5,799 matches
-
de aur, www.mises.ro, p. 4. 369 Aristide N. Basilescu încearcă să pună în evidență caracteristicile acestei cea de-a treia mărfi. Este vorba despre: întrebuințare cât mai generală, ușurință în transport, omogenitate, divizibilitate. Vezi și Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 108. 370 Philip Kotler-co., Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998, p. 32. 371 Apud Murray Rothbard, Pledoarie pentru un autentic dolar de aur, www.mises.ro, p. 4. 372 "În forma cea mai primitivă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
375 Apud Cosmin Marinescu, Capitalismul. Logica libertății, Editura Humanitas, București, 2012, p. 75. 376 Nicolae Iorga confundă apariția monedei cu apariția monedei metalice. Iată ce spune: "Moneda a apărut mai întâi în Grecia". Vezi Nicolae Iorga, Originea formelor vieții contemporane, Tipografia Datina Românească, Vălenii de Munte, 1933, p. 135. 377 În toată această cronologie există un clar element de convenționalitate. Am folosit ca surse părerile lui Imanuel Geiss, Marx, dar și Encyclopedia Universalis, Corpus (Messiaen-Natalité), Editeurs à Paris, pp. 668-700, "Monnaie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 145. 478 Nicolae Murgu, Mugur Isărescu, Aurul. Mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981, p. 70. 479 Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 544. 480 Aristide N. Basilescu, Moneda. Studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 91. 481 Ibidem. 482 Stanley Jevons definește monedele din aur și argint ca fiind "bucăți a căror greutate și titlu sunt garantate de stat și certificate prin integritatea săpăturilor care-i acoperă suprafața". Vezi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Economică, București, 1999, p. 59. 653 De exemplu, ultimele monede de argint în România se bat la 1914. Primul Război Mondial înseamnă retragerea definitivă a metalului prețios din rolul său de monedă. Vezi și Aristide N. Basilescu, Moneda. Studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 105. 654 Frédéric Bastiat, Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European", Iași, 2011, p. 129. 655 Iată părerea lui Paul Samuelson: "Today all american money is
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Își maltratau soțiile (E.P. Thompson, 1981). Un exemplu spectaculos de charivari este identificat de Robert Darnton (2000), Într-o relatare aparent banală despre farsele ucenicilor tipografi din Parisul secolului al XVIII-lea. În culegerea de anecdote despre viața muncitorilor din tipografii realizată de Nicolas Contat, apare următorul episod: Iritați de mieunatul pisicilor care nu Îi lăsau să doarmă noaptea, dar și de pretențile exagerate ale meșterului și soției sale, ucenicii, sub conducerea confraților Léveillé și Jerome, pun la cale o răzbunare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
2001, Noțiunile-cheie ale etnologiei, Polirom, Iași Gernet, Louis, 1968, Anthropologie de la Grèce antique, Librairie Maspero, Paris Geschiere, Peter, 1997, The Modernity of Witchcraft, Politics and The Occult in Post-Colonial Africa, University Press of Virginia, Charlottesville Gherman, Traian, 1928, Meteorologie populară, Tipografia Seminarului Teologic, Blaj Ghinoiu, Ion, 1988, Vârstele timpului, Meridiane, București Ghinoiu, Ion, 1997, Obiceiuri populare de peste an, Fundației Culturale Române, București Ghinoiu, Ion, 1999, Lumea de aici, lumea de dincolo, Fundației Culturale Române, București Ghinoiu, Ion, 2001, Panteonul românesc: dicționar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Malinowski, Bronislaw, 1993, Magie, știință, religie, Moldova, Iași Manganaro, Marc, 1992, Myth, Rhetoric and the Voice of Authority: A Critique of Frazer, Eliot, Frye and Campbell, Yale University Press, New Haven Mangiuca, Simeon, 1882, Călindariu Julianu, Gregorianu și poporalul roman, Tipografia Alexi, Oravița/Brașoviu Manning, Frank, 1983, „Cosmos and Chaos: Celebration in the Modern World”, În Frank Mander (coord.), The Celebration of Society: Perspectives on Contemporary Cultural Performance, Bowlin Green University Popular Press, Bowlin Green Manoliu, Vlad, 1999, Mic dicționar de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
American Republic, University of Pennsylvania Press, Philadelphia Nicholls, David, 1993, „Addressing God as a Ruler: Prayer and Petition”, În The British Journal of Sociology, vol. 44, nr. 1 Niculiță-Voronca, Elena, 1903, Datinile poporului român (adunate și așezate În ordine mitologică, Tipografia Izidor Wiegler), Cernăuți Niculiță-Voronca, Elena, 1908, Studii de folclor I, Tipografia G.A. Lăzărescu, București Niculiță-Voronca, Elena, 1912, Studii de folclor II, Tipografia G.A. Lăzărescu, București Nițu, George, 1988, Elemente mitologice În creația populară românească, Albatros, București Nolan, Mary
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
God as a Ruler: Prayer and Petition”, În The British Journal of Sociology, vol. 44, nr. 1 Niculiță-Voronca, Elena, 1903, Datinile poporului român (adunate și așezate În ordine mitologică, Tipografia Izidor Wiegler), Cernăuți Niculiță-Voronca, Elena, 1908, Studii de folclor I, Tipografia G.A. Lăzărescu, București Niculiță-Voronca, Elena, 1912, Studii de folclor II, Tipografia G.A. Lăzărescu, București Nițu, George, 1988, Elemente mitologice În creația populară românească, Albatros, București Nolan, Mary; Nolan, Sidney, 1989, Christian Pilgrimage in Modern Western Europe, The University
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Sociology, vol. 44, nr. 1 Niculiță-Voronca, Elena, 1903, Datinile poporului român (adunate și așezate În ordine mitologică, Tipografia Izidor Wiegler), Cernăuți Niculiță-Voronca, Elena, 1908, Studii de folclor I, Tipografia G.A. Lăzărescu, București Niculiță-Voronca, Elena, 1912, Studii de folclor II, Tipografia G.A. Lăzărescu, București Nițu, George, 1988, Elemente mitologice În creația populară românească, Albatros, București Nolan, Mary; Nolan, Sidney, 1989, Christian Pilgrimage in Modern Western Europe, The University of North Carolina Press, Chapell Hill Nora, Pierre (coord.), 1984, Les lieux
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mărturii ale rolului pe care scriitorul l-a avut cu acest prilej: o carte de vizită prin care își asumă răspunderea pentru tot ce se va publica în D. (1879) și nu mai puțin de șapte comenzi înregistrate în scriptele Tipografiei Samitca pe numele lui I. L. Caragiale, ca redactor al ziarului (1883). R.Z.
DOLJUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286819_a_288148]
-
VII.1806, Săliște, j. Sibiu - 18.I.1873, Buzău), cărturar și traducător. Originar dintr-o familie de țărani ardeleni, Ionaș și Marina Roman, Dimitrie se călugărește în 1823 la mănăstirea Neamț. Vine la București în același an și intră la tipografia de la Cișmeaua Mavrogheni, lucrând mai târziu ca zețar pentru I. Heliade-Rădulescu. Dornic de instruire, va fi sprijinit de Eufrosin Poteca și de episcopul Ilarion al Argeșului. După „cursul normal” de pregătire a învățătorilor de la „Sf. Sava”, urmat în 1831, D.R.
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
fi sprijinit de Eufrosin Poteca și de episcopul Ilarion al Argeșului. După „cursul normal” de pregătire a învățătorilor de la „Sf. Sava”, urmat în 1831, D.R. desfășoară o bogată activitate didactică și culturală la Buzău, ca profesor (1832-1843) și conducător al tipografiei Episcopiei, continuând la București (1843-1848), ca director la Seminarul Mitropoliei, funcție în care îi va însoți de câteva ori pe tinerii ortodocși trimiși la studii în Rusia. Militant al revoluției de la 1848, va fi închis la Văcărești și expulzat în
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
române], I-II, București, 1966-1978; Octavian Goga a költő és műfordító [Octavian Goga poetul și traducătorul], București, 1971; ed. (O. Goga. Anii studenției. Traducerile), tr. Dan Culcer, pref. I. D. Bălan, București, 1978; Magyar-román irodalmi kapcsolatok [Legături literare maghiaro-române], Budapesta, 1985; Tipografia din Buda: contribuția ei la formarea științei și literaturii române din Transilvania la începutul secolului al XIX-lea, Gyula, 1994. Culegeri: Méhkeréki néphagyományok. Vasile Gurzău meséi [Tradiții populare din Méhkerék. Povestite de Vasile Gurzău], Budapesta, 1963; Vasile Gurzău magyar és
DOMOKOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
DOMȘA, Aurel C. (26.IX.1868, Blaj - 22.XI.1938, Blaj), prozator. Este fiul Anei (n. Balint) și al lui Isidor Domșa, compactor la tipografia seminarială. Urmează în orașul natal cursurile școlii primare și ale liceului, pe care îl termină în 1885. Din 1889, este și absolvent al Seminarului Teologic, un an mai târziu fiind hirotonisit preot. Cancelist mitropolitan, apoi contabil al Administrației Centrale Capitulare
DOMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286824_a_288153]
-
14 noiembrie 1879 și apoi săptămânal până în septembrie 1884. C. de I. intră, probabil înainte de anul 1870, în sfera de influență a Junimii. Când editorul A. Bernard dă faliment (în mai 1871), Th. Balassan, până atunci numai redactor, organizează altă tipografie, preluând și funcția de redactor responsabil al gazetei. Nicolae Gane, Iacob Negruzzi și A. Stoianovici cumpără însă tipografia și îl înlătură de la conducerea ziarului pe Balassan, alcătuind un comitet în care mai intră A. D. Xenopol, Anton Naum ș.a. Din decembrie
CURIERUL DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286596_a_287925]
-
sfera de influență a Junimii. Când editorul A. Bernard dă faliment (în mai 1871), Th. Balassan, până atunci numai redactor, organizează altă tipografie, preluând și funcția de redactor responsabil al gazetei. Nicolae Gane, Iacob Negruzzi și A. Stoianovici cumpără însă tipografia și îl înlătură de la conducerea ziarului pe Balassan, alcătuind un comitet în care mai intră A. D. Xenopol, Anton Naum ș.a. Din decembrie 1871, gazeta este condusă de Ioniță Scipione Bădescu, apoi din nou de Th. Balassan. În aprilie 1874, C.
CURIERUL DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286596_a_287925]
-
inițiale: L.C.G., răspunzând mai mult de informațiile teatrale, și P.V.G. (Petru V. Grigoriu). Data la care încetează responsabilitatea redacțională a lui Eminescu nu se poate stabili cu precizie, deși se cunoaște conținutul scrisorii de demisie, urmare unui conflict cu directorul tipografiei; oricum, la mijlocul anului 1877, adică după un an de muncă neîntreruptă la C. de I., el abandonează munca de redactor și cu încetul gazeta revine la vechiul aspect. Se va publica în continuare literatură aparținând unor scriitori din cercul junimist
CURIERUL DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286596_a_287925]
-
unde face studii de economie la Universitatea din Strasbourg. Un timp a lucrat ca agent comercial pentru filiala pariziană a unei mari întreprinderi americane de mașini de calcul. În anii ’60, împreună cu prietenul său François Cochet, înjghebează la Evry o tipografie, la care, pe lângă tipărituri în limba franceză, au fost imprimate și o seamă de cărți și publicații în limba română. În colaborare cu Paul Miron inițiază în 1964 „Prodromos”, „revistă de gând și apropiere creștină”, iar din 1973, alături de Virgil
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
Împreună cu D. Gusti a tipărit un abecedar, un catehism, o carte de citire, o istorie a românilor - toate, manuale frecvent folosite la vremea lor. În 1850, în colaborare cu Gh. Săulescu, Teodor Stamati, P. Casimir și D. Gusti, a înființat Tipografia „Buciumul”, publicând aici, între altele, multe materiale prounioniste, precum și ziare, ca „Steaua Dunării”. Pasionat al istoriei, C. a reușit să culeagă un impresionant număr de documente referitoare la trecutul românilor, pe care le-a tipărit în 25 de volume, sub
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
însă gazetei pentru a juca, în pregătirea Unirii, rolul de catalizator, spre care se îndreptau ambițiile redactorilor, sunt articolele de directivă și de critică literară. După șase luni de apariție, gazeta se autodesființează, cu trei zile înainte ca de sub teascurile tipografiei lui F. Ohm să iasă primul număr din „Românul” lui C. A. Rosetti. Gestul redactorilor de la C. nu era întâmplător și nici doar simbolic. Ei considerau că își făcuseră datoria, mai ales în ceea ce privește acțiunea propagandistică și literară, iar acum se
CONCORDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286355_a_287684]
-
, diaconul (? - c. 1583), tipograf și editor. Prima mențiune despre C. „ot Târgoviște” se află în epilogul cărții Octoih mic slavonesc (Brașov, 1557), tipărit împreună cu Oprea logofătul, al cărui ucenic era. În 1558 cei doi scot la Târgoviște, în tipografia lui Dimitrie Liubavici, în care s-au și format, un Triod-Penticostar slavonesc, iar un an mai târziu, C. se stabilește definitiv la Brașov. Până în 1583 el a tipărit aici sau în alte orașe transilvănene numeroase cărți religioase în slavonă și
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
uns mitropolit al Moldovei. Începe imediat o acțiune intensă de reorganizare a învățământului, restructurând și întărind școlile existente, înființând altele, printre care și Seminarul de la Socola, cu un program didactic destul de cuprinzător, limba română fiind un obiect de studiu. Reface tipografia Mitropoliei și începe o susținută activitate de tipărire a cărților necesare bisericilor și școlilor, el însuși traducând neobosit. În 1828, participă la întocmirea Regulamentului Organic. Retras la mănăstirea Slatina în 1842, își continuă aici opera începută. Singurele texte proprii ale
COSTACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286441_a_287770]
-
referitoare la afirmarea națională prin intermediul școlii și culturii. În 1837, cu ajutorul bănesc al negustorului R. Orghidan, scoate cea dintâi gazetă a sa, „Foaie de săptămână”, apărută doar în două numere. La 1 ianuarie 1838, finanțat de J. Gött, proprietar de tipografie, face să apară „Foaie literară”. În același an, la 12 martie, iese „Gazeta de Transilvania”, iar la 2 iulie „Foaie literară” se transformă în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Acestea sunt periodicele pe care B. le conduce cu energie
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
în septembrie 1850, cu un alt redactor, Iacob Mureșianu, gazetele stau încă sub influența lui B. O perioadă îl va interesa mai ales activitatea comercială și industrială. Conducând Gremiul negustorilor din Brașov, izbutește să obțină autorizația pentru a deschide o tipografie românească și pentru a înființa fabrica de hârtie de la Zărnești, al cărei director comercial este vreme de două decenii. Între timp scoate o altă publicație, „Călindariu pentru poporul românesc” (1852-1865), animată de aceeași încredere în puterea luminării. B. călătorește mult
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]