2,360 matches
-
București, 2006, p. 222. 85. Georges Duby, Doamnele din veacul al XII-lea, [vers. rom], București, Editura Meridiane, 2000, p. 109-110. 86. Vezi Nicolae Iorga, Zece inscripții de mormânt ale Mavrocordaților, în Academia Română, Mem. Secț. Ist., seria a III-a, tom. XX, mem. 1, p. 1-9. 87. Vezi Nicolae Iorga, Inscripții ..., vol. I, fasc.1, p. 56. 88. Ibidem. 89. Ibidem, vol. I, p. 57. 90.Vezi Eugen Kazak, Die Inschriften aus der Bukovina, Viena, 1903 (cap. „Sucevița”). în traducere la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
88. Ibidem. 89. Ibidem, vol. I, p. 57. 90.Vezi Eugen Kazak, Die Inschriften aus der Bukovina, Viena, 1903 (cap. „Sucevița”). în traducere la Nicolae Iorga, Doamna lui Ieremia Vodă, în „Analele Academiei Române”, Mem. Secț. Ist., seria a II-a, tom XXXII, 1910, p. 1033 (și extras). 91. Vezi Nicolae Iorga, Inscripții ..., vol. I, p. 48. 92. Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, p. 237, inscripția nr. 87. Vezi și inscripția (din 1750) de pe mormântul lui Grigore Matei Ghica din biserica
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că aprecia nemurirea faptei eroice. într-un asemenea „demers comemorativ” se încadra alcătuirea, probabil din porunca Voievodului, a pomelnicului boierilor care au murit tăiați de turci sub domnia lui. (vezi Ștefan Andreescu, Observații asupra pomelnicului mănăstirii Argeșului, în „Glasul Bisericii”, tom. XXVI, 1967, nr. 718, p. 801) 99. Tot în 1529, banul Pârvul Craiovescu, „testează”, iarăși într-o „vorbire de dincolo de mormânt”, un sat Mănăstirii Tismana: „Eu [...] Pârvul, ban al Craiovei, care am fost împreună într-acestă lume cu voi toți, până la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Wolfgang Goethe, Despre teoria culorilor. Partea dialectică, traducere de Mihaela Zaharia, București, Editura Economică, [2005], p. 102, 190, 428-429. 117. Vezi Camilian Demetrescu, Culoarea, suflet și retină, București, Editura Meridiane, 1966, p. 59-60. 118. Émile Littré, Dictionnaire de la langue française, tom. V, Paris, Gallimard-Hachette, 1965, p. 758; vezi și Eugen Bulai, Dicționar de termeni cromatici, București, Editura Viitorul românesc, 1997, p. 52. 119. Ivan Evseev, Enciclopedia semnelor și simbolurilor culturale, Timișoara, Editura Amarcord, 1999, p. 310; vezi și Graham Gunn, Feng
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și urm. Trimite la texte chrisostomice publicate în Părinți niceeni și post-niceeni, 1, X; 1, XIII. 167. Ibidem. 168. Ibidem, vol. I, p. 141. 169. M-am folosit de textul editat în J. P. Migne, Patrologiae Cursus completus Series latina, tomul XL, col. 429. și urm, confruntat cu versiunea din Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum Latinorum, vol. 41 p. 309-310. 170. Biblia, ed. cit., p. 1285. 171. Ibidem. 172. „quad elegit filia tua”. în traducerea pe care o am la îndemână se folosește
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cel Mare. 199. Se știe că în Veacul de Mijloc ca și acum, Biserica Ortodoxă permitea căsătoria a doua și a treia oară (cu parcurgerea unor penitențe), „dar oprește cu desăvârșire ca o persoană să încheie a patra căsătorie, potrivit Tomului Unirii, dat de Sinodul din Constantinopol din anul 920” (Pr. dr. Gheorghe Soare, Impedimente la căsătorie, extras din „Ortodoxia”, p. 580). 200. Ediție (text stabilit, studiu introductiv și indice), de I. Rizescu, București, 1971; vezi I. Rizescu, Un text puțin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cit. 238. Ibidem. 239. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 421. 240. Vezi Maria Magdalena Székely, op. cit., p. 51-52. 241. Vezi Radu Rosetti, Note genealogice și biografice despre familiile Buhuș și Rosetti, foști proprietari ai moșiei Bohotinul, în „Analele Academiei Române” Secțiunea istorică, tom. XXVIII, București, C.Göbl, 1906, p. 469 (vezi critica acestei ipoteze, făcută de Radu Rosetti, în ședința Academiei Române din 13 ianuarie 1906, la Ștefan Meteș, Contribuții nouă privitoare la familia boierească Buhuș din Moldova, în Academia Română, Mem. Secț. Ist, seria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Göbl, 1906, p. 469 (vezi critica acestei ipoteze, făcută de Radu Rosetti, în ședința Academiei Române din 13 ianuarie 1906, la Ștefan Meteș, Contribuții nouă privitoare la familia boierească Buhuș din Moldova, în Academia Română, Mem. Secț. Ist, seria a III-a tom.VII, mem. 3, București, Cultura Națională, 1927, p. 303; Radu Rosetti folosise un document publicat în vol. XX al Uricariului; Ștefan Meteș, trimite la doc.CXXXIII / 11 de la B. A. R. și contribuții ale lui Nicolae Iorga - Studii și documente
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un act italienesc de pe la 1600, Andronic este numit „parente del Voievoda” (vezi A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei și țării Românești, vol. VI, Editura Cartea românească, București, 1931, p. 95). 73. Vezi A. Papiu-Ilarian, Tesaur de monumente istorice..., tom III, București, 1864, pp. 73-104; Alexandru Papadopol-Calimah, Despre Gheorghe Ștefan voievod, domnul Moldovei (1653-1668), București, 1886; Nicolae Iorga, Acte și fragmente, vol. I, București, 1895, sub anii 1664-1668; Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente..., vol. IX și X; Nicolae Iorga, Studii și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
D. Grecianu, în Viața lui Constantin Vodă Brâncoveanu, p. 341. 83. Ibidem, p. 250. 84. Vezi Contribuțiuni la studiul cronicelor muntene, București, p. 250. 85. Vezi Nicolae Iorga, „Cronicele muntene”, extras din Analele Academiei Române, Mem. Secț. Ist., seria II-a, tom. XXI, București, 1899; Iorga reproduce „redacția bălăcenească” în forma (și cu ortografia) păstrată de Cronica lui Gheorghe Șincai (acea copie făcută de Vasile Vlad în 1780 după un text prescris de Samuil Micu, la Viena, cu zece ani înainte). 86
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Pizan, Orleans, 1995. 133. O carte faimoasă despre istoria femeilor ne spune că, în Medievalitate, în orașele renane (și în Germania, în genere) femeile măritate reprezentau între 33 % și 50 % (Georges Duby, Michelle Perrot, Histoire de femmes en Occident, tom II: Le Moyen Âge, Paris, 1991, pp. 277 și urm). 134. Vezi, între alții, E. Power, Les femmes au Moyen Âge, Paris 1979; Richard C.Trexler, Le célibat à la fin du Moyen Âge: les religieuses de Florence”, în Annales
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 130. 335. Ibidem, p. 136. 336. Ibidem, p. 107; Violeta Barbu, op. cit., p. 47. 337. Nicolae Iorga, Despre Cantacuzini, p. CXXXVII. Vezi și Nicolae Iorga, „Testamentele domniței Elina Cantacuzino”, în Analele Academiei Române, Mem. Secț. Ist.., seria a III-a, tom. XVI, mem. 7, pp. 98 și urm. 338. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 149. 339. Vezi Al. Alexianu, op. cit., vol. I, pp. 184-185, 188. 340. Vezi Arhivele Olteniei, XIX, 21. 341. Vezi A.D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
enciclopedic, București, 1998; Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991; Ioan Petru Culianu, Călătorii în lumea de dincolo, Editura Nemira, București, 1990; Georges Minois, Istoria Infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998. 513. Vezi Codex Sturdzanus, în Cuvente den bătrâni, tomul II: Cărțile poporane ale românilor, de B. Petriceicu Hasdeu, ediție de G. Mihăilă, Editura didactică și pedagogică, București, 1984, pp. 250 și urm; Codex Sturdzanus, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție de text și indice de cuvinte de Gheorghe Chivu, Editura
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 549; Lidia A. Demény, L. Demény, N. Stoicescu, Răscoala seimenilor sau răscoală populară? 1655. țara Românească, Editura științifică, București, 1968, pp. 76-77. 569. Vezi V.A. Urechiă, „Biserica din Cetatea Neamț”, în Analele Academiei Române, seria aII-a, Mem. Secț. Ist. tom. XI, pp. 153-155. 570. Constantin Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, vol. I, pp. 274-297. 571. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 392. 572. Op. cit., vol. I, p. 295; vezi în Cronicele României sau Letopisețile Moldovei și Valahiei, ediție de Mihail
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Centrul Creației Populare Dolj, 2002, pp. 215-234, citate de Marius Rotar, „Tăceri concentrice. Despre percepția cadavrului la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX”, în Cum scriem istoria, p. 314, notele 82-86; vezi, de același, Georgiu Molnar, tom I-II, Gherla, 1878-1887; Pr. Dumitru Voniga, Omilitica sau studiul oratoriei bisericești, Orăștie, 1907; Mateiu Voileanu, Cuvântări ocasionale, Sibiu, 1902. 611. Ioan Zoba din Vinț, op. cit., p. 137. 612. Vezi Gabriel Ștrempel, în Antim Ivireanul, Opere, Editura Minerva, București, 1972
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
inutile. Consiliul, prezidat de fachir, era alcătuit din doisprezece hakimi din Peshawar și Lahore, medici indieni, astrologi și alții, fiecare dintre ei Închipuindu-și că se afla În posesia celei mai profunde cunoașteri a artei medicale. Mulți aveau asupra lor tomuri impozante ce constituiau dovada dorinței lor de a Învăța temeinic. În fine, căzură de acord În unanimitate să-i administreze pacientului un majoon (excipient) al cărui ingredient principal era reprezentat de jowahirad (pietre prețioase). Remediul a fost preparat și administrat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în toate privințele. Instruindu-i intelectual, se străduiau să îi călăuzească și în viața practică. Indiferent de profesie (preoți, juriști, medici), promotorii Renașterii ardelene, îmbinând acțiunea edifiantă prin viu grai cu cea scriptică, s-au întrecut în a alcătui atât tomuri științifice, cât și cărți și broșuri de popularizare (compilații, prelucrări, adaptări), majoritatea cu finalitate utilitară imediată. Disertații de teologie, filosofie, logică, etică alternează cu lucrări ca Învățătură firească spre surparea superstiției norodului (Gheorghe Șincai), Învățătură pentru prășirea pomilor (Petru Maior
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
Maiorescu”; sub același generic, cartea următoare, Reeducare și prigoană (1993), a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul „Mihai Eminescu” al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; Premiul „Fronde” al Ordinului Național de Deontologie a Elitei Franța-România i s-a decernat pentru ambele tomuri. Cu Literatura în totalitarism S. deschide ampla serie de șase volume referitoare la perioada 1949-1960, cărți apărute între 1994 și 2000; i se acordă la tomul întâi Premiul „Lobbyart” - Sibiu, iar la cel de-al patrulea Premiul Uniunii Scriitorilor. A
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
al Ordinului Național de Deontologie a Elitei Franța-România i s-a decernat pentru ambele tomuri. Cu Literatura în totalitarism S. deschide ampla serie de șase volume referitoare la perioada 1949-1960, cărți apărute între 1994 și 2000; i se acordă la tomul întâi Premiul „Lobbyart” - Sibiu, iar la cel de-al patrulea Premiul Uniunii Scriitorilor. A mai realizat o monografie dedicată poeziei lui Radu Selejan, Retorica vulnerabilității (2001), iar în domeniul bibliologiei, Scut la Nordul Dunării. Istorie și bibliofilie în cartea de
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
ca Ov. S. Crohmălniceanu și Nina Cassian, suspendarea unor publicații. Ciclul de șase volume Literatura în totalitarism continuă reconstituirea din anul 1949, când, cu instalarea deplină a puterii Partidului Muncitoresc Român, se finaliza și „cotitura” către „literatura de partid”. Primul tom, cronică a anilor 1949-1951, începe, pentru punerea în context, cu prezentarea măsurilor de stimulare și recompensă a „creatorilor” prin Hotărârea Comitetului Central al PMR din ianuarie 1949, apărută, nu întâmplător, simultan cu Legea privind introducerea pedepsei cu moartea pentru trădători
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Baconsky și poezia „eului”. Comutând, în același mod, reflectorul fie asupra unor genuri și specii alterate prin textele de directivă politico-ideologică sau de teorie literară ad-hoc, fie asupra scriitorilor de prim-plan, cu antologări abundente de texte supuse șabloanelor, următoarele tomuri relevă competiția dintre generații (anul 1954), triumful realismului socialist, bilanțurile și prioritățile tematice succesive, „despărțirea” de Titu Maiorescu și de autonomia esteticului, stadiul discursului critic la Congresul Scriitorilor din 1956, anexarea propagandistică a unor concepte - bunăoară clasicul -, sinusoidele unor glorii
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Kirileanu. Dar numărul celor ce o sprijineau se micșorează treptat, astfel că întemeietorii ei hotărăsc, în 1929, după cel de al douăzeci și cincilea volum, să sisteze apariția. Artur Gorovei, le va mai adăuga acestora un al douăzeci și șaselea tom, reprezentând indicele analitic și alfabetic. Revista de la Fălticeni, care a năzuit și a izbutit să devină o valoroasă arhivă a creației populare românești, a stimulat, în primele decenii ale veacului al XX-lea, realizarea unor publicații similare: „Ion Creangă” la
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
Sadoveanu. Mai întâi va publica, în 1969-1971, o ediție de popularizare, în douăsprezece volume, lucrată în colaborare cu Constantin Mitru, cumnatul și secretarul lui Mihail Sadoveanu. După o perioadă de documentare de aproape două decenii, îi apare, în 1981, primul tom din ediția Mihail Sadoveanu, Opere, proiectată ca o serie completă în douăzeci și cinci de volume, editorul apreciind că opera scriitorului cuprinde aproximativ o sută patruzeci de tomuri în peste cinci sute de ediții. În cel dintâi volum au fost incluse scrierile
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
După o perioadă de documentare de aproape două decenii, îi apare, în 1981, primul tom din ediția Mihail Sadoveanu, Opere, proiectată ca o serie completă în douăzeci și cinci de volume, editorul apreciind că opera scriitorului cuprinde aproximativ o sută patruzeci de tomuri în peste cinci sute de ediții. În cel dintâi volum au fost incluse scrierile „începuturilor” (1897-1904), precum și cartea de debut, Povestiri (1904), notele și comentariile fiind realizate - aici și la toate celelalte tomuri - în colaborare cu Fănuș Băileșteanu, care se
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
scriitorului cuprinde aproximativ o sută patruzeci de tomuri în peste cinci sute de ediții. În cel dintâi volum au fost incluse scrierile „începuturilor” (1897-1904), precum și cartea de debut, Povestiri (1904), notele și comentariile fiind realizate - aici și la toate celelalte tomuri - în colaborare cu Fănuș Băileșteanu, care se ocupa de geneza și de receptarea operei în epocă. Volumul, extrem de favorabil primit de critica literară, va fi distins cu o „mențiune specială” de juriul premiilor Perpessicius, făcând și obiectul unei dezbateri la
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]