206,418 matches
-
intra în NATO și își va aduce aminte că pe acest teritoriu (adică "pe teritoriul Ucrainei") locuiesc și cetățeni români, NATO -- apărându-și partenerii vor interveni cu bombe. Articolul se încheie cu o întrebare retorică "Spre asta ne împinge România?" Tot aici este publicată Adresarea partidelor politice și a organizațiilor nonguvernamentale din regiunea Cernăuți cu ocazia intervenției în problemele interne ale Ucrainei din partea structurilor guvernamentale din România. În informația următoare se exprimă speranța că numirea fostului guvernator de la Cernăuți, Ivan Guatîșin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
bani mărunți fiindcă n-au anunțat poliția cu ce se îndeletniceau soții lor în Franța. Aceștia au fost arestați în urmă cu un an, la Grenoble, sub acuzația de implicare în activitatea unor rețele de cerșetori și de hoți conduse tot de un român, un anume Corduneanu. Judecătoarele nu numai că au tăcut mîlc, dar se pare că au primit din partea soților lor diverse sume de bani pe vremea cînd aceștia erau în libertate, operînd în orașul olimpic. Poate că cele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
mai reușit portret al acestui misterios scriitor. Știm cât de puține documente autentice a reținut istoria literară; în afara unor scrisori, doar câteva zeci de pagini de jurnal și acelea transcrise fragmentar și preferențial de Șerban Cioculescu și Perpessicius. S-a tot spus că profilul uman destul de incert a scriitorului se înscrie perfect în spiritul propriei opere. Și totuși, Ion Iovan reușește să articuleze satisfăcător măcar momentele cheie din existența autorului Crailor... punând cap la cap însemnările personale lacunare ale scriitorului, scurte
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
despre Mateiu Caragiale, din care am mai citit fragmente și în nr. 10 al Apostrofului și într-un recent număr din revista 22. La doi ani de la șocanta dispariție a lui L. Ulici, LUCEAFĂRUL (nr. 41) publică mai multe evocări. Tot acolo, dl Al. George răspunde acuzațiilor pe care i le-a adus un cunoscut disident român aflat în străinătate. Ca de obicei, dl George pretinde oponentului său precizie a informației și acuratețe a formulării. Naiv, ca de obicei, dl George
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
pe dinafară, veniți din proprie inițiativă? Un singur ziar s-a găsit, în București, să-și bată joc de vizita președintelui Bush și de uriașa manifestare de simpatie care i-a fost făcută acestuia: CRONICA ROMÂNĂ. Acest ziar care miroase tot mai tare a publicație vadimistă a intrat cu acest prilej pe o linie sinucigașă. Cronica română și-a dat măsura inepției și a obrăzniciei prostești scuipînd pe o vizită istorică și pe sentimentele a milioane de români care au înțeles
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
Sau, poate, ar trebui să spun că, într-o lume pe cale de globalizare, ce se întîmplă la Paris nu e chiar altceva decît ce se întîmplă la București. Cel dintîi lucru remarcat de Pierre Jourde este că alegerea editorilor este tot mai confuză. Opere mediocre sînt prezentate ca mare literatură. Confuzia este facilitată de lipsa de criterii. Pînă prin anii '70 se mai putea vorbi în Franța de mișcări ori de școli literare. Delimitările ideologice se mai vedeau. De atunci încoace
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
atunci încoace peisajul literar a devenit nesigur. Grupurile care se revendică de la o anume teorie coerentă au devenit confidențiale. Editorii înșiși nu mai sînt capabili (sau nu mai vor) să facă vreo diferență. Paradoxul este ca marile edituri să fie tot mai interesate de a pune la cale lovituri de imagine, succese, iar cele obscure să încurajeze veleitarismul unor artiști în fond ilizibili și care altădată ar fi trecut drept experimentatori pentru un public minuscul. În al doilea rînd, Pierre Jourde
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
istorie "de fesses dout il est aussi ridicule de s'extasier que de se gendarmer". Nu cred că mai e cazul să traduc. În fine, evenimentul literar însuși se prepară după o rețetă anumită. E vorba de false evenimente, firește, tot așa cum false sînt îndrăznelile acestei literaturi. Una din reguli este ca autorii propuși să devină evenimente și să ia premii trebuie să fie cît mai prezenți în presă, la radio și la t.v. Indiferent cu ce: dar mai ales
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
muzica românească este într-un anume fel virtuoasă, de vreme ce-și permite să aibă prieteni de calibrul lui Barrie Webb. De dorul acestei muzici, Barrie a învățat limba română. De dragul ei o restituie în cele mai frumoase straie peste tot unde trombonul sau bagheta îi poartă pașii. Puțini artiști au făcut atât de mult pentru muzica românească. Și este imposibil să-l convingi a abdica de la întreprinderile sale, așa cum e inutil să încerci a-i convinge pe cei viteji să
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
paranteză, aducând pe această cale mulțumiri primei mele profesoare de literatură - Dna prof. Elena Rânceanu. Dumneaei mi-a deschis acest minunat univers al cărților și dragostea pentru ele. „Nemuritorii” - Ce a Însemnat revista Nemuritorii pentru tine? - Revista Nemuritorii a fost tot o școală, aici am Învățat să ascult... și e mare lucru să Înveți să asculți, Îți spun eu că nu e deloc ușor... Majoritatea membrilor colectivului erau trecuți de 65-70 de ani, erau veterani de război și aveau multe „povești
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
Cusin - traducătoare de engleză - a Început o traducere, dar din păcate, s-a stins din viață Înainte de a termina un grupaj care să alcătuiască un volum. Mai sunt câteva poeme traduse și În limba spaniolă și În limba italiană... dar tot prea puține pentru a alcătui un volum - traducătorii au renunțat... Ca să concluzionez, poeziile mele au fost cerute de traducător pentru a fi tălmăcite și nu invers, ceea ce e mare lucru! Cât despre cititori, ei le-au primit cu mândrie - aș
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
Am program fix, de la 7 dimineața până la ora 14 scriu”..., mă Îndoiesc că ar fi așa. Nu poți scrie la comandă! Dacă ai ideea unui roman, a unei piese de teatru... scrii, rescrii și iar scrii..., dar pentru varianta finală tot Muza trebuie să vină și să Îți spună: „Aici nu merge...” sau „Aici trebuie să scrii așa”. În ceea ce mă privește... ideile vin... le aștern pe hârtie și apoi Încep să tai. Scriu, de fapt, o poveste pe care o
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
deseori ? (Nu am luat în discuție variantele ades și adese, clar marcate, rare în limba de azi). în DEX cele trei cuvinte sînt definite unul prin celelalte, fără indicații stilistice, de registru sau conotative: o definiție mai lungă (de fapt tot prin enumerare de expresii sinonime) primește doar adesea ("de multe ori, în repetate rânduri; adeseori, des"), în timp ce adeseori este explicat prin "adesea", iar deseori prin "adeseori". Există diferențe de îmbinări: comparativul și superlativul (cu unele sensuri particulare) sînt frecvente mai
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
e artă. Dacă ar fi să te iei după confuziile sau prostiile unor critici puritani realist socialiști, n-ai mai pune mîna pe toc sau penel sau argilă plastică.(...) Exponenții fanatici ai realismului socialist se pricep în ale artei cam tot atîta cît se pricepe surdul din naștere la muzică. Dovadă Mihai Novicov. Noroc că arta adevărată are timp și, asemenea Pegasului, nu poate fi înjugată nici la plug și nici la carul de triumf al unui despot". E ușor de
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
nu era spaima pentru soarta țării, ci groaza în fața necunoscutului care îi periclita confortul personal. Știam că muntele de om Mihail Sadoveanu e fricos. Nu știam că este și laș". Exagerări s-ar putea spune, dar ale unor realități incontestabile! Tot din jurnalul lui Traian Chelariu aflăm că autorul lui Mitrea Cocor ar fi intrat în francmasonerie, instituție aptă a deschide multe uși, "din interes material, căci la momentul oportun a trădat-o, fiind, in effigie nomineque, ars între coloane după ce
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
comun atrage magnetic locul comun al criticii). Se mai "simte" în prozele lui Vasile Gogea și un Michel Butor cu La Modification, bine asimilată în text (în Tragere excepțională de Anul Nou), ba chiar și un Blanchot anticalofil și cam tot Noul Roman. Lucrurile sunt ținute sub control totuși. Textele au unitate și închegare, și uneori, câte o găselniță simpatică ce înconjoară bine în cuvinte nimicul sau greutatea unui moment, ca acest pasaj descriind revederea a doi prieteni regăsiți de viață
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
un bătrân și care gândește pe drum, simțindu-se privit de la ferestre: "treceam astfel din ochi în ochi ca o cărămidă din mână în mână, ca o pâine. Orașul ăsta e ca un fel de brutărie de gogoși, gândi băiatul." Tot o poveste cu băieți e și Secretul lui Logica porecla unui copil mort pe care scriitorul vrea să-l facă să mai existe. "Tatăl lui Logica era un bărbat sănătos care reușea să bea în fiecare zi atâtea ore câte
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
este eleganța expresivă: folosirea unui vocabular (nu numai medical și botanic) impresionant prin bogăție și a unei frazări de o limpezime clasică. Literatura italiană a fost adesea acuzată, chiar din interiorul ei, de excesivă stilizare, de aulicitate și cam de tot atîtea ori, cînd s-a renunțat la ele, a fost rechemată la ordine. În momentul de față, cele două tendințe coexistă. Mia puțini (poate de aceea mai apreciați) sînt cei care asemenea lui Tabucchi ( Se face tot mai, 2001) și
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
și cam de tot atîtea ori, cînd s-a renunțat la ele, a fost rechemată la ordine. În momentul de față, cele două tendințe coexistă. Mia puțini (poate de aceea mai apreciați) sînt cei care asemenea lui Tabucchi ( Se face tot mai, 2001) și Federico Audisio di Somma fac din scris un exercițiu de virtuozitate. Cele patru sute de dense pagini ale romanului acestuia din urmă, care impun o lectură în ritm lent, pentru a nu pierde savoarea verbală, îmbracă o intrigă
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
genialele lui descoperiri și nu mai puțin pentru stîngacea-i retractilitate. Nu în ultimul rînd rezultă cît de neiertătoare este cercetarea împotriva curentului, chiar dacă experimentele se ocupă de flori. Dar și cît de prețios este exemplul maestrului. Trei premii diferite, pentru tot atîtea romane deosebite între ele, avînd drept numitor comun (și cu multe altele apărute din preajma anilor '90 pînă în prezent), fie că o recunosc sau nu, obsesia modelului.
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
pildă un Caron și un Gucci-Envy, dar sub o raclă de sticlă, ca-n povești; printr-un sistem de tuburi invizibile cu buton exterior, aroma aurie comunică cu trecătorii și-i învinge. (în alte țări, mostrele stau într-un coș, tot pe stradă, dar însoțite de un bilet, "Vă rugăm nu furați exponatele, mai sînt și alții care doresc să le încerce!", sau le leagă cu lănțuguri dizgrațioase, ca pe cîini.) îmi plac și mă amuză francezii pentru că sînt ipohondri și
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
ascuns, pe care-l făcea accesibil cititorului de rând cu cuvintele cele mai simple și mai convingătoare. Se înțelege de la sine că, o dată găsită (și, evident, prețuită ca o sursă de continuă îmbogățire), semnătura lui Sebastian m-a atras peste tot unde o găseam în România literară a lui Rebreanu, în Vremea, în Azi, superba revistă scoasă de Zaharia Stancu. Așa se explică entuziasmul cu care am primit, în urmă cu vreo treizeci și cinci de ani, propunerea doamnei Cornelia Ștefănescu, pe care
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
Cristian Teodorescu Vrei să nu intre România în NATO? Scrii despre Ristea Priboi. Vrei să mînjești cele mai respectabile instituții ale statului? Scrii tot despre Ristea Priboi. Vrei să fii dat în judecată pentru calomnie? Continui să scrii despre Ristea Priboi. Drept să spun, nu mai voiam să scriu despre Priboi după toate cîte au apărut în presă în ultima vreme. Dar m-am
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
a fost băgat cu de-a sila în Securitate. Și cred că știa foarte bine la ce servea instituția în care a avansat în grad, ca ofițer superior, pînă în 1989. România, aici îi dau dreptate lui Ristea Priboi, e tot România. Dar patriotismul de pe vremea lui Ceaușescu, în rezumat securistic, n-are nici o legătură cu intrarea în NATO și cu Parlamentul de azi al României. Înțeleg că Priboi e iritat că dintre toți foștii securiști care au ajuns parlamentari despre
România lui Priboi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14559_a_15884]
-
pe toată durata Festivalului. Atmosfera și publicitatea create au depășit cele mai optimiste așteptări. Ar fi necesară aici o precizare cu privire la importanța contextului pentru o astfel de acțiune culturală. Nu e puțin lucru să știi cum să construiești un eveniment - tot așa cum în industria de divertisment e necesar să cunoști analitic și pragmatic resorturile unui spectacol. Protocolul românesc în această privință recomandă, de cele mai multe ori, o atitudine obosită, astenică și o autocompătimire neglijentă a organizatorilor, penibilă, la urma urmelor, care culminează
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]