1,605 matches
-
împrumutată mai târziu de la râu. Nu se va ști niciodată. La Suceava mai există un toponim interesant: Areni. Am citit întrun articol din „Cronica” de la Iași că denumirea a fost schimbată în Arini. O inspirație cel puțin stupidă pt. un toponim cunoscut din sec. XV. Am motive să cred că e mult mai vechi, contemporan cu Suceava. Dar despre asta poate cu altă ocazie. Nu vreau să profit de răbdarea Dvs. nici să abuzez. Încă o dată multe mulțumiri și scuze pentru
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
au fixat pe poziția specifică determinării prin articol hotărât (în interiorul categoriei determinării): Maria, Mona, Constanța, Veneția, România, Italia, Dunărea, Tamisa etc. Se situează pe aceleași poziții unele substantive hidronime cu formă de masculin, când sunt întrebuințate singure: Oltul, Padul și toponimele românești, substantive compuse: Podu-Înalt, Târgu-Mureș etc. Celelalte substantive proprii rămân, de obicei, în afara determinării sau primesc articol hotărât, când realizează singure diferite funcții sintactice: Bacăul, Sibiul, Israelul, Marocul, Tel-Avivul, Carpații, Bucegii etc. Substantivele proprii sunt incompatibile cu determinarea prin articol
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-1452). Începând cu secolul al XV lea, documentele vremii atestă faptul că în Vaslui a existat o curte fortificată „civitas”, construcții pe locul denumit „Dâmbul Morii”, iar formele de relief confereau orașului un grad de securitate în calea năvălitorilor. Despre toponimul „Vaslui” s-au pronunțat mai mulți istorici, majoritatea înclinând să creadă că derivă din limba cumană (vasînsemnă târg la care s-a adăugat sufixul lui). Orașul, așezat în inima Moldovei, la răscrucea dintre vânturile aspre ale vremurilor și istoriei, a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
foarte plăcut din punct de vedere termic în perioada noiembrie-mai. Numărul vizitatorilor se ridică la cca.500.000 pe an. Peisajele pe care acești turiști le pot admira sunt modelate de acțiunea vântului, a apei sau a gravitației, incluzând unele toponime înspăimântătoare: Coffin Peak, Hells Gate, Starvation Canyon, Dead Man Pass . Sărăcia învelișului vegetal, în care cactușii sunt dominanți, este uneori “contrazisă” de anumite momente de explozie vegetală, când deșertul “înflorește” ca urmare a precipitațiilor căzute. Situația însă e trecătoare, dar
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
oficiale, și aberantele indicații În interpretarea evenimentelor. Subiectul pe care l-aș fi abordat În legătură cu Basarabia Îl ocolea În felul lui, dând din mână a lehamite. Cu un an Înaintea acestei Întâlniri ne Înțelesesem să lucrăm Împreună asupra originii unor toponime care semnifică locuri cu surse hidrominerale, balneologia fiind specialitatea mea medicală. Subiectul i-a plăcut, și Într-un an lucrarea a fost comunicată la Uniunea medicală. El pornea, În această privință, de la o părere de bun-simț. Cuvintele baie, lazne, chișinău
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
concluzia că aceste teritorii erau absolut pustii când, În secolul al VI-lea și chiar al V-lea, a Început să fie populată de triburi slave. La simpozion s-a susșinut că poporul moldovenesc este slav, dovadă slavismele din vorbire, toponime, forme de organizare socială. De aici justețea cererii unor domnitori moldoveni de a intra În componența Rusiei (aiurea!ă, mama popoarelor din Balcani! Doi - aproape concomitent, alte conclavuri socialiste au reînviat conceptul lui E.B. Valev, publicat În 1964, privind crearea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
din Sinai își au originea din actualul Banat, alipit de Justinian la Imperiu. În românește „Jebel” nu știu să aibă vreo semnificație, însă în arabo-persană poate însemna, cum s-a spus, „munte” sau „oameni de la munte”, iar transformarea numelui în toponim se poate datora migratorilor barbari, atât de diferiți ca origine etnică, sau a putut fi dat, poate numai întrebuințat, de turcii otomani, care au transformat Banatul Timișoarei în pașalâc, la 1552. În alte mărturii, inclusiv la Ioanichie Bă lan, se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nume au putut fi și porecle, date de români românilor chiar, așa cum numai ei știu să dea, pe baza unor trăsături de caracter sau de înfățișare fizică: ca un cuman, ca un rus, ca un turc etc. Tot așa pentru toponime și hidronime: Vadul Cumanilor, Comana, Peceneaga, Valea Uzului, Uzlina, Tătărași, Tătăruși, Ruși, Turceni, Călmățui, Covurlui etc . Dacă mentalitățile reflectă starea socială, economică și culturală, aceasta trebuie să fi avut și au corespondent în limba română, obștea fiind depozitara, prin limbă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
opinia unor istorici, care admit că Negru Vodă a fost un personaj real, descălecătorul de țară din 1290 . Lăsând deoparte faptul că pecenegii au fost înfrânți de cumani și cei rămași și-au găsit refugiu în Transilvania (îi găsim în toponime și în „silva Blacorum et Besinorum” - pă durea românilor și pecenegilor) și în Imperiul bizantin, că uzii au suferit cumplite epidemii după care dispar în masa populațiilor balcanice, vom spune că populația numită polovțî, kâpceac și cumanii, lovită în două
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
putea ascunde, unele dintre ele, fostele dave dacice sau horodiștile (Horodnic de Sus și de Jos, Horodniceni, Horodiștea, din județul Botoșani (punctul cel mai nordic al țării), dar sunt prea multe și prea dese ca să nu se ascundă în spatele acestor toponime locuri întărite natural, care în ochii și imaginația populară luau forma unor adevărate cetăți și aceasta cu atât mai mult cu cât „cetățile” nu pot fi localizate. Funcția adevăratelor cetăți era de apărare în caz de primejdie (pentru români Carpații
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vechimii locuirii zonei de nord a Moldovei - zona Obcinilor - pledează hidronimul și oiconimul Trif, cu o răspândire mai largă decât zona Obcinilor (există un pârâu al lui Trif în județul Neamț), termen aparținând fondului preroman, desemnând un izvor, șipot, și toponimul Deia (sat și pârâu, culme și cartier în orașul Câmpulung) care pare a fi derivat din dava dacică, precum și hidronimul și oiconimul Argel. Cum putem răspunde la întrebarea: cât de vechi sunt satele românești vechi, adică cele cuprinse în actele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
este un element cu sens lexical deplin, există cazuri de etimologie populară în care secvența respectivă, fără să fie un cuvânt, este fals analizată în această calitate: engl. burger "hamburger" provine din [ham]burger, a cărui origine se află în toponimul german Hamburg, derivat cu sufixul -er, dar a fost perceput drept compus, întrucât secvența omisă a fost interpretată ca și cum ar fi vorba de termenul ham "șuncă". Un exemplu similar, în care termenul de bază este interpretat drept compus deși, etimologic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
supoziției că biexprimă ideea de "deux-pièces". În realitate, bikini a fost adoptat ca denumire a tipului respectiv de costum de plajă deoarece acesta a intrat în modă, ca piesă vestimentară "cu efect exploziv", în perioada experimentului nuclear de pe insula Bikini, toponim care nu are nicio legătură cu elementul de compunere tematică bi-. Calitatea de formator de cuvinte noi este evidentă în toate tipurile de condensare, de la cele în care centrul unui termen complex este menținut cu înțelesul întregii formații până la cele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
un tablou de Grigorescu), în timp ce evidența figurii de stil se reduce pe măsură ce lexicalizarea este mai deplină, iar sintagma iese din uz, fiind înlocuită definitiv și, în unele cazuri, chiar greu de reconstituit. Elementul reținut care poate fi, la origine, un toponim denumind locul de proveniență a produsului denumit (eventual trecut prin derivare în clasa adjectivelor, încadrându-se, în acest caz, în tipul substantiv + adjectiv), un antroponim (desemnând adesea producătorul etc.), o "invenție lexicală" comercială (de pildă prin trunchierea denumirii unei firme
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
etc. Acest tip de reducere se poate petrece, în paralel, în diverse limbi: rom. locale < [alegeri] locale / fr. locales < [élections] locales; rom. prezidențiale < [alegeri] presidențiale / fr. présidentielles < [élections] présidentielles etc. Rețin atenția cuvintele care au la bază adjective derivate de la toponime, indicând proveniența produsului: lat. cuprum "cupru" < [aes] Cypr(i)um "idem" (aes "cupru", Cypr(i)us,-a,-um "din Cipru, cipriot"); magh. kölni "(apă de) colonie" < kölni[viz] "idem" (kölni "din Köln, de Köln", viz "apă"); rom. napolitană "produs de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
secol(ul) s.f. = substantiv feminin sg. = singular sic. = sicilian sl. = slavon slov. = slovenă slv. = slovacă s.m. = substantiv masculin s.n. = substantiv neutru sp. = spaniol(ă) subl.n. = sublinierea noastră subst. = substantiv sued. = suedez(ă) tăt. = tătară, tătăresc tc. = turcă, turcesc top. = toponim tosc. = toscan ucr. = ucrainean(ă) v. = vechi (înaintea denumirii unei limbi) v. = vezi vb. = verb ven. = venețian vs = versus Indice de cuvinte condensate Internaționale auto, 38, 39, 44, 77, 102, 103, 147, 162, 204 bio, 77, 162 bus, 38,77
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și masa vânatului. Se mai găsesc prin pădurile noastre mistreți, cerbi, căprioare, bursuci, vulpi, iepuri și chiar jderi, iar dintre păsări sitari și potârnichi. în vremurile mai îndepărtate existau prin pădurile noastre lupi și urși. Nu e lipsit de importanță toponimul pădurea La Ursoaia și pârâul Ursoiu. Tot în acest sens, pe Dealul Izvorului în așezarea neolitică s-a găsit o figurină zoomorfă din lut ars reprezentând un urs. Antroponimele Ursu, Ursulică, Ursan etc. vin în sprijinul ideii că pe aceste
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
locuri au existat cu adevărat urși. Un argument și mai puternic în acest sens îl constituie și harta generalului austriac din armata rusă, Bawr 1781 care arată existența pădurilor întinse pe aceste locuri și desigur și a urșilor și lupilor. Toponimele Lupeni și Lupărie și antroponimele Lupu, Lupușoru, Lupan, Alupului, Alupoaie existente în satele Mlenăuți, Alba, Baranca, Lupeni și Vatra vin să susțină ideea exprimată mai sus. Acest fenomen se explică prin credința străveche din primele vremuri ale umanității că luând
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în urma unei bune documentări. în continuare prezentăm principalele nume de locuri din comuna noastră: Alba-sat situat în partea de nord-vest a comunei Hudești. în trecut a purtat denumirea de Albu, denumire căpătată probabil de la Pârâul Alb care trece prin apropiere. Toponim de origine latină(albus). Baltă(La Baltă)-în mai multe locuri din comună(Baranca, Hudești, Vatra) unde existau bălți naturale cu apă de la ploi și care staționa mai mult timp. Se folosește mai mult ca apelativ și mai puțin ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și Valea Bărăncii. Denumirea vine de la bojii mari care cresc și creșteau în acest loc. Bulboană (La Bulboană)-locuri adânci formate în trecut, în aval de iezăturile de la Bașeu și Axinte, unde în timpul verii se scăldau băieții din satele învecinate. Toponimul vine de la gluboco(slav)-adânc. Budăi(La Budăi) îloc situat în partea de sud, lângă iazul Axinte, unde exista un șipot amenajat într-un trunchi de copac. Pârâul se varsă în iazul Axinte. Burăchioaia-teren arabil în lunca Prutului la vest
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pricochi. Dealul Dumbrăvii îdeal situat la est de satul Mlenăuți care formează și hotarul dintre comuna Hudești și comuna George Enescu. Este flancat din trei părți de vii. în trecut, pe acest deal a existat o pădure rară de stejari. Toponimul este de origine slavă (dumbravă-pădure tânără și nu prea deasă). Dealul Gicol-este unul dintre cele mai înalte dealuri din partea locului. Pe panta de nord a dealului sunt curenți de aer reci tot timpul anului, chiar dacă este și mijlocul verii. în timpul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și numele. în prezent fântâna nu mai există, iar terenul din jurul fostei fântâni este foarte mlăștinos. Fântâna Rece - fântână situată în pădurea Floroi, în partea de nord a unui deal. Nefiind în fața soarelui, apa este foarte rece tot timpul anului. Toponimul este de origine latină (fontana recens). Floroi-pădure mare situată la vest de satul Alba. Este una dintre cele mai vechi păduri din comună, fiind menționată și MDGR, vol III, pag. 397. Denumirea vine de la florile mari de soc care cresc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de locul numit La Odaie. Aici în timpurile mai vechi, boierul avea vitele la vărat. Iazul Dracului-iaz mic situat la nord de satul Alba, în pădure. Apa se adună din mai multe izvoare. în trecut se mai numea Balta Dracului. Toponimul este de origine latină. Pădurea din apropiere are o înclinație spre sud - vest cu pante accentuate și eroziuni puternice și se numește în Fața iazului Dracului. Iepărie-teren ușor înclinat spre sud, situat între Dealul țiganului și Iazul Calu Alb. Parțial se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la începutul sec. al XX-lea a fost demolată și unele icoane duse la biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe din deal. Moară(La moară)-locuri unde erau construite morile din satele comunei și care din apelative au devenit cu timpul toponime. Movila de șes-movilă de hotar în vechime dintre satele Alba și Comănești. Este situată pe șesul pârâului Bașeu, la intrarea acestuia pe teritoriul comunei. Movila Porcului-movilă mare de pământ situată în pădurea Ursoaia. Denumirea vine de la mistreții care făceau găuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la o altitudine relativ ridicată și în prelungire cu o vale înspre satul Alba. Podul Alexandrescu (Podul Domnului) - pod construit din inițiativa învățătorului Ion Alexandrescu la confluența Pârâului Morii cu Pârâul Bașeu. A rămas denumirea locului folosit de localnici ca toponim. Podul Manolei-pod construit în trecut peste Pârâul Morii de către proprietarul moșiei Mlenăuți, Toader Manole. Poiana-teren situat în partea de nord a satului Vatra. Parte din el este folosit ca pășune pentru vite, altă parte este plantată cu pomi fructiferi, iar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]