Archibald. Văzînd-o, „boierul” (cum își zice) fu, deopotrivă, scîrbit și indignat: „«Bocca di leone», cutia infamă în care mișeii strecurau denunțări mincinoase împotriva celor (pe) care voiau să-i piarză, șade și acum, căscată, ca să primească scrisorile anonime, ticăloșie la care, pînă astăzi (1913 - n.m.), nu s-a înjosit, afară de om, nici unul din dobitoacele, chiar cele necurate, pe care le-a avut Noe cu el în corabie pe vremea potopului”. Cînd zic că „Gura leului” de la „Orizont” (ca și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
inventa sarcini din ce în ce mai dificile, de neîndeplinit, ca să aibă motive să aplice penalizări. Va „seduce” pe cîțiva, îi va avantaja o vreme, pentru a-i scoate de sub influența așa-zișilor „inamici”. Din discuții a reieșit că „individul e capabil de orice ticăloșie”, „nu are decît interese”, e „arivist și megaloman”. „Singura lui iubire - oarbă, animalică - e fi-su, pe care-l crede geniu”, a fost de părere Adam. Cică - a povestit acesta - înainte de a-l înscrie la „Bacovia”, G. și-a făcut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sugestiile” victoriei? *„Mai amintește-ți cîți oameni ți-au irosit viața fără ca tu să-ți fi dat seama de pagubă” (Seneca, „Despre viața scurtă”, în Scrieri filosofice alese, p. 45). *Tulburată, D.Cm. Își găsește cu greu cuvintele cînd îmi descrie „ticăloșia” lui M.S., care, pentru a rămîne director, a șantajat-o cu „buba” din dosar: o condamnare suferită de socrul ei. I-am spus că, fără să-mi fi făcut ceva anume, tipul mi-a provocat dintotdeauna îndoieli asupra caracterului său
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]