1,082 matches
-
teribilă : printre cei care caută în țărână o piatră cât mai mare și mai colțuroasă, pentru a arunca în apostolul chircit la pământ, se află apostolul însuși. Dacă ajungi tu însuți să fii pândarul propriei ființe, să devii propriul tău torționar, unde te mai poți ascunde atunci ? Cel care te iscodește și te hăituiește în oricare ungher nu e decât o voce. Poate fi o voce la întâmplare, poate fi chiar vocea ta lăuntrică. O lumină puternică te orbește, nici măcar închizând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
proprie punctului de vedere al dreptei. Vietnamezii sînt prezentați ca ticăloși duplicitari, ca prostănaci buni de nimic manevrați de diabolicii sovietici, fiind în același timp carne de tun pentru Rambo în faptele sale de vitejie, în vreme ce sovieticii sînt prezentați ca torționari sadici și birocrați inumani și mecanici. Cu toate acestea, anumite reflexe ale acestor reprezentări ale sexului și rasei în film demonstrează că aceste fenomene sînt create la nivel social, sînt construcții artificiale produse în filme sau în cultura media. Stereotipurile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe masa din bucătărie cu instrumente infecte, pierderi de sarcină "spontane" cauzate de sărituri de pe dulap, pumni aplicați în abdomen prin pernă, și, deasupra tuturor, veșnica poveste a colegei/ vecinei/ prietenei moarte în urma unui avort. Protagoniștii acestui documentar horror sunt torționari cinici, care își controlează pacientele de o posibilă sarcină direct cu chiureta, pentru că "nu strică niciodată un mic chiuretaj"(Doina Ruști), sunt "ginecologi obișnuiți să arunce dilatatoare metalice ca la un joc de darts în vaginele pacientelor neanesteziate" (Simona Sora
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
antinomic, construit în oglindă față de cuplul Algazy & Grummer sau Ismaïl și Turnavitu, și au rolul de a se dizolva reciproc. Cu toate asemănările structurale dintre cele trei perechi (relația de asociere ascunde, în realitate, o relație dintre stăpân și sclav, torționar și victimă, bazată pe un sado-masochism elementar), fundamentul relației dintre Cotadi și Dragomir este unul firesc și uman, pe când între Algazy și Grummer sau Ismaïl și Turnavitu există coduri relaționale precise ce degenerează în final în agresiuni mortale. Descrierile fizice
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
atotputernicia unui responsabil: evreu, negru, sărac, bogat, bolșevic și așa mai departe. Picturile din Evul Mediu ne arată scene apocaliptice. Persecutarea evreilor învinovățiți de otrăvirea fîntînilor. Sînt supuși caznelor, casele lor sînt incendiate în timp ce mulțimea scoate strigăte de bucurie, iar torționarii împing în jăratec, folosindu-și armele, pe acei fugari care credeau că vor scăpa. Or, al doilea război mondial ne-a arătat din nou scene de oroare declanșate de o teamă mereu prezentă pentru care holocaustul reprezintă unul dintre semne
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
săvîrșit orori. Ar fi deci mîntuirea prin căință. Dar cine să-și deschidă inima uscată? Cine să-și plece fruntea? În orice caz, nu procleții pe care Dumnezeu, din rațiuni abisale, îi rabdă pînă cine știe cînd. Nu turnătorul, nu torționarul, care n-au remușcări, ci numai dibăcia mistificării. Ce să faci cu "adevărul" lor? Și ce e trist, îngrozitor de trist, este că și adevărul victimelor apare uneori înnegurat, căci viața, nu-i așa, își are complicațiile ei. E bine însă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu are nici o trăsătură umană, nu numai că nu i se dă cuvântul, dar nu Înțelege nimic din ce se Întâmplă În jurul său. Iar În jurul său, se Întâmplă chiar ceea ce declanșează permanent discursul: bătrâna mamă Îl confundă cu unul dintre torționarii care i-au ucis fratele și i se adresează ca atare, iar vocea ei crește amenințător - este oprită și reîncepe cu și mai multă forță - fără a ține nici o clipă cont de prezentul inofensiv. Romanul se scrie, se spune mai
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de onoare ce confirmă și consolidează propriul nostru statut de public supraveghetor. În felul acesta, supravegherea devine cumplit de crudă, de nemiloasă, căci, în mod flagrant, ceea ce se presupune a fi invizibil se vede în toate detaliile. De data aceasta, torționarul e de față. Deși, în raport cu fantoma, din punct de vedere ontologic, el se află la același nivel cu supravegheații, din punct de vedere politic, le este superior: un tiran în devenire. Asemenea unui aparat de fotografiat, scena revelează negativul fotografiei
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
cei doi au, ca prezență, același statut, indiferent de natura relației lor. Stau față în față, obraz lîngă obraz, trup lîngă trup... la bine și la rău. Orice îndrăgostit e fericit să-și vadă perechea, orice victimă urăște contactul cu torționarul ei. Dar supravegheatul? Lui îi va fi întotdeauna refuzată posibilitatea de a-și identifica „partenerul”, căci „dublul” său relațional este o umbră, o fantomă sau o bănuială. Regimul supravegherii se definește printr-o reciprocitate trunchiată: lipsește celălalt, care totuși există
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
la munte de voinicul, bestialul dipsoman, Petrini este nevoit să se apere și, în încăierarea ce urmează (bătălia are loc în cabina unui teleferic), îl împinge pe Pencea în prăpastie. O crimă involuntară, a doua (Petrini omorâse, în detenție, un torționar care își pusese în gând să îl extermine) în viața filosofului. Romanul tinde, aici, spre senzațional (o situație asemănătoare se întâlnește în Intrusul), dar senzaționalul este scurt și, ca în literatura lui Dostoievski, nu are alt rol decât să radicalizeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
aceasta invită ipso facto la resuscitarea memoriei colective. Unde ne sunt morții?" Lozinca timișoreană din zilele revoluției, reluată de presă în vremea din urmă, se cuvine a fi extinsă asupra întregii perioade de dictatură. Tragicul cortegiu al celor uciși de torționarii regimului comunist nu poate cădea atât de lesne în neantul uitării. Sau e destinul lor lor să moară încă o dată? Cronica, XXV, 18 (4 mai 1990), p. 1 VADE RETRO Asistăm, consternați, de atâta timp, la o înfruntare de forțe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la fund nu e de așa natură. În momentul când se vorbește de restaurarea autorității parentale, te poți întreba dacă e bine să-i lăsăm pe puștii care primesc una la fund să creadă că tatăl și mama sunt niște torționari împotriva cărora poate să depună plângere. [...] Ar fi savuros și trist totodată să vedem că un puști vinovat de furt prin violență să scape de închisoare, în numele legii, iar tatăl lui, care i-a tras una la fund, să fie
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
are sentimentul că evoluează într-un univers nesigur și amenințător, simțind prezența «devoratorilor de cadavre» care nu îi așteaptă decât căderea pentru a-l «nimici». Hiena, despre care se spune că «râde», adaugă tabloului deja descris ironia perfidă și cruzimea torționarului care se bucură să își vadă victima suferind. Cămilă Ce greu le este celor bogați să intre în împărăția lui Dumnezeu! Căci mai ușor trece cămila prin urechile acului decât intră un bogat în împărăția Cerului. (Luca 18,24). Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
tinereților”; dar nu e normal să facă trecerea de la acuzația morală la cea de omucidere, de participare activă la Holocaust. Reproșul meu e justificat și de faptul că în discuția despre Ravelstein s-a ajuns la a menționa faptele de torționar și asasin ale lui Eliade ca adevăr istoric: Louis Menand, cel care a recenzat romanul pentru influenta The New York Review of Books („Bloom’s Gift”, 25 mai 2000, pp. 17-18), a scris negru pe alb despre „Grielescu”: „...un distins specialist
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în religie despre care se zvonea că ar fi fost membru al fascistei Gărzi de Fier în timpul războiului și ar fi fost implicat în torturarea și uciderea evreilor români”. Rezumatul portretului lui Eliade, chiar într-un mod condițional-dubitativ, este „Eliade = torționar și asasin”. Nu e prima dată că „industria Holocaustului” se ocupă de Mircea Eliade. Oricât de dureros ar fi pentru românii care au crescut în cultul acestei mari personalități, chintesență a culturii înalte naționale, discuția despre dosarul său politic trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ocupate, nu niște barbari asasini, cum erau prezentați de propaganda dușmană. Foarte cunoscut era Wir Barbaren (1915), înfățișând un soldat german care se străduiește să salveze opere de artă dintr- un castel ocupat, imagine pusă la bătaie cu cele ale torționarilor germani, răspândite în toată lumea de către Aliați. Cel care conceptualizează importanța și viitorul cinematografului ca armă politico- militară este generalul Ludendorff, în iulie 1917 : Războiul a arătat că imaginea și filmul au o forță remarcabilă atunci când sunt utilizate ca mijloace de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Vîlcu, derulează o poveste cu mult mai intensă și „adevărată”. Eroul comunist chinuit „în beciurile Siguranței” e pus la îndoială. El poate fi și un mincinos, care și-a confecționat un trecut din care a tras foloase. La rândul lui, Torționarul poate să nu fie chiar o fiară, să fi dat tuturor arestaților doar patru palme, de „încălzire”, ca însărcinat cu anchetele preliminare. Ca spectator oscilezi minute în șir între cele două personaje, nu știi pe care să- l iei de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lui Vasile : „Mă, băiete, tu vezi ceva ?”. Funcționează aici o regulă care transcende comunismul, enunțată de secole în relația omului cu diavolul și reluată de nenumărate ori în cinema. Ucigă- l toaca nu e un simplu ucigaș, un călău, un torționar care îți poate face rău când și cum vrea el. Ca să devii vulnerabil în fața puterii întunericului trebuie să semnezi pactul cu Ăla. Ceea ce înseamnă, înainte de orice, să‑i admiți existența. Câtă vreme refuzi să- l vezi, să intri în relație
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
contribuția condamnabilă și degradantă a urmașului său la catedră, profesorul Ion Nițescu, cea mai sinistră figură a vieții academice românești, care reușește astfel să-și consacre tristul renume în cunoscuta sintagmă „fenomenul Nițescu”. Lui i se vor asocia mai apoi torționarii științei române (din nefericire suficient de mulți) în fruntea cărora se vor situa Grigore Benetato, Daniel Danielopolu, Victor Neșteanu, C.I. Parhon și mulți alții, la care se va asocia și Academia Română, epurată și restructurată pe principii comuniste. Pentru toți aceștia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și străzile învecinate. Experiența celor arestați va fi evocată cu un dramatism sobru de eseurile lui Horia Roman Patapievici 26, care recreează oroarea prea lungii nopți de teroare, de umilință și de maltratări sălbatice care îi epuizează până și pe torționarii sinstrei închisori Jilava, și care pare să deschidă o singură cale, cea înspre moarte. Păcănitul sinistru al elicopterelor, șuieratul de gloanțe, uruitul blindatelor se aud în întregul oraș, întreaga noapte, lăsând să se imagineze un carnagiu. Toată lumea știe aici ceea ce
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
absoarbe în sfera licită a politicului. Ar fi interesant de studiat lista aderenților la FSN din februarie și martie 1990, dar, chiar și fără a o cunoaște, e clar că noul partid acceptă fără ezitare să dea o nouă identitate torționarilor vechiului regim comunist, pe care nu va înceta să-i utilizeze, dar și să-i protejeze până azi. Dacă opoziția aspiră la "ciolan", se subînțelege, în schimb, că puterea instalată e complet dezinteresată și nu urmărește decât binele poporului, sacrificându
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Tismăneanu, asumarea reflexivă a trecutului comunist presupune abandonarea gândirii maniheiste (în care comunismul reprezintă forța răului absolut iar non-comunismul reprezintă forța binelui absolut), a bicromiei (în care lumea este zugrăvită în alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă și chiar distorsionantă dacă este totalizată ca model societal
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cât și ale celor care, trăindu-și viețile lor prozaice de toate zilele, în fabrici și birturi, în CAP-uri și cârciumi, muncind și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și torționari, trebuie plasat și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în fuga lor ultimii soldați. Curtea imensă rămîne goală; cîteva pale de foc, cartoane și mobile care fumegă. Liniștea învăluitoare e înlocuită încetul cu încetul de scîrțîituri. Apar din toate părțile morți-vii în costume dungate. Bărbați și femei. După plecarea torționarilor, prizonierii se tîrăsc, fiecare cum poate, către ieșirea din lagăr. Mulți sunt ajutați de un vecin de captivitate, un prieten sau necunoscutul de lîngă ei. Nu se rostește nici o vorbă. Zgomotul e unul și același: scîrțîitul papucilor tîrșîiți pe pămînt
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prim-planul mass-media. Dacă un personaj de asemenea calibru ar putea fi privit cu milă, e de natura evidenței că, astăzi, indignarea, repulsia, complicitatea groasă sau fanatismul decerebrat - atitudini care au jalonat cariera publică a fostului prieten de pahar al torționarului Pleșiță - ar fi înlocuite de un astfel de sentiment, care, pentru un om politic, înseamnă, implacabil, sfârșitul. Mă gândeam din reflex la milă săptămânile trecute când, la Parlamentul European, am văzut că, atât CVT, cât și George (sic!) Becali, ocupau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]