1,077 matches
-
Comunitatea Națională de Informații. Director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului între 2006-2010, institut pe care l-a înființat împreună cu istoricul Marius Oprea. Împreună au întocmit și trimis în judecată, pentru prima dată în anul 2007, dosarele a 210 torționari printre care și Alexandru Vișinescu, dar și ceilalți anchetați abia în prezent. În ciuda probelor, procurorii au dat la început ca soluție la aceste dosare "neînceperea urmăririi penale". Din 2006 până în 2009, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului
Stejărel Olaru () [Corola-website/Science/303413_a_304742]
-
lăsat să moară într-o pădure 1979. În acest caz, institutul a sesizat Parchetul pentru tortură. Parchetul a schimbat însă încadrarea în abuz în serviciu și a constatat că infracțiunea s-a prescris, astfel că dosarul a fost clasat. Cazul torționarului Gheorghe Enoiu. În 2007, Parchetul a fost sesizat privind infracțiunile comise de Gheorghe Enoiu care, în anii ’50, ocupa funcția de șef al Direcției Penale a Securității și care a condus cele mai importante anchete din acea periodă. Parchetul a
Stejărel Olaru () [Corola-website/Science/303413_a_304742]
-
de origine evreiască și rusească, general, spion sovietic și șef al Securității regimului comunist din România. a avut funcțiile de subdirector general al Direcției Generale a Securității Poporului (1948-1953) și secretar general al Ministerului Afacerilor Interne (1953-1961). Este cunoscut ca torționar al Securității în special prin măsurile dure adoptate împotriva deținuților politici anticomuniști. Alexandru Nicolschi s-a născut la 2 iunie 1915 în Tiraspol. Era vorbitor de limba rusă. Tatăl său, morarul Alexandru Grünberg, se îmbolnăvise, iar cum mama sa, Rozalia
Alexandru Nicolschi () [Corola-website/Science/304574_a_305903]
-
lagăr nazist din timpul celui de-al Doilea Război Mondial care fusese transformat în „sac de antrenament” viu al ofițerului german Adolf Gebauer. Devenit după câțiva zeci de ani șofer internațional de TIR, el ajunge la Berlin și își reîntâlnește torționarul boxând într-un bâlci. Dorind să-și ia revanșa, Andrei se luptă în ring pe viață și pe moarte cu fostul ofițer nazist, iar acesta din urmă moare în ring. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, tânărul Tudor
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
contemporane, încercând să valorifice lecțiile istoriei”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Andrei, fost deținut al unui lagăr de concentrare, torturat în ring ca ”sac de antrenament” al comandantului Gebbauer, își reîntâlnește torționarul boxând într-un bâlci, prilej de revanșă într-o spectaculoasă luptă sportivă pe viață și pe moarte. Psihologii rudimentare fără acoperire epică într-un interminabil pugilat ritmat profesional de monteza Adina Georgescu-Obrocea (Pr. ACIN). Singurul film din istoria TVR întrerupt
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
al Gulagului, care de-abia a scăpat de închisoarea pe viață, ca un candidat perfect pentru a conduce unitățile brutelor din batalioanele disciplinare, mergea atât de departe încât să comenteze amuzat pe seama unghiilor lipsă de pe mâinile lui Rokosovski (scoase de către torționarii NKVD în timpul detenției sale), la reuniunea unde a fost repartizată comanda sa. Armatei lui Rokosovski i s-a ordonat să apere căile spre Moscova iar acum a fost sub comanda directă a generalului Gheorghi Jukov, fostul său subordonat. Armata saisprezecea
Konstantin Rokosovski () [Corola-website/Science/311026_a_312355]
-
la schingiuirea a câteva sute de deținuți. Mulți dintre aceștia au fost omorâți ca urmare a bătăilor aplicate de Țurcanu și acoliții acestuia. La 18 august 1951 a fost transferat la penitenciarul din Gherla, unde și-a continuat activitatea de torționar, deși la proporții reduse, până în decembrie 1951. La 19 decembrie 1951 a fost transferat la Jilava. Procesul lui și a grupului de torționari pe care l-a condus a avut loc în perioada septembrie - noiembrie 1954, iar completul de judecată
Eugen Țurcanu () [Corola-website/Science/311225_a_312554]
-
La 18 august 1951 a fost transferat la penitenciarul din Gherla, unde și-a continuat activitatea de torționar, deși la proporții reduse, până în decembrie 1951. La 19 decembrie 1951 a fost transferat la Jilava. Procesul lui și a grupului de torționari pe care l-a condus a avut loc în perioada septembrie - noiembrie 1954, iar completul de judecată a fost condus de Alexandru Petrescu, cel care prezidase și la procesele lui Iuliu Maniu și ale sabotorilor de la Canal. Actul de acuzare
Eugen Țurcanu () [Corola-website/Science/311225_a_312554]
-
grupul de la Scînteia" (S. Fărcășanu, Dan Deșliu, Eugen Frunză, Traian Șelmaru). În acea periodă, Traian Șelmaru lucra la ziarul PCR: Scînteia. În volumul său " Memoria ca zestre", Nina Cassian îl descrie pe Traian Șelmaru drept “... personaj nefast, ulterior secretar (și torționar) al Uniunii Scriitorilor”. Vladimir Tismăneanu se exprimă astfel: „Este dificil și dureros să facem un inventar al caznelor la care a fost supusă cultura română în anii administrării sale de către ceata de politruci guvernată de Leonte Răutu. Un belfer cu
Traian Șelmaru () [Corola-website/Science/311934_a_313263]
-
s-au furat” prin pușcării. În 1981, familia Caraion primește azil politic în Elveția și se stabilește la Lausanne, unde scriitorul editează revistele internaționale "Don Quijote" și "Correspondances". Atacă vehement „comunismul cu față fascistă”, demască un regim detestat, pe conducătorii și torționarii săi într-un volum întitulat "Insectele tovarășului Hitler". În acești ultimi ani ai activității sale, Caraion a fost ajutat de prieteni credincioși, printre care mai ales Ion Solacolu, care i-a deschis coloanele revistei "Dialog", din Germania federală, și ale
Ion Caraion () [Corola-website/Science/297588_a_298917]
-
statuile zeilor așezate în temple). La refuzul categoric al lui Haralambie, Lucian a dat ordin ca acesta, în ciuda vârstei sale foarte înaintate (avea 113 ani), să fie torturat până când își va renega credința și se va se închina zeilor păgâni. Torționarii săi au folosit un instrument cu care i-au jupuit pielea de pe tot corpul, supunându-l la chinuri inimaginabile. I-au rupt carnea cu cârlige de fier și l-au jupuit de piele, timp în care sfântul le mulțumea călăilor
Sfântul Haralambie () [Corola-website/Science/298162_a_299491]
-
mai cunoscută și apreciată operă a lui Wolfe este romanul în patru volume "Cartea Soarelui Nou". Având ca și cadru un viitor îndepărtat și dezolant influențat de seria "Dying Earth" a lui Jack Vance, povestea detaliază viața lui Severian, un torționar rătăcitor, exilat din ghilda sa din cauza compasiunii arătate unuia dintre condamnați. Romanul cuprinde volumele "Umbra Torționarului" (1980), "Gheara Conciliatorului" (1981) - câștigător al premiului Nebula pentru "Cel mai bun roman", "Spada Lictorului" (1981) și "The Citadel of the Autarch" (1983). O
Gene Wolfe () [Corola-website/Science/318032_a_319361]
-
Având ca și cadru un viitor îndepărtat și dezolant influențat de seria "Dying Earth" a lui Jack Vance, povestea detaliază viața lui Severian, un torționar rătăcitor, exilat din ghilda sa din cauza compasiunii arătate unuia dintre condamnați. Romanul cuprinde volumele "Umbra Torționarului" (1980), "Gheara Conciliatorului" (1981) - câștigător al premiului Nebula pentru "Cel mai bun roman", "Spada Lictorului" (1981) și "The Citadel of the Autarch" (1983). O a cincia carte, "The Urth of the New Sun" (1987), reunește anumite elemente, dar este în
Gene Wolfe () [Corola-website/Science/318032_a_319361]
-
crescută". În spiritul acestei definiții, Wolfe lasă mereu aluzii subtile și lacune la care e posibil să nu facă vreo referire explicită în text. Pentru un cititor neavizat, limbajul lui Wolfe poate conduce și el la confuzie. În anexa "Umbrei Torționarului" afirmă: <citat> La interpretarea acestei cărți - scrisă într-o limbă care nu a apărut încă - în engleză, m-aș fi scutit de multă muncă dacă aș fi apelat la termeni inventați, dar nu am făcut asta. Totuși, în multe situații
Gene Wolfe () [Corola-website/Science/318032_a_319361]
-
1790 o reorganizare a clerului transformând preoții în "funcționari publici ecleziastici". În 1793 cultul catolic a fost intezis în Franța și bisericile au fost închise. Vitraliile îi prezintă pe luptătorii din Vendée ca niște apărători ai credinței, care se opun torționarilor republicani. Vitraliile se concentrează pe câteva teme importante : Trupele republicane au acționat cu brutalitate extremă în timpul războiului din Vendée, brutalitate care era cerută prin ordinele Comitetului Salvării Publice cât și de comandantul șef al armatei republicane din vest, generalul Louis
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
sorții a fost că această plantă cu miros de salam, a stat pe mesele românilor proletari timp de zeci de ani... După condamnare, Aurelian Pană a fost încarcerat la Jilava, Cernavodă și Gherla , unde a fost torturat și silit de torționari să repete întruna că “a supt sângele poporului”... La Gherla fusese mutat de la Pitești experimentul „reeducării” care presupunea bătăi, batjocoriri, insulte și josnicii. Un martor al „experimentului” declară: „Aici s-a bătut numai de dragul de a se bate. S-a
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
original "The Sword of the Lictor") este un roman science-fantasy scris de Gene Wolfe. Este a treia carte din seria de patru volume "Cartea Soarelui Nou". Cartea continuă povestea lui Severian, ucenic al Ordinului Căutătorilor Adevărului și Penitenței (sau Ghilda Torționarilor, cum mai e cunoscut), descriind viața în Thrax și fuga de acolo. Cartea nu reia acțiunea exact de unde a lăsat-o precedenta, ci ni-l prezintă pe Severian aflat deja în Thrax și exercitându-și meseria, ca Lictor al Arhontelui
Spada Lictorului () [Corola-website/Science/320878_a_322207]
-
a executat în prima carte), de al cărei atac scapă cu greu. Familia fuge din casă, dar este atacată de zoantropi (oameni cărora li s-a înlăturat lobul frontal, devenind niște fiare) și de alzabo. Cu tot ajutorul dar de torționar, singurul care scapă este băiețelul familiei, pe care îl cheamă tot Severian. Ulterior, băiatul este capturat de un trib, iar Severian este nevoit să se dueleze cu unul dintre magicienii tribului, pentru a-l salva. Călătorind mai departe împreună, cei
Spada Lictorului () [Corola-website/Science/320878_a_322207]
-
îl conduce. El îi propune lui Severian să îl ia în slujba sa, pe post de conducător al Urth-ului. Deși este mai puternic decât Severian, acesta reușește să îl omoare, cu ajutorul corpului pe care se grefase. În continuarea călătoriei sale, torționarul ajunge pe malul Lacului Diuturna. Capturat de oamenii care locuiau pe mal (după ce este drogat), torționarul este dus la stăpânul castelului care conduce regiunea. În timpul călătoriei pe apă, barca lor este atacată de oamenii lacului, pe care Severian îi ajută
Spada Lictorului () [Corola-website/Science/320878_a_322207]
-
conducător al Urth-ului. Deși este mai puternic decât Severian, acesta reușește să îl omoare, cu ajutorul corpului pe care se grefase. În continuarea călătoriei sale, torționarul ajunge pe malul Lacului Diuturna. Capturat de oamenii care locuiau pe mal (după ce este drogat), torționarul este dus la stăpânul castelului care conduce regiunea. În timpul călătoriei pe apă, barca lor este atacată de oamenii lacului, pe care Severian îi ajută să învingă. Primit în rândul lor cu tot respectul cuvenit, Severian află că sunt terorizați de
Spada Lictorului () [Corola-website/Science/320878_a_322207]
-
lor este atacată de oamenii lacului, pe care Severian îi ajută să învingă. Primit în rândul lor cu tot respectul cuvenit, Severian află că sunt terorizați de stăpânul castelului. Severian se oferă să îi ajute aă îl cucerească. Ajuns acolo, torționarul se reîntâlnește cu Doctorul Talos și cu Baldanders, acesta din urmă fiind mai uriaș ca atunci când îl cunoscuse. Tot în castel se află și ocupanții unei navei spațiale, cacogenii, care îi dezvăluie lui Severian că ei se străduiesc să ajute
Spada Lictorului () [Corola-website/Science/320878_a_322207]
-
(1980) (titlu original "The Shadow of the Torturer") este un roman science-fantasy scris de Gene Wolfe. Este prima carte a romanului de patru volume "Cartea Soarelui Nou". Wolfe a terminat ciorna seriei înainte de publicarea Umbrei Torționarului. Este vorba despre povestea lui Severian, ucenic al Ordinului Căutătorilor Adevărului și Penitenței (sau Ghilda Torționarilor, cum mai e cunoscut), începând cu tinerețea lui și continuând cu călătoria care urmează plecării din orașul natal, Nessus, după expulzarea lui din ghildă
Umbra Torționarului () [Corola-website/Science/320876_a_322205]
-
science-fantasy scris de Gene Wolfe. Este prima carte a romanului de patru volume "Cartea Soarelui Nou". Wolfe a terminat ciorna seriei înainte de publicarea Umbrei Torționarului. Este vorba despre povestea lui Severian, ucenic al Ordinului Căutătorilor Adevărului și Penitenței (sau Ghilda Torționarilor, cum mai e cunoscut), începând cu tinerețea lui și continuând cu călătoria care urmează plecării din orașul natal, Nessus, după expulzarea lui din ghildă. Cartea începe cu protagonistul, Severian, abia supraviețuind unei partide de înot în râul Gyoll. Severian este
Umbra Torționarului () [Corola-website/Science/320876_a_322205]
-
cunoscut), începând cu tinerețea lui și continuând cu călătoria care urmează plecării din orașul natal, Nessus, după expulzarea lui din ghildă. Cartea începe cu protagonistul, Severian, abia supraviețuind unei partide de înot în râul Gyoll. Severian este ucenic în Ghilda Torționarilor. Mergând înapoi către Citadelă, casa ghildei, Severian și alți ucenici se furișează într-o necropolă. În acest loc, Severian îl întâlnește pentru prima dată pe Vodalus, legendarul revoluționar. Împreună cu alți doi oameni (printre care o femeie, Thea), acesta jefuiește un
Umbra Torționarului () [Corola-website/Science/320876_a_322205]
-
original "The Claw of the Conciliator") este un roman science-fantasy scris de Gene Wolfe. Este a doua carte din seria de patru volume "Cartea Soarelui Nou". Cartea continuă povestea lui Severian, ucenic al Ordinului Căutătorilor Adevărului și Penitenței (sau Ghilda Torționarilor, cum mai e cunoscut), descriind călătoria lui spre nord, către orașul Thrax. Cartea reia acțiunea aproape de unde a lăsat-o precedenta, omițând doar călătoria lui Severian de la poarta din Nessus până la orașul din apropiere, Saltus. Despărțit de grupul alături de care
Gheara Conciliatorului () [Corola-website/Science/320877_a_322206]