2,401 matches
-
1) Părțile vor înființa Batalionul multinațional de geniu (denumit în continuare Batalion), cu misiunea de bază de a asigura asistență populației civile locale și de a participa la eliminarea pagubelor în caz de dezastru în bazinul de recepție al râului Tisa. ... (2) La cererea oricăreia dintre părți, pe al carei teritoriu se produce un dezastru natural sau unde există un pericol iminent al unui astfel de dezastru natural, Batalionul va participa la limitarea consecințelor acestuia. ... Articolul 3 Autorități executive Autoritățile executive
ACORD din 18 ianuarie 2002 între Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinţarea Batalionului multinational de geniu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145736_a_147065]
-
SC 59. Sălcioara SL 60. Scoruș SR 61. Stejar ped. ST 62. Stejar brumăriu STB 63. Stejar pufos STP 64. Stejar roșu STR 65. Taxodium TA 66. Tei argintiu TE 67. Tei frunză mare TEM 68. Tei pucios ȚEP 69. Tisa ȚI 70. Tuia TU 71. Ulm câmp ULC 72. Ulm munte ULM 73. Velniș ULV 74. Vișin turcesc VIT Anexă 4 ANEXĂ 4 ------- la metodologie -------------- Detalii referitoare la informațiile de caracterizare generală a sondajului D.S. Se înscrie denumirea județului de pe
METODOLOGIE din 12 iunie 2002 de monitorizare sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
localitatea Tecuci, județul Galați, România, fiica lui Ioniță Niculai și Paraschiva, cu domiciliul actual în Austria, 4841 Ungenach, Jocheredt 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Movileni, județul Galați. 120. Dragan Angela, născută la 16 mai 1957 în localitatea Tisa Nouă, județul Arad, România, fiica lui Santea Ioan și Danciu Nedina, cu domiciliul actual în Austria, 5020 Salzburg, Innsbrucker Bundesstr. 26/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Albă Iulia nr. 1, bl. 535, ap. 1, județul
HOTĂRÂRE nr. 1.025 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144616_a_145945]
-
Sibiu. 199. Bucuroaia Mihai, născut la 21 iunie 1978 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiul lui Constantin și Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, 83374 Vachendorf, Am Schwimmbad 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Eforie Nord, Str. Tisei nr. 9, județul Constantă. 200. Csipkes Tibor-Ferencz, născut la 2 august 1971 în localitatea Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Csipkes Tiberiu-Iosif-Iuliu și Megyes-Falvi Ilona, cu domiciliul actual în Germania, 90480 Nurnberg, Sudetendeutschestr. 6, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
2. Kohovolgy 6. Bistra 1. Bistra 1. Alfabet slav 2. Crasna Viseului 2. Alfabet slav 3. Valea Viseului 3. Alfabet slav 7. Bocicoiu Mare 1. Bocicoiu Mare 1. Nagybocsko 1a. Alfabet slav 2. Crăciunești 2. Alfabet slav 3. Lunca la Tisa 3. Alfabet slav 4. Tisa 4. Mukib 8. Câmpulung 1. Câmpulung la Tisa 1. Hosszumezo la Tisa 9. Ocna Șugatag 1. Ocna Șugatag 1. Aknasugatag 10. Poienile de 1. Poienile de sub Munte 1. Alfabet slav sub Munte 11. Remetea 1
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Bistra 1. Alfabet slav 2. Crasna Viseului 2. Alfabet slav 3. Valea Viseului 3. Alfabet slav 7. Bocicoiu Mare 1. Bocicoiu Mare 1. Nagybocsko 1a. Alfabet slav 2. Crăciunești 2. Alfabet slav 3. Lunca la Tisa 3. Alfabet slav 4. Tisa 4. Mukib 8. Câmpulung 1. Câmpulung la Tisa 1. Hosszumezo la Tisa 9. Ocna Șugatag 1. Ocna Șugatag 1. Aknasugatag 10. Poienile de 1. Poienile de sub Munte 1. Alfabet slav sub Munte 11. Remetea 1. Berchez 1. Sarosberkesz Chioarului 12
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Alfabet slav 3. Valea Viseului 3. Alfabet slav 7. Bocicoiu Mare 1. Bocicoiu Mare 1. Nagybocsko 1a. Alfabet slav 2. Crăciunești 2. Alfabet slav 3. Lunca la Tisa 3. Alfabet slav 4. Tisa 4. Mukib 8. Câmpulung 1. Câmpulung la Tisa 1. Hosszumezo la Tisa 9. Ocna Șugatag 1. Ocna Șugatag 1. Aknasugatag 10. Poienile de 1. Poienile de sub Munte 1. Alfabet slav sub Munte 11. Remetea 1. Berchez 1. Sarosberkesz Chioarului 12. Remeți 1. Remeți 1. PeMetu 2. Piatră 2
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Viseului 3. Alfabet slav 7. Bocicoiu Mare 1. Bocicoiu Mare 1. Nagybocsko 1a. Alfabet slav 2. Crăciunești 2. Alfabet slav 3. Lunca la Tisa 3. Alfabet slav 4. Tisa 4. Mukib 8. Câmpulung 1. Câmpulung la Tisa 1. Hosszumezo la Tisa 9. Ocna Șugatag 1. Ocna Șugatag 1. Aknasugatag 10. Poienile de 1. Poienile de sub Munte 1. Alfabet slav sub Munte 11. Remetea 1. Berchez 1. Sarosberkesz Chioarului 12. Remeți 1. Remeți 1. PeMetu 2. Piatră 2. Koveslaz 2a. Alfabet slav
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Municipiul Baia Mare, P-ta Libertății nr. 7 MINERUL 549 209 Județul Maramureș, Municipiul Sighetul Marmației, Str. Bogdan Vodă nr. Al UNIREA 350 210 Județul Maramureș, Municipiul Sighetul Marmației, Str. Libertății nr. l MUNCITORESC 497 211 Județul Maramureș, Comuna Câmpulung la Tisa, Str. Principala nr. 852 TISA 200 212 Județul Maramureș, Orașul Baia Sprie, Str. Sasar nr. 4 MINERUL 298 213 Județul Maramureș, Orașul Somcuta Mare, Str. Ioan Buteanu nr. l CHIOARUL 298 214 Județul Mehedinți, Municipiul Drobeta Tr. Severin, Calea Traian
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
nr. 7 MINERUL 549 209 Județul Maramureș, Municipiul Sighetul Marmației, Str. Bogdan Vodă nr. Al UNIREA 350 210 Județul Maramureș, Municipiul Sighetul Marmației, Str. Libertății nr. l MUNCITORESC 497 211 Județul Maramureș, Comuna Câmpulung la Tisa, Str. Principala nr. 852 TISA 200 212 Județul Maramureș, Orașul Baia Sprie, Str. Sasar nr. 4 MINERUL 298 213 Județul Maramureș, Orașul Somcuta Mare, Str. Ioan Buteanu nr. l CHIOARUL 298 214 Județul Mehedinți, Municipiul Drobeta Tr. Severin, Calea Traian nr. 65 PORȚILE DE FIER
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
5. Ghertaivskei 6. Novoseletkei Regiunea Odeska: 1. Reniskii 2. Ismailskei 3. Kiliskei Anexă 2 LISTA punctelor pentru trecerea simplificată a frontierei de stat comune 1. Halmeu - Diakove - auto și pietonal 2. Târna Mare - Heja - auto și pietonal 3. Câmpulung la Tisa - Teresva - feroviar 4. Sighet - Bilă Terkva - 5. Valea Viseului - Dilove - feroviar 6. Izvoarele Sucevei - Sepit - pietonal 7. Ulma - Ruska - auto și pietonal 8. Vicovu de Sus - Krasnoilsk - auto și pietonal 9. Climauti - Bilă Crenetea - pietonal 10. Vascauti - Novei Vovcenet - pietonal
HOTĂRÎRE Nr. 818 din 20 septembrie 1996 pentru aprobarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind trecerea simplificata a frontierei de stat comune de către cetăţenii care domiciliază în judeţele şi raioanele de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115928_a_117257]
-
Republică Moldova, pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 aprilie - 15 iunie inclusiv; - pentru zona de frontieră cu Ucraina, pe o durată de 52 de zile, în perioada 25 martie - 15 mai inclusiv; c) în apele rîului Tisa: ... - pentru zona de frontieră cu Ucraina, pe o durată de 52 de zile, în perioada 25 martie - 15 mai inclusiv. Articolul 7 Prohibiția pescuitului scrumbiei de Dunăre se stabilește pe sectoare, după cum urmează: - în sectorul I (în zonele gurilor Dunării
ORDIN Nr. 18 din 24 martie 1995 privind prohibitia pescuitului în anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111866_a_113195]
-
161) Din limbajul popular întrebuințarea afectivă, participativă a dativului a trecut și în stilul beletristic și în limbajul poetic: „Mi-au lunecat ciubotele și am căzut în Ozana, cât mi ți-i băietul.” (I. Creangă, p. 28), „De la Nistru pân-la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a.” (M. Eminescu, I, p. 182), „Câtu-ți ține ziulița/ I-aș cânta doina, doinița.” (Ibidem, p. 2) PRONUMELE PERSONAL DE POLITEȚE (REVERENȚĂ)TC "PRONUMELE PERSONAL DE POLITE}E (REVEREN}|)" Pronumele de politețe este un pronume marcat, în planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
limită ai desfășurării acțiunii: de la, până la etc.: „În ziua aceea, ca să-i fie pe plac, Curta merse până la șoseaua principală.” (P. Sălcudeanu, 273) • parcursul desfășurării acțiunii, manifestării stării sau însușirii: de la... (până) la; din... (până) în: „De la Nistru pân’la Tisa Tot românul plânsu-mi-s-a.” (M. Eminescu, I, 182) Pentru exprimarea parcursului și a termenilor limită ai desfășurării acțiunii, cele mai multe adverbe de spațialitate sunt precedate de aceleași prepoziții (locuțiuni prepoziționale): „Mai e mult până acolo?” Prepozițiile (locuțiunile prepoziționale) impun termenului prin care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și longitudine se desfășoară teritoriul țării noastre. „Dacă rechemați în minte o imagine a hărții României, de la început apar evidente câteva caractere dominante: în primul rând o formă de hotare aproape ovală, subliniată pe trei părți de ape [...]. Spre apus, Tisa ar împlini cercul desăvârșit, dar aci hotarul e mai retras și mai agitat, deși urmărește la distanță aproape egală cursul acestui râu.“ George Vâlsan, Pămîntul românesc și frumusețile lui Axa fluviilor și canalelor leagă cel mai mare port de pe glob
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dețin resurse de subsol complexe reprezentate de minereuri feroase și neferoase, cărbuni, materiale de construcție, izvoare minerale etc.; constituie un castel de ape, deoarece în crestele înalte își au izvoarele numeroase pâraie care devin râuri mari ce se varsă în Tisa sau direct în Dunăre; sunt acoperiți predominant de păduri de foioase; doar pe culmile ce depășesc 1 300 m se dezvoltă și conifere; în Banat, ca o consecință a influențelor climatice din sudul continentului, se dezvoltă o vegetație care cuprinde
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Se disting patru grupe hidrografice dunărene, la care se adaugă o grupă dobrogeană cu râuri ce nu ajung în Dunăre. Grupa hidrografică de vest cuprinde râurile din Maramureș, Crișana și cea mai mare parte a celor din Transilvania. Colectorul este Tisa. Acest râu izvorăște din Carpații Păduroși și formează granița de 60 km cu Ucraina. După ce străbate Ungaria se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei. Someșul, Crișurile și Mureșul reprezintă bazinele hidrografice cele mai mari. Someșul, cea mai mare apă a
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Năsăud. Someșul Mic își adună apele din Someșul Cald și Someșul Rece, care își au obârșiile în Munții Apuseni. În aval de orașul Dej, Someșul străbate Podișul Someșan, trece prin vestul Depresiunii Baia Mare, prin Câmpia Someșului și se varsă în Tisa, pe teritoriul Ungariei. Pe parcursul său trece prin orașele Jibou și Satu Mare. Bazinul Crișurilor este alcătuit din patru râuri mari: - Barcăul, în nord, care izvorăște din Munții Plopiș, trece peste dealurile Crasnei și Câmpia de Vest și se unește pe teritoriul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
râuri mari: - Mureșul, care izvorăște din Munții Hășmaș, trece prin Depresiunea Gheorgheni, formează defileul dintre localitățile Toplița și Deda, străbate Depresiunea colinară a Transilvaniei, culoarul Orăștiei și defileul Deva-Lipova și separă câmpiile Arad, Vinga. Trecând în Ungaria se varsă în Tisa. De-a lungul său sunt așezate orașele Gheorgheni, Toplița, Reghin, Târgu Mureș, Aiud, Alba-Iulia, Orăștie, Simeria, Deva, Lipova, Arad; - Târnava, cel mai important afluent, alcătuit din două râuri principale: Târnava Mică, cu izvoare în Munții Gurghiu, și Târnava Mare, cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Lipova, Arad; - Târnava, cel mai important afluent, alcătuit din două râuri principale: Târnava Mică, cu izvoare în Munții Gurghiu, și Târnava Mare, cu izvoare în Munții Harghita; AMINTIȚI-Vă definiția defileului. 52 GEOGRAFIE FIZICĂ „Dacă privești Dunărea cu afluenții de la Tisa până la Prut, nu e greu de observat că toate râurile se înfig cu izvoarele în acest oval de munți, multe din ele trecând dincolo de crestele principale — așa că, dacă ar fi să continuăm o imagine începută, am putea spune că Dunărea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
m, se combină cu pădurile de fag (estul Carpaților Orientali, Carpații de Curbură, munții vulcanici din grupa nordică a Carpaților Orientali, Munții Apuseni). În componența pădurilor de conifere intră molidul, apoi bradul, pinul și specii mai rare, ca zada și tisa. Lemnul de conifere este mult solicitat pentru cherestea, mobilă și celuloză, ceea ce a dus la defrișarea unor suprafețe întinse. De asemenea, pe culmile munților, s-au extins mult pășunile în dauna pădurilor de conifere. Etajul alpin se desfășoară la peste
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
uneori, nereușitele, să puncteze elementele forte ale operei și să le proiecteze pe cele viitoare. Judecând în această lumină lucrurile care vă privesc, v-aș ruga să dezvăluiți cititorilor principalele repere ale vieții și creației dumneavoastră... Trebuie să-ncep cu Tisa, locul meu de baștină de lângă Tazlău, alcătuire deluroasă înălțându-se la dreapta râului, în terase ale căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
o fac, mai întâi, din nevoia de rigoare, fie ea chiar iluzorie, pe care tot aici am căpătat-o. Multe lucruri aflate mai târziu, în alte părți, mi s-au părut mai lesne de-nțeles legându-le de curiozitățile de la Tisa. Între altele, libertatea ca mister, linia subțire, de atâtea ori neidentificabilă, dintre realitate și ficțiune, jocul distanțelor, măreția anonimatului. La Verșești și Valea Rea (astăzi Livezi), școlile de bună tradiție mi au trezit interesul pentru lectură și muzică. În clasa
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
scris. Românii erau mai puțini. Fuseseră odată trei ʺfrățiiʺ bisericești la c atolici: una a ungurilor, două ale sașilor care se uniseră între dânsel e (...) Sunt 60 de case de catolici sași ʺ de fapt germani din părți le de lângă Tisa, vechi vieri germani de la Tokay.ʺ Interesant, privind trecutul Cotnarilor, este și documentarul cercetătorului Ioan N.Oprea, pe care-l i nserăm mai jos: „Așezarea Cotnari e veche. Vechi este și orașul Hârlău, cu care au format unități administrative în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ungariei, membru mai vechi al acesteia, în problemele interne ale altor state, în special în cele ale României. Am avut în vedere că hunii sunt considerați strămoșii ungurilor, având aceleași orientări expansioniste și aceleași spații de locuire, Câmpia Pannoniei, a Tisei. Cele douăzeci și șapte de state membre ale Uniunii Europene sunt coordonate de la Bruxelles de oameni cu doctrine politice diferite, cu orientări atât de stânga cât și de dreapta. Deși în Europa Occidentală s-au impus forțele de stânga, acest
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]