2,014 matches
-
omogeniza cu apa. Momentele petrecute În cadă pot fi prelungite cât vreți de mult. La fel de importante sunt și momentele care urmează: relaxarea În cel mai confortabil fotoliu sau pat, În timp ce continuați să ascultați muzica preferată.” Lăutarii cântau. Petrecerea era În toi. Noimann tot lipea bancnote de fruntea lor netedă și albă, de parcă ar fi fost dată cu praf de cretă. Fețele acestea Îi reveneau În memorie. Pentru revigorarea mușchilor și-a sinusurilor nu folosise nici eucaliptul, nici rozmarinul, ci comandase de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
se Întlnească cu nici un cunoscut. Mogâldeața Își Întredeschise ochii, aruncând spre Noimann o privire indiferentă și medicul se liniști. Nu, omul adormit pe un maldăr de bagaje nu era Oliver, ci un necunoscut. De altfel, masterandul Lawrence, Întorcându-se În toiul nopții În salon, făcuse jurământul nemișcării. Picioarele Îi prinseseră rădăcini, Întinzându-se sub linoleum, ramurile Își desfăcuseră frunzișul În aer. Pe creștet, penele și creasta căpătaseră consistența pietrei dure. Oliver privea undeva În gol, cu un ochi ațintit Înăuntru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
foarfece oamenii ce se plimbau pe stradă, Îi aducea În stadiu de oameni-degete, oameni-unghii, oameni-picioare și oameni-mâini, aruncându-i, unul după altul, În salon. Oliver se jură să nu aibă de-a face nici cu omul-locomotivă, ce venea adeseori În toiul nopții lângă el, invitându-l să urce Într-un vagon select, nici pe femeia-pâlnie Olanda, care voia să-i transforme pântecul Într-un gramofon. De asemeni, masterandul se ferea și de femeia Babel, care poseda douăzeci și patru de nasuri și douăzeci și patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
plecăm, dar la următoarea Întâlnire ai face bine să te pregătești să dai explicații, mă avertiză Vika. Courtney dădu aprobator din cap. —Ai negat că articolele din New York Scoop sunt adevărate și acum Philip Weston apare acasă la tine În toiul nopții? Merităm toate detaliile picante! Se auzi o bătaie În ușă, urmată de o bușitură Înfundată În hol. Am deschis ușa, iar Philip se rostogoli Înăuntru. —Bette, iubire, sunt cam mangă, bolborosi el, scurgându-se lângă perete. Da, se vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
foarte ocupată În momentul ăsta. — Nu, bineînțeles că nu. Care-i treaba? Părusem relaxată și nestresată, nu-i așa? — Voiam să văd cum te-ai descurcat azi-noapte. Mi-am făcut atâtea griji pentru tine - ai plecat pur și simplu În toiul evenimentelor. Nu făcu nici o referire la faptul că-l invitasem la mine, dar Îngrijorarea din vocea lui compensa cu vârf și-ndesat pentru asta. Simplul fapt că era interesat de mine mă făcu să mă pun pe vorbit și, odată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
exista un hiatus - din ’42 până în ’44. — Povestește-mi despre fratele ăsta mai mic, Duarte. Încet și clar. Duarte vorbi rapidamente: Era un golan, o putoare. Reynolds începuse să-l aducă cu el cam pe vremea când CASL era în toiul activității. Am uitat numele puștiului, dar era un copil de vreo optsprezece-nouăsprezece ani - cam pe-acolo. Avea fața bandajată. Se pârlise rău de tot în timpul unui incendiu. După ce s-a vindecat și i-au scos pansamentul și bandajele, toate fetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ușa din dos și intră. Râsete și un dialog răsunător între egali. Un coridor scurt, cu un șir de cabine. Buzz se lipi de o draperie, trase spre el un colț al ei și privi. Întâlnirea la vârf era în toi. Mickey Cohen și Jack Dragna se întrețineau veseli, stând în picioare lângă o masă plină cu mezeluri, sticle de bere și tărie. Davey Goldman, Mo Jahelka și Dudley Smith se cinsteau cu pahare mari de whiskey. Un șir de gorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
voi, ca să nu vi se aplece după pește! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nici nu se crăpase bine de ziuă, când întîiul pungaș se-mbrăcă și se-ncălță frumos cu hainele și ghetele furate și plecă în piața cetății. Când ajunse el, vânzarea era în toi. Se opri dinaintea unui negustor de pește, alese din ochi un crap mare cât un miel și auriu, cu ochii roșii, de proaspăt ce era, și spuse: ― Fă bine, te rog, jupîne, și pune la cântar crapul de colo! Pescarul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Apărători, părea a doua nebunie. Alexandru vedea, acum, micul grup de opt sute de oameni galopând spre garda de aproape cinci mii de luptători a lui Soliman, și nu Înțelegea logica. Nici un manual de strategie nu indica o asemenea manevră, În toiul unei bătălii imense. În stânga lui, În mocirlele de la Trei Ape, rândurile turcești se rupeau În panică. Frontul Semilunei ceda. Trâmbițe sunau regruparea, dar nici un oștean turc prins Între aripile atacului moldovean nu mai respecta ordinul. Mișcarea, acolo, devenea haotică. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
la care, cu doar câteva ceasuri mai devreme, nimeni nu se aștepta. Ridică privirile spre cerdac și abia atunci Îl văzu pe tatăl ei, care părea a aștepta un răspuns. - Tată... Trezește slujitorii... să-l Înhame pe Murguleț. - Erina! E toiul nopții! Ninge! Ești singură! - Nu-i nimic... Drumurile sunt mai păzite ca niciodată. Poate că ajung din urmă corpul de oaste al hotnogului Nechifor. - Dacă ești așa de hotărâtă, vin cu tine. Singură la drum de noapte nu te las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
-ți pregătești trusa și leacurile. - Dar nu aveți aprobarea șefului garnizoanei, Ahmed Pașa! - Șeful garnizoanei se va Înclina În fața acestui semn, spuse Ali arâtând pe partea dreaptă a platoșei semnul șarpelui și săgeții. Doctorul rămase Încremenit. Alah Îl trimitea, În toiul iernii, alături de cei mai cruzi luptători ai imperiului. Începu să-și strângă În grabă lucrurile, În timp ce Ali se duse, neliniștit, la fereastră. Auzise un tropot de cal dincolo de ziduri. Curând, pe poartă intră una dintre iscoadele lăsate cu cinci ceasuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
escortați spre una dintre taberele din munți. Sosirea lor era secretă. Acestea erau condițiile evadării pe mare, În caz de catastrofă În țară. O știuseră Încă de la plecare. Dar nimeni nu crezuse că se va ajunge aici. Și acum, În toiul iernii, iată-i acostând la Veneția. O cu totul altă Veneție decât cea pe care o cunoscuse Alexandru. Una pe care aproape că n-avea voie s-o vadă, tocmai ca să nu fie văzut. O Veneție rece, privită cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
la zgomot și lumină, strângând dinții neputincioși, dar mâncând cu ochii prada frumoasă, proaspătă. Câteva zile în șir l-am văzut la același colț al Fântânei cu Calea Victoriei. Ocoleam de câte ori treceam. . . . Altul purta o redingotă lungă, fără altă haină, în toiul iernei, cu o pălărie tare, avea barbă neagră și ținea o mapă veche de piele în mână, cu aer grav, cuminte, umbla liniștit, cu pași egali, după femei, pe același parcurs între Alcalay și Socec, rostind un fel de rugăciune
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Elena Drăgănescu în locuința ei somptuoasă, dar prea nouă - Hallipa, cel care lucrase pământul și purtase cizme trainice de lut, acum cernut prin sita orașului, cutreiera cu picioare de argilă în căutarea casei ele închiriat. Tradiția era nimicită și poate toi uși Doru Hallipa, cel ca o epavă, încă mai păstra tradiția legîndu-se cu mătușica Eliza, logodnica de odinioară. Se rupsese de pământ, dar aducea cu el la oraș pe Calliope și pe Eriste, deoarece nu se înstrăinase de trecut unindu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Radinschi. Ca neîntrecut om de artă și pedagog, profesorul știa că nu toți copiii sunt înzestrați cu abilități și calități pentru desen și ne accepta lucrările notându-le după criterii neînțelese de mine la vremea aceea. Când mă aflam în toiul pregătirii pentru a deveni învățător am înțeles din propria experiență cât de importante sunt aptitudinile în viața și activitatea omului. Ceea ce eu realizam cu mari eforturi, într-un timp îndelungat și cu multe minusuri de calitate (mă refer la desen
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
că-i firesc iubirea să n-aibă cuvinte. De drag cum îți sunt mă atragi în zbor către zările albastre; în viu curcubeu fluturi dragi se-alătură tainelor noastre. De dragul acestei iubiri... topiți ne privim și ne pare că-n toiul acestei simțiri nu-i loc de vreun semn de-ntrebare... Plutim surâzând... ce mărunt e totul și lumea întreagă! De drag și copil cum îți sunt, de dulce cum ești și de dragă. Așa e ea ... Așa frumoasă ... nici nu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
am amintit scena, am înțeles de ce ne-a arătat tata harta. Granițele Chinei aveau să se schimbe în curând. Până la vremea când tata și-a aflat sfârșitul, în timpul ultimilor câțiva ani ai împăratului Tao Kuang, răscoalele țărănești se agravaseră. În toiul unei veri secetoase, tata n-a mai venit acasă luni în șir. Mama își făcea griji pentru siguranța lui, căci aflase vești dintr-o provincie învecinată despre țărani furioși care dăduseră foc reședinței guvernatorului lor. Tata trăia în biroul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vede. Priveliștea e inundată de praf și de gărzi de ceremonie. Pe neașteptate, îl zăresc pe Kuei Hsiang. Este încă în genunchi, cu capul lipit de pământ. Inima mă trădează și izbucnesc precum o lăută chinezească, ce se sparge în toiul cântecului său fericit. 6 Nu apuc să văd mare lucru din festivități în ziua în care devin concubină imperială. Stau în palanchin și ascult clopotele care bat în turnurile de la Poarta Zenitului. Nuharoo e singura care intră pe Poarta Purității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
concurs. Ce distracție e în a te uita la fluturi? — Nici nu știți, doamnă. De parcă ar fi revelat un mister, An-te-hai se entuziasmează: Doamnelor le place la nebunie să îi privească fluturii cum se împerechează și să îi despartă în toiul ritualului lor. Ați vrea să vă arăt? Închipuindu-mi ce o să facă An-te-hai, îmi ridic mâinile în aer: — Nu! Ia cutia înapoi. Nu mă interesează! — Prea bine, doamnă, nu o să vă arăt astăzi. Dar într-o zi o să vreți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lemn roșu și e sculptat cu bujori, vinete, roșii, banane și cireșe, care sugerează organele sexuale bărbătești și femeiești. Draperiile sunt albe și parfumate. Pereții laterali au rafturi încastrate pe care sunt expuse sculpturi în miniatură, majoritatea zeități budiste în toiul împerecherii. Acțiunea este înfățișată măestrit, iar pozele sunt elegante. Femeile stau deasupra bărbaților în poziții de meditație. Ochii amanților sunt fie doar pe jumătate deschiși, fie închiși. Între membrii fiecărui cuplu sunt așezate farfurii cu câte un bujor roz și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
zorilor mă vrea din nou, și am ocazia să-mi încerc dansul evantaiului. Sunt curioasă în legătură cu efectul. Da, e cel scontat. Majestatea Sa mă laudă, spunându-mi că sunt magică. Apreciază în mod deosebit faptul că îi spun „iubitule“ în toiul pasiunii, în loc de „Majestatea Voastră“. În următoarele câteva nopți sunt chemată din nou. Iubitul meu e într-adevăr uimit de faptul că e capabil să își planteze sămânța în mod repetat. Răsfățându-se, mă imploră să explorez. Devin neliniștită în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
furat din vistierie. Nu pot să cred că boala asta a invadat propria-mi ogradă! Îți dai seama ce face națiunii! Se dă jos din pat și se duce la birou. Răsfoiește paginile unui document voluminos și zice: — Sunt în toiul examinării unui tratat pe care britanicii ni l-au impus și sunt în permanență distras de lucruri care se ivesc pe neașteptate. Îl întreb cu delicatețe dacă aș putea fi de ajutor. Îmi azvârle tratatul: — Te vei îmbolnăvi și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vază ai clanului. Ei își spun opiniile, fiecare străduindu-se să prezinte cea mai bună opțiune. Uneori, vorbele lor devin tăioase și spiritele se încing. Odată a avut loc un incident în care un ministru a murit de infarct în toiul unei dispute. Cel convocat trebuie să rămână tăcut până în momentul când este întrebat: atunci poate să răspundă, însă întotdeauna cu deferență și rezervat. După ce se ajunge la o concluzie, împăratul Hsien Feng este gata să emită decretul pe care un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sarcina mea. Nu există nici o modalitate să-l pot convinge pe împăratul Hsien Feng că rivalele mele complotează împotriva mea. I-am spus Majestății Sale că îmi mor peștii în heleșteu și că mi se scutură orhideele în grădină în toiul înfloririi. An-te-hai a descoperit că rozătoare cărora le plac orhideele au mâncat rădăcinile plantelor. Cu siguranță cineva le-a băgat pe ascuns înăuntru. Plângerile mele îl irită pe soțul meu. El o crede pe Nuharoo zeița milei și îmi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nu se predă. Tung Chih începe să strănute. Incapabilă să mă mai stăpânesc, mă duc la cadă și le împing la o parte pe servitoare. Îl iau pe Tung Chih și alerg înăuntru. Ceremoniile și festivitățile continuă la nesfârșit. În toiul lor, un grădinar descoperă o păpușă fetiș îngropată la mine în grădină. Pe pieptul acesteia sunt inscripționate două caractere negre care înseamnă „Tung Chih“. Împăratul Hsien Feng le convoacă pe soțiile și pe concubinele Majestății Sale - vrea să rezolve problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]