3,826 matches
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SENSURILE TIMPULUI RĂTĂCESC TRĂITUL Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului mi-am ucis realitatea în umbra timpului pierdut cu toate că am încetat să rătăcesc trăitul la marginile gândurilor am sens în doliul său (nerecuperat din vremea
SENSURILE TIMPULUI RĂTĂCESC TRĂITUL de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355486_a_356815]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SENSURILE TIMPULUI RĂTĂCESC TRĂITUL Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului mi-am ucis realitatea în umbra timpului pierdut cu toate că am încetat să rătăcesc trăitul la marginile gândurilor am sens în doliul său (nerecuperat din vremea când încetase să mai moară simbolic) și totuși sunt atât de viu crescut din coapsa ta încât am uitat să mai respir de unul singur (sensurile timpului rătăcit în
SENSURILE TIMPULUI RĂTĂCESC TRĂITUL de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355486_a_356815]
-
marginile gândurilor am sens în doliul său (nerecuperat din vremea când încetase să mai moară simbolic) și totuși sunt atât de viu crescut din coapsa ta încât am uitat să mai respir de unul singur (sensurile timpului rătăcit în brațele trăitului) Referință Bibliografică: sensurile timpului rătăcesc trăitul / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 254, Anul I, 11 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SENSURILE TIMPULUI RĂTĂCESC TRĂITUL de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355486_a_356815]
-
său (nerecuperat din vremea când încetase să mai moară simbolic) și totuși sunt atât de viu crescut din coapsa ta încât am uitat să mai respir de unul singur (sensurile timpului rătăcit în brațele trăitului) Referință Bibliografică: sensurile timpului rătăcesc trăitul / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 254, Anul I, 11 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SENSURILE TIMPULUI RĂTĂCESC TRĂITUL de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355486_a_356815]
-
revăzut la Paris și ulterior, la Vancouver, în Canada. Atunci a avut ocazia să petreacă mult timp în compania unui om cu o istorie interesantă, inteligent, cult, cu o ambiție de invidiat și cu un caracter puternic ancorat de realitatea trăită mereu cu demnitate, și care în ciuda școlilor înalteabsolvite, iubea compania și sinceritatea omului simplu, mai puțin sofisticat. De la Constanța... la Ogradina La scurt timp după nașterea lui Eugen, la 2 februarie 1925, în familia învățătorilor Ion și Virginia Ștefănescu, nevoia
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
vocație, nu înțelegea calea de mijloc și acest lucru i-l reproșa Licurișca, însă dreptate avea și pînă la urmă văicăreala moșului și spaimele mele ne erau folositoare ca apa de ploaie. Cu toate astea, falsa dramă a unei vieți trăită inutil nu aveai cum să i-o scoți moșului din suflet și nu puteai să-i explici că își avusese și el porția lui de muncă și de fericire și de speranțe și, dacă visurile i se spulberaseră, erau doar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
Mitizarea crimei din baladele populare de către exegeții noștri, nu este cumva o formă de a justifica și masca crima? In acest context există o experiență umană a adevărului.Cu toate că adevărul este absolut transcendental,el se constituie în sînul adevărului.Realitatea trăită este deci a ceea a pluralități adevărului și fiecare își identifică adevărul propriu cu adevărul absolut. Astfel,adevărul apare în lume prin multiplicarea experiențelor umane.De aici apare și eroarea adevărului care își are sursa într-o transcendență trăită de către
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
că o jumatate de om ... cand partenerul de afaceri te vinde pe doi bani pentru că i s-a ivit ” o oportunitate de afacere mai bună în altă țară ” ... cand prietenul său prietena îți întoarce spatele... că și când toate experiențele trăite împreună atâția ani ar fi fost doar o “brânză cu parfum într-un burduf de câine mândru și jigărit” ... și mai ales când un om ( alege tu care dintre acestia: omul de la zeu, omul creștin, omul din om, sau omul
CELE DOUA FETZE ALE MONEDEI NUMITA INCREDEREA...IN OMUL PLANETAR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356764_a_358093]
-
era lucrul cel mai ieșit din comun în toată această agitație de hurducăiți din toate încheieturileci noile personaje proaspăt apărute în peisajul inutilizabil ... XV. NICIODATĂ...ÎN FIECARE ZI, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011. trăitul de o parte și de alta a drumului nu oferă decât o singură perspectivă cea în care conștientizezi existența în singurătate ca o particularitate distonantă aproape imposibil de calibrat obsesiv adun toate străzile într-o linie dreaptă cu precizia unui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
privirea sălbăticită chiar și când mă frămânți în deplinătatea pieptului generos și mă înfricoșezi până în adâncul cuvintelor poate din acest motiv apartamentul nostru era la vedere cu toate scările întortocheate până în umătoarea zi și pereții îmbâcsiți cu ... Citește mai mult trăitul de o parte și de alta a drumuluinu oferă decât o singură perspectivăcea în care conștientizezi existența în singurătateca o particularitatedistonantă aproape imposibil de calibratobsesiv adun toate străzile într-o linie dreaptă cu precizia unui ceasornicchiar dacă sunt însoțit pretutindeni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
din trup apăsător respiră necuvinte aș putea muri în fiecare zi câte o mână și nu îți vei da seama cum crește de mine muritul ai putea inventa în fiecare clipă o moarte pictată în noi vântul va înțelege de ce trăitul își face de cap azi voi elibera caii mei înfometați de fluturi le voi crește aripi de hârtie apoi îi învăț să cadă în fiecare trecut avut la îndemână ... Citește mai mult cerul ce îl port în tălpi trăiește de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
trofeuplecat în căutarea prezentului neîntregdin trup apăsător respiră necuvinteaș putea muri în fiecare zi câte o mânăși nu îți vei da seama cum crește de mine muritulai putea inventa în fiecare clipă o moarte pictatăîn noi vântul va înțelege de ce trăitul își face de capazi voi elibera caii mei înfometați de fluturile voi crește aripi de hârtieapoi îi învăț să cadăîn fiecare trecut avut la îndemână... XXI. SINGURI ÎN NOI, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 294 din 21 octombrie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011. Ca o ploaie necoaptă de mijlocul incomplet și atât de timid al norilor, nevoia lui de aer urla plâmânul. Dar nu muritul îl îngrozea cel mai mult, ci trăitul rătăcit de viață. În podul palmelor îngrijorate se aciuase o singură umbră, din toate cele care îi trecuseră prin tâmple. O umbră dezgolită de amintiri, ca un cerc pictat la suprafața apei. Lumea se micșora în fiecare oră cu un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
timpul, încartiruit în streșini curge năvalnic doar în pieptul ... Citește mai mult Ca o ploaie necoaptă de mijlocul incomplet și atât de timid al norilor, nevoia lui de aer urla plâmânul. Dar nu muritul îl îngrozea cel mai mult, ci trăitul rătăcit de viață. În podul palmelor îngrijorate se aciuase o singură umbră, din toate cele care îi trecuseră prin tâmple. O umbră dezgolită de amintiri, ca un cerc pictat la suprafața apei. Lumea se micșora în fiecare oră cu un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
aud rodul lumii spărgându-se țăndări de acolo de unde vin ard lumânări ispita spinilor în inima deșert a putrezit pământul de sfârșeala umblatului floarea suferinței își sacrifică minutul căută o inimă orfană într-un rest de scară îngrop cu greu trăitul unui vineri neiubit sângerând nerăbdarea colțului ochi deschis de somn gonește întrebări aplecate-n glezne de aș fi învățat să respir tăcere astăzi nu m-ar fi orbit portocaliul aleilor de seară cariată hrana sufletului meu ar fi avut gust
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
deschis de somn gonește întrebări aplecate-n glezne de aș fi învățat să respir tăcere astăzi nu m-ar fi orbit portocaliul aleilor de seară cariată hrana sufletului meu ar fi avut gust de frământare oglinzi sparte adun am ales trăitul fără chip fărâma umbrei scrijelită-n suprafața apei rătăcesc tot mai adânc greutatea verbului a fi ... Citește mai mult cât mi-aș dori să audrodul lumii spărgându-se țăndăride acolo de unde vin ard lumânăriispita spinilor în inima deșerta putrezit pământul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
mai mult cât mi-aș dori să audrodul lumii spărgându-se țăndăride acolo de unde vin ard lumânăriispita spinilor în inima deșerta putrezit pământul de sfârșeala umblatuluifloarea suferinței își sacrifică minutulcăută o inimă orfană într-un rest de scarăîngrop cu greu trăitul unui vineri neiubit sângerând nerăbdarea colțuluiochi deschis de somngonește întrebări aplecate-n gleznede aș fi învățat să respir tăcereastăzi nu m-ar fi orbit portocaliul aleilor de seară cariatăhrana sufletului meuar fi avut gust de frământare oglinzi sparte adunam ales
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
unui vineri neiubit sângerând nerăbdarea colțuluiochi deschis de somngonește întrebări aplecate-n gleznede aș fi învățat să respir tăcereastăzi nu m-ar fi orbit portocaliul aleilor de seară cariatăhrana sufletului meuar fi avut gust de frământare oglinzi sparte adunam ales trăitul fără chipfărâma umbrei scrijelită-n suprafața apeirătăcesc tot mai adâncgreutatea verbului a fi... XXVIII. GOL ABSOLUT DE NEGRU, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 283 din 10 octombrie 2011. o ceașcă grăbită să-și ardă rodul răsfrânt de negru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011. delicatețea spațiului dintre puncte sprijin aleargă ascultătoare pământiul nopților drum întunecat de sfâșietoare povară tâmpla rotund de gleznă sângera neliniște lumea ascunsă-n plete uimește vântul cu nerăbdarea trăitului de margini în tălpi ai ascuns viitorul tânăr ca o rădăcină de suferință oglinzile tale nu-mi recunosc glasul la încheietura dreaptă brațul încorsetat cu moartea ceasurilor nu și-a găsit niciodată trupul am uitat să mai număr viețile din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
niciodată trupul am uitat să mai număr viețile din fiecare monedă uitată-n pleoape ... Citește mai mult delicatețea spațiului dintre puncte sprijinaleargă ascultătoare pământiul nopțilordrum întunecat de sfâșietoare povarătâmpla rotund de gleznă sângera neliniștelumea ascunsă-n plete uimește vântulcu nerăbdarea trăitului de marginiîn tălpi ai ascuns viitorul tânărca o rădăcină de suferință oglinzile tale nu-mi recunosc glasulla încheietura dreaptăbrațul încorsetat cu moartea ceasurilornu și-a găsit niciodată trupulam uitat să mai număr viețiledin fiecare monedă uitată-n pleoape... XXX. NELINIȘTE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
timp în albul foii ca un rotund pierdut aripi frânte pasăre rară îți iei adio de la înălțimi femeile mele sunt arbori tăcuți respiră frunze în ultimul sărut cu verdele în piele și-au dăruit rădăcini de răbdare înmugurite inimi sculptează trăitul piepturilor de lemn înflorit cu oameni de teama clipei agățată-n titanicul stigmat nevroticul fir de iarbă rătăcea răspunsurile lumii de întrebarea Întâiului ... Citește mai mult caut timpîn albul foii ca un rotund pierdutaripi frântepasăre rară îți iei adio de la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
lumii de întrebarea Întâiului ... Citește mai mult caut timpîn albul foii ca un rotund pierdutaripi frântepasăre rară îți iei adio de la înălțimifemeile mele sunt arbori tăcuțirespiră frunzeîn ultimul sărut cu verdele în pieleși-au dăruit rădăcini de răbdare înmugurite inimi sculptează trăitul piepturilorde lemn înflorit cu oameni de teama clipeiagățată-n titanicul stigmatnevroticul fir de iarbărătăcea răspunsurile lumiide întrebarea Întâiului... XXXII. GUST DE SINGURĂTATE, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 275 din 02 octombrie 2011. singurătatea apelor simte transfigurarea limpedelui în colțuitul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
din trup apăsător respiră necuvinte aș putea muri în fiecare zi câte o mână și nu îți vei da seama cum crește de mine muritul ai putea inventa în fiecare clipă o moarte pictată în noi vântul va înțelege de ce trăitul își face de cap azi voi elibera caii mei înfometați de fluturi le voi crește aripi de hârtie apoi îi învăț să cadă în fiecare trecut avut la îndemână Referință Bibliografică: pictează-mi în tălpi vântul / Daniel Dăian : Confluențe Literare
PICTEAZĂ-MI ÎN TĂLPI VÂNTUL de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356520_a_357849]
-
Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ca o ploaie necoaptă de mijlocul incomplet și atât de timid al norilor, nevoia lui de aer urla plâmânul. Dar nu muritul îl îngrozea cel mai mult, ci trăitul rătăcit de viață. În podul palmelor îngrijorate se aciuase o singură umbră, din toate cele care îi trecuseră prin tâmple. O umbră dezgolită de amintiri, ca un cerc pictat la suprafața apei. Lumea se micșora în fiecare oră cu un
SINGURI ÎN NOI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356516_a_357845]
-
aud rodul lumii spărgându-se țăndări de acolo de unde vin ard lumânări ispita spinilor în inima deșert a putrezit pământul de sfârșeala umblatului floarea suferinței își sacrifică minutul căută o inimă orfană într-un rest de scară îngrop cu greu trăitul unui vineri neiubit sângerând nerăbdarea colțului ochi deschis de somn gonește întrebări aplecate-n glezne de aș fi învățat să respir tăcere astăzi nu m-ar fi orbit portocaliul aleilor de seară cariată hrana sufletului meu ar fi avut gust
GREUTATEA VERBULUI A FI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356610_a_357939]