1,843 matches
-
discurs direct, dar se pare că acest lucru este mai evident în ziare ca Le Monde sau Le Figaro decît în presa mai populară, care recurge mai mult la ghilimelele simple. Ziarele pot, de asemenea, să profite de existența mărcilor tipografice, ghilimele și italice, pentru a rezolva unele probleme tehnice. Astfel, atunci cînd discursul direct este inclus în discursul indirect, citatul inserat este pus în italice, iar citatul care inserează, între ghilimele: Deținutul povestește: "Pe 19 iunie 1993, în timpul congresului de la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și impuși de actuala serie, de la debutul din 1998 pînă în ianuarie 2008, la rubrica Critică-Eseu a fost Bogdan Crețu, înlocuit din februarie același an, de Daniela Petroșel, iar din aprilie 2012 rubrica este preluată de Antonio Patraș. Ultima schimbare tipografică are loc în ianuarie 2009, cînd revista trece de la 160 la 200 de pagini, în același format, B5. Între autorii care au semnat/ semnează număr de număr, după martie 2007, cînd revista marca 140 de ani de la fondare, îi aflăm
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Într-o lume a neașezării și discontinuității, am pășit în temeinicie și normalitate. La moment aniversar sîntem datori să mulțumim din inimă tuturor colaboratorilor, fără de care revista nu ar fi ceea ce este. Mulțumim și echipei tehnice, care aduce în formă tipografică accesibilă lecturării travaliul literar al redacției: Mariana Irimiță - culegere, Doina Buciuleac - preprint, Victoria Maxim - contabilitate, Sebastian Irimiță - administrator. Se cuvine să mulțumim cititorilor, celor pentru care ne străduim să fim prezenți în haină de gală, lună de lună, pe mesele
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dar și puțin academică, drapând nu știu ce avânturi patetice, la un mod prevenitor și aulic. Parcă-l văd urcând pe scările clădirii din Ana Ipătescu, până ajungea la mansarda gălăgioasă a "Luceafărului" (ediția Eugen Barbuă, făcând, cuminte ca un școlar, corecturile tipografice la rubrica "Distinguo", iar apoi, abandonându-se, cu o vădită satisfacție, conciliabulelor cu prietenii mai tineri. Și trebuie spus că era un vorbitor fermecător, refuzându-se unor "truvaiuri" ieftine, păstrând tot timpul o gravitate specifică, desfășurându-și gândurile cu o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
prin competența lor jurnalistică, prin dialogul modern și tolerant despre bine, prin iubirea platonică pentru adevăr și frumos. După cum există și apariții care rămîn ceea ce sînt: indulgențe medievale ale răscumpărării amatorismului travestit în oameni de presă, probe de hîrtii mîzgălite tipografic, vocalize ale unor afoni care trăiesc gloria ilustrului anonim. Diletantismul de cea mai proastă factură și analfabetismul ideatic s-au instalat lejer și au început să scoată din bestiarul ființei noastre tot ce era mai josnic, partea cea mai violentă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se plasează într-o "lume a miturilor și simbolurilor care trebuia cunoscută și înțeleasă, pentru a putea înțelege situația omului în Cosmos"4. Autorul își include lucrările domeniului filosofiei și nu erudiției pur științifice, și explică prin trei motive "aspectul tipografic erudit": groaza de diletantism, teama de "a nu fi luat în serios" și natura documentelor spirituale de care se ocupa (documente aparținând Indiei și Orientului în general, culturilor în stadiu etnografic, culturi exotice puțin cunoscute dincolo de cercul specialiștilor). Citite fără
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Franței. La sfîrșitul secolului al XV-lea, tîrgurile de la Lyon se țin de patru ori pe an și reprezintă unul din marile locuri de întîlnire al negustorilor europeni, care fac din oraș un important centru industrial și bancar. Noua industrie tipografică se dezvoltă aici, urmată în curînd de industria mătăsii, care o concurează pe cea italiană. Replică nordică a Mediteranei, Marea Baltică este a treia mare zonă economică a Europei. Domeniul Hansei din secolul al XIII-lea, ea își obține profiturile din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cancelarul Angliei). Suveranii înșiși nu ezită să participe la mișcare: Henric al VIII-lea al Angliei corespondează cu Erasmus, iar François I este interesat de umanism datorită surorii sale, Marguerite d'Angoulême. Acești oameni și aceste idei gravitează în jurul centrelor tipografice și a orașelor universitare: la Veneția în jurul lui Aldo Manuce, la Bâle în jurul tipografilor Amerbach și Froben, la Lyon, unde tipograful Sebastien Gryphe îi atrage pe Rabelais și pe Étienne Dolet, dar și marile universități reînsuflețite fac același lucru, ca
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Bernard: „Dacă Goma și Tudoran nu au înțeles să atace sistemul și s-au mărginit să atace doar dictatorul, de ce nu a atacat sistemul marele Breban, alfa și omega disidenței românești?”. Sunt dispus să cer Adevărului literar și artistic spațiu tipografic în care, săptămânal, pe trei coloane, dl Breban, dl Goma și subsemnatul să reproducem texte, de până în decembrie ’89, în care am criticat atât dictatorul, cât și sistemul. Mi-e teamă că, după primul număr, una din coloane va rămâne
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
solidaritate de care nu au avut nevoie în celelate administrații postdecembriste. Dl Pacepa are dreptate, din nefericire unele pagini sunt încă de mare actualitate pentru ca o pagină a istoriei românești să poată fi, în sfârșit, întoarsă. Din motive de spațiu tipografic, am înțeles decizia dlui Pacepa de a publica doar o parte a discuției noastre. Din ce a rămas pe dinafară, cea mai bună parte este compusă din întrebări ale mele. Mai importante sunt răspunsurile la ele, și ele există aproape
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
din greacă în slavonă. Acestea încep să circule în toată Rusia, ba chiar în tot spațiul creștin ortodox și devin nu numai temelie teoretică în fundamentarea tradiției Bisericii Răsăritene, dar și reper de acuratețe în traducerile patristice ulterioare. Prin activitatea tipografică de la Optina, faima lui Paisie s-a însutit, ajungând să influențeze și gânditori laici celebri, precum: L. N. Tolstoi, F. M. Dostoievski, N. V. Gogol, I. V. Kireievski, K. Leontiev, Homiakov și alții. O altă modalitate de contact a generațiilor mai noi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de la Neamț textele lui Esop, Virgiliu și Aristotel, precum și o ediție din Voltaire, ajunge să influențeze, după încheierea pelerinajului său pământesc în 1794, un palier uriaș din intelectualitatea română și mai ales rusă a veacului al XIX-lea. Prin activitatea tipografică de la Mănăstirea Optina, faima lui Paisie s-a însutit, iar suflul înnoitor al ideilor sale intră în atenția celor mai importanți gânditori ruși ai timpului, precum N. V. Gogol, F. M. Dostoievski, I. V. Kireevski, Homiakov și alții. De la biografii lui Tolstoi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Imprimeria „L’Indépendance Roumaine“, ziare, cărți, afișe, str. Clemenței, 1; Imprimeria Statului, str. Brâncoveanu, 9; Luis, Gr., str. Academiei, 24; Mihăilescu, șt., str. Covaci, 14; Miulescu, N., Calea Victoriei, 32; Rubin, T., tipografia ziarului Sylloghi, str. Smârdan, 9; Socec & Teclu. Atelier tipografic. Litografie, cromolitografie, heliografie, zincografie etc. Specializat în confecționarea de registre comerciale, str. Berzei, 96; Thiel & Weiss, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Tipografia Academiei Române (P. Ispirescu), str. Academiei, 26; Tipografia Telegrafului, str. Colței, 32 (pp. 340-341). Grădini cu muzică: Colaro, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cenzura“ economică nu ne-a îngăduit - dacă vrem ca lucrarea de față să ajungă și în mâinile cititorilor, cei mai mulți cu venituri modeste - să oferim o carte de 600-700 de pagini la prețul ridicat determinat de costurile mereu „îmbunătățite“ ale manoperei tipografice și a materialelor. Așa că am fost nevoiți să împărțim acest proiectat tom II în două părți aproximativ egale: volumul II, cuprinzând anii 1878-1884, marcați de dominarea autoritară a guvernului liberal și volumul III (1885-1888), când se intensifică lupta „opoziției unite
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
generalul Christian Tell, fostul membru al Comitetului revoluționar de la 1848, de mai multe ori ministru și membru al partidului conservator. Lui Tell i s-au făcut funeralii naționale. Ion Brătianu a mers în urma cortegiului. Un incendiu distruge redacțiunea și atelierul tipografic al ziarului Românul. Rosetti erea sărac și n-avea alt mijloc de trai decât ziarul său. Atunci s-a format un comitet care să-i adune o sumă care, purtând numele de „Recompensă națională“, să îi fie oferită. Comitetul era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pregătește poetul George Vulturescu? Ce are pe masa de lucru? În primul rând, un nou număr POESIS: el va cuprinde în principal, pe participanții la Zilele culturale Poesis 25 (texte, fotografii), dar nu numai... Mă gândesc la o formulă nouă tipografică pentru viitor. Poate o voi schimba acum (suntem în vara 2014)... În apropiere, pe masă, am un nou volum de poeme poate se va numi Titir al Nordului care se tot răsucește pe suluri doar de mine văzute... Liniște și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe care am trăit-o la cea mai înalta tensiune, cel mai adesea singur, uneori, însoțit de câte un prieten la fel de izăltat. Necazul era că, din cauze multiple, independente de voință grupului de prieteni, revista nu ieșea niciodată că realizare tipografică așa cum ne-am fi dorit noi. Ori hârtia era prea poroasă și sugea cerneală tipografică, ori vinietele nu erau prea bine centrate, ori imprimarea era ștearsă, ori, mă rog, multe și mărunte, dar importante! O luăm cu fiecare număr însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
însoțit de câte un prieten la fel de izăltat. Necazul era că, din cauze multiple, independente de voință grupului de prieteni, revista nu ieșea niciodată că realizare tipografică așa cum ne-am fi dorit noi. Ori hârtia era prea poroasă și sugea cerneală tipografică, ori vinietele nu erau prea bine centrate, ori imprimarea era ștearsă, ori, mă rog, multe și mărunte, dar importante! O luăm cu fiecare număr însă de la capăt, plini de speranțe! Ceea ce a fost cel mai rău însă este că unii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
martie, a avut loc botezul foii la care au luat parte comitetul redacțional al ziarului în frunte cu dl. Dr. Dori Popovici, prof. Univ. Gheorghiu, publicistul Berariu, redactorii și personalul tehnic. Redactor responsabil Dimitrie Bucevschi, care era și diriguitorul Societății tipografice unde se tipărea foaia. Începând cu 10 mai 1919, directori și redactori responsabili ai ziarului Bucovina devin Pamfil Șeicaru și Cezar Petrescu, care semnează editorialul „Pe noul front” dar și protestele adresate Sindicatelor Presei precum și tuturor ziarelor din Capitală împotriva
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ziarului, tot atunci, se deschid listele de subscripție pentru a se ridica în Bucovina un monument marelui poet român Mihail Eminescu - primul care a subscris fiind dr. Iancu Flondor cu 2000 de coroane. Dimitrie Bucevschi redactor responsabil și diriguitorul Societății tipografice unde se tipărea ziarul Bucovina. În Bucovina și foița lui, dar și în suplimentul de duminică „Gazeta țăranului”, apar nume diverse: Simeon Reli, paroh în Rogojești, la rubrica „pagini istorice” semnează serialul „Orașul Siret Capitala Moldovei și reședința voievozilor moldoveni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și noapte cântă buha; Cântă buha pe-ndelete De parchet și de parchete... * Deșteptarea, gazetă pentru popor, „iese la 1 și 15 ale fiecărei luni, redacția și administrația - Cernăuți, strada Palatului nr. 14, editor și administrator Dimitrie Bucevschi, realizată la „Însoțirea Tipografică” din Cernăuți, în format 36/27 cm. Scopul ziarului „Este timpul să ne trezim cu toții și să ne ridicăm ochii ca să vedem ce se petrece în jurul nostru.” Ziarul își propune să publice articole referitoare la trecutul Bucovinei, poezii populare, povestiri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Morariu Casa care a adăpostit (18541927 ) Deșteptarea în anii 1892-1904 * Deșteptarea Deșteptarea, gazetă pentru popor, apare la Cernăuți între 1 februarie 1921 și decembrie 1922, lunar. Editor și proprietar: Societatea academică Junimea. Redactor responsabil: Ioan Hreniuc. Se tipărea la Societatea Tipografică „Bucovina”, Cernăuți. * Deșteptarea Deșteptarea, foaie pentru luminarea poporului, organ de propagandă culturală al Fundației culturale Regele Mihai I, regionala Bucovina, anul II , nr.5-8, 15 mai 1944; apărea la 71 Râmnicul Vâlcea, ca și revista Făt-Frumos a lui Leca Morariu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apare în 4 pagini care însemnau numerele 29 și 30 cumulate, nu la Cernăuți ci la Câmpulung Moldovenesc, având ca director pe Dr. T. Cătălin și redactor responsabil Oct. Dănieleanu, garant responsabil Corneliu Halip și se tipărea tot la Societatea Tipografică Bucovina în Cernăuți, Piața Unirii nr.3, dr. T. Cătălin fiind președintele Consiliului regional al LANC din Bucovina. Ca vechi redactor la Deșteaptă-te Române Oct. Danieleanu semna articolul „Rămas bun vouă, celor vechi” iar T. Cătălin materialul „Cuvânt hotărât
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Al. Averescu, apare în anul 1920, redacția și administrația în Palatul Național Cernăuți, redactor responsabil D. Sidoriuc, până la 10 martie 1922, iar de la această dată, respectiva responsabilitate o are Nistor Fetilă, iar în 1926 - Pavel Haureliuc. Se tipărea la Societatea tipografică bucovineană, iar din ianuarie 1922, la Tipografia Renașterea str. I. Flondor nr. 24 Cernăuți dar apoi și la alte unități de tipografie. Până la 15 iunie 1921, ziarul a apărut în două pagini, format 64/45cm., iar după aceea în patru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
31/18 mai 1906, tot în anul VII de activitate, citim numărul 13 al bisăptămânalului Gazeta Bucovinei - proprietar și editor fiind dr. Const de Onciul, iar redactor responsabil Dimitrie Sidoriuc. Redacția și administrația în Cernăuți, str. Carolinei nr.10 - Societatea tipografică Bucovina în Cernăuți. * „Românismul de ieri și de azi în Bucovina” este articolul semnat Av.V. în Cronica Românească la Cernăuți în 1931, unde se spune: „Gazeta Bucovinei (1891-1897) se leagă de numele ardeleanului G. Bogdan-Duică, actual profesor universitar la Cluj
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]