62,782 matches
-
fertilității, după cum curtoazia de gazdă ipocrită și aplecarea profesională și impudică spre suferința comercializată a celuilalt sînt prilejuri cinice de autoflatare și pretexte egoiste de a marca diferența. Și pentru că recenta ediție a Surprizelor..., cea de la care mi se va trage mie bănuiala de misoginie, tot a avut ea loc în preajma Învierii, duhul umanitar al Andreei a îmbrăcat deodată straie bisericești și a luat azimutul pe o mănăstire din nordul Moldovei. Cu maica stareță în studio, smerită prin rol și plină
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
mai sumar îmbrăcate? Dacă în privința Mihaelei m-am cam pierdut în ipoteze, în cazul Andreei lucrurile par destul de clare: după ce s-a mîntuit de povara civilă a căsătoriei, sufletul ei, așa, delicat și invizibil cum e el, pare a o trage, în pofida trupului greoi și îndărătnic, direct către taina hierofaniei, cu alte cuvinte către penumbrele moi și aromate ale chiliei. Dacă presupunerea mea se va adeveri, am scăpat amîndoi, adică și eu, și Andreea: Eu, de suspiciunea misoginiei, pentru că nu se
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
80, cît și comentarea răspunsurilor (privitoare mai ales la postmodernism) de către dl. Virgil Diaconu din revista piteșteană CAFENEAUA LITERARĂ din februarie. Chiar dacă unii din corifeii generației n-au dat curs invitației, o mai aplicată dezbatere era necesară dacă dorim să tragem o concluzie. * În ARGEȘ din martie, dl. C. Bălăceanu-Stolnici își continuă amintirile din copilărie iar dl. Marin Ioniță pe cele - ajunse la final cu episodul 30 - despre Școala de Literatură „M. Eminescu” (apărute între timp în Kiseleff 10. Fabrica de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
pap. Pentru Iorga, multe dintre poeziile lui Arghezi erau curată pornografie. Zarifopol nu prețuia nimic din Ion Ghica. Talentul lui M. Blecher îi rămînea necunoscut lui Călinescu. Pentru P. Constantinescu, Mara era romanul unui pisălog moralist ardelean. E inutil să trag de aici concluzia că rareori doi critici citesc aceeași carte. Mai ales dacă lecturile lor sînt despărțite de intervale mari de timp. Schimbarea gustului e un lucru știut. Noi nici nu gustăm așa-zicînd în chip nemijlocit valoarea, ci prin intermediul limbii
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
amenințare deloc neglijabilă dacă luăm în calcul faptul că pînă acum cîteva luni CVT era cunoscut și recunoscut ca antisemit. De altfel, în această pledoarie ad-hoc, Vadim Tudor se scapă, ca să zic așa, dovedind fără să vrea de unde i se trage filosemitismul din ultimele luni. „Voi nu știți ce forță dețineți în lume sau nu vreți să recunoașteți această forță pentru ca să nu întețiți antisemitismul în lumea occidentală”. Adică, din punctul de vedere al lui CVT, evreii ori sunt proști ori fac
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
luară fața vîrstnicilor și - firește - românii obținură prim-planul în fața străinilor. (...) Două furculițe se înfipseră concomitent în același șnițel. Două linguri hulpave pescuiră cu o obstinație asiatică buchetiera de legume amplasată în mijlocul unei tăvi, nici una dispusă să cedeze. Două palete traseră orbește de aceeași omletă.” (pp. 130-131) Experiența de traducător din literatura engleză contemporană se simte din plin în scrisul autorului. Radu Paraschivescu este unul dintre puținii prozatori de azi, perfect adaptat la literatura europeană a momentului. Atenția pe care o
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
gustul dezagreabil al eschivei. Nu se produce astfel o dovadă în răspăr, tocmai în favoarea “atenuării” spiritului critic pe care o deploră, printr-o solemnă poză a generalității suspendate, dl Guțan? În loc de-a lua taurul de coarne, d-sa se trage la o parte, lăsîndu-i calea deschisă... “Nu de critică ducem lipsă, ci de claritatea obiectivelor ei și de necesarele pîrghii de autoritate. Cînd fiecare e dornic de revizuiri după cum îl taie capul, e firesc sentimentul de haos și derută”, e
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
la o analiză meticuloasă a respectivei “misive”, apelând până și la vechi fișe bibliografice pentru citate. Și, după ce mă desființează în ziarul “Ziua”, de nu mai aveam îndrăzneala să mai trec prin centru, iar la periferie ieșeam doar cu basca trasă pe ochi de rușine, mai folosește o doză de noroi și mai scuipă o dată către mine, implicând săptămânalul dumneavoastră. Ca “simplă persoană cu identitate civilă” privesc nedumerit la cascada de cuvinte neelegante emise printre dinți “de cea mai autorizată voce
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
Postul Mare, să tolerez și să uit. Dar nu aveam cum să fiu indiferent față de formula arogantă și categorică aleasă de domnul Șușară spre o “clarificare definitivă a faptelor”. Pentru că, de fapt, mărește confuzia, eludând dibaci fondul scrisorii mele și trăgând concluzii, nu doar subiective, ci și tendențioase (mai ales!). Maniera personală în care scrie, trebuie să recunosc, îl distinge de iluștrii înaintași și (aș putea spune) mentorii domniei-sale. Dovadă că istoria stilurilor și, implicit, a gusturilor evoluează. Lansat - dupa propriile
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
pe viitor publicarea altor asemenea altercații din pix și a nu mai pune în situație delicată redacția dumneavoastră, îi amintesc domnului Șușară de serviciile poștei. Plătesc eu prin formula taxei inverse. P.S. la P.S. În chelfăneala pe care mi-o trage domnul Șușară este, din păcate, și un subiect (e drept, atins doar în trecere, ca și adierea-i persiflantă pe deasupra istoriei naționale!) extrem de serios și de grav cu care sunt, într-un fel (deși nu i se pare dânsului), de
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
Diocletianus poate fi considerată ca ultima tentativă avortată de a restaura Imperiul pe baze tradiționale. Acest eșec va pregăti epoca constantiniană și recunoașterea oficială a creștinismului. Ultima parte a studiului face o paralelă cu persecuțiile anticreștine din regimurile comuniste și trage anumite învățăminte pentru epoca noastră. Răspunsul la întrebarea de ce la ora actuală bisericile, care și-au pierdut foarte mult din credibilitatea lor, sunt incapabile să capitalizeze suferințele și martiriul este: foarte mulți din responsabilii ei, care au rămas în aceleași
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
autorului său se dovedea ingenuă și exactă. Sebastian Haffner nu a fost un cititor în stele, ci doar un om care, în afara talentului literar, a fost mai atent decît alții la ceea ce se petrecea în jur. Dacă ar fi să tragem învățăminte din povestea vieții unui om care a văzut tragedia venind și n-a putut face nimic pentru a o preîntîmpina, atunci învățămintele ar fi în orice caz două. Mai întîi, o constatare neașteptată: nici un rău nu este inevitabil, strigă
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
însă nevoie; era chiar mai bine, cu atît mai bine; întotdeauna cei aleși sînt puțini. Acești anonimi lucrători se deosebeau de tot ce văzuse și vedea în jur. Nu se confundau cu mulțimea cenușie, umilă și frustrată din care se trăgeau, nici nu-i stăpînea dorința atît de răspîndită de a umili și frustra; liberi față de propria condiție, erau la fel de liberi și față de ispitele oricărei alta dintre cele cunoscute. Trăiau sub cupola iluziei, în afara mediocrității cotidiene, visînd - asemenea lui - o altă
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
în jurnalul pe care îl ține de la 19 ani: “București. Încep un caiet nou...” fără să mai adauge imediat în continuare vreo impresie relativă la orașul valah de la nordul Dunării. În schimb, la 17 martie, după trei zile petrecute aici trăgând chefuri neîntrerupte, în scrisoarea pe care i-o trimite mătușei salei, T. A. Ergolskaia, tânărul ofițer Leon Nicolaevici Tolstoi notează fericit,... (perioada lui românească de fericire, după cum spune Ianoși interpretând românește cuvintele lui Tolstoi): “Sunt năucit. Un oraș mare și
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
a avut nevoie de cîteva întîlniri cu președintele Iliescu, înainte de a trece la fapte. Dna Rodica Stănoiu s-a aflat și în precedenta listă a restructurabililor, listă care a răsuflat în presă, la vremea respectivă. Atunci, unii dintre analiști au tras concluzia că dna Stănoiu va rămîne în fruntea Justiției pînă la expirarea termenului de funcționare a Guvernului Năstase. Înaintea ultimului val de schimbări, numele dnei Stănoiu a răzbătut din nou în presă pe lista dispensabililor, iar ziarele s-au întrecut
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
Gina Sebastian Alcalay Arareori ne găsim răgazul să ne oprim din mersul nostru împleticit prin hîrtoapele existenței de fiecare zi pentru a ne trage puțin răsuflarea și a reflecta: pentru ce ne zbatem atîta, ne omorîm cu firea pentru nimicuri, uneori chiar ne scoatem sufletul, fără să fim măcar împinși în mod irezistibil de o forță constrîngătoare din afară? Alergăm, alergăm: mânați de ambiții
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
Pasu-alunecînd nu-l simți Pe-un teren oglindă? Glas, ochi nu te scot din minți, Cînd și suflu-alintă? Corus mysticus Pururi-vremelnicul Pildă e numai; Aici neprielnicul Faptă acuma-i; Aici își dă plinul Tot ce-i de nespus; Etern-femininul Ne trage în sus.
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
de la strămoșii valahi ce făceau același lucru la Înalta Poartă), pesedeii și-au închipuit că pot compensa lipsa de apetit pentru reformă gudurându-se pe lângă boșii europeni. Eu nu zic că e neplăcut — sau rău — să vânezi cu Berlusconi, să tragi un chiolhan cu Prodi, să conversezi grațios cu Tony Blair, ba chiar s-o ciupești de obrăjori, la Cotroceni, pe baroneasă. Numai că toate astea sunt retorică. Occidentalii așteaptă mai mult decât jocuri de gleznă și țâpurituri deochiate, bune eventual
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
bulgarii o promovaseră pe buna mea prietenă, fermecătoarea Nadia Mihailova. Așa că dl. Rus are dreptate, însă numai din perspectiva bunkerului: suntem cei mai buni și cei mai tari, dar sub firul ierbii! La Sofia, politicienii au înțeles ce avantaje pot trage din relațiile internaționale ale fostului rege. La București, Iliescu i-a atârnat Majestății Sale o tinichea lucitoare în piept doar ca să-și poată reflecta rânjetul bolșevic într-o oglindă înnobilată de ființa bietului nostru Rege. Bulgarii au știu să-și
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
la balcon între Rodica Binder și Ludwig Metzger, realizatorul filmului pentru televiziune dedicat Aglajei Veteranyi. A venit de la Köln. Mă tem că n-o să-i placă spectacolul. Îi știu de-acum pe germani. Sensibilitatea lor e diferită de a noastră. Trag cu coada ochiului să-i văd reacția. În special la românisme prea îngroșate, la hăulituri, la sudalme. Simt cum se încălzește treptat, aplaudă cu tot corpul. E cucerit: “Spectacolul românesc este excepțional. Mai bun decît cele pe care le-am
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
ci luciditatea și refuzul ei, conviețuirea cu rămășițele gloriei, puterea trecutului și neputința prezentului. Vrînd, nevrând, ea este în competiție cu gloria marelui star, cu personalitatea aceleia, așa cum o zugrăvește autoarea: autoritară și fragilă, fermecătoare și insuportabilă, puterea ei se trage din permanența emoției, din frica trăită înaintea tuturor aparițiilor scenice. Când este o actriță pe care întâmplător o cheamă Marlene, Emilia Popescu e convingătoare. Când vrea să fie Marlene Dietrich - nu. Stînjenitoare - mai ales în “recitalul” final - devine încercarea de
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
Însă i-ar fi stâlcit obrazul dacă ea nu și-ar fi dus mâna la ochi. Lovitură a fost așa de puternică Încât Ara, care nu se aștepta la așa ceva s-a trezit peste un scaun. S-a ridicat a tras față de pe prima masă cu farfurii, sticle și pahare și i le a trântit În cap lui Bebe. Scuză-mă, Zizi, dar eu cu bucată asta de excrement moral nu mai pot rămâne. Haidem! Bebe apucase o sticlă În mână
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
Să Înțeleg că Aurel a murit de două săptămâni și-l priveghează de atunci?! Dar așa ceva e imposibil! Mă ridic și-mi fac cruce, rugându-mă printre lacrimi “Iară-l Doamne!”! Pe trepte stă o femeie În doliu, cu broboada trasă peste ochi. Nu vrea să fie filmată. Imaginea ne poartă În biroul fostului profesor. Pe birou e portretul Îndoliat. Alături un sfeșnic, cu o lumânare aprinsă. Pe peretele dinspre răsărit sunt icoane și candela aprinsă. În casă, nimeni. Imaginea se
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
la poarta fraților Terente , prietenii mei de bază la jocurile din stradă. Mămica lor era o grecoaică frumoasă și tare blândă, iar tatăl lor un vaporean solid și năbădăios care Își bătea nevasta când venea băut; parcă s-ar fi tras din neamul celebrului Terente-fură-fete din legendele Bălții Brăilei. După casa lor urma cea a familiei Beizadea, de sorginte turcească, cu doi băieți mai mari decât mine, iar următoarea era a familiei Vișinescu care avea tot doi flăcăi lungi și deșirați
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
trec prin zonă; construcția se află la numărul 14, nu la capătul ce dă pe Pod, ci la celălalt, care se afundă în mahalaua Buzeștilor. Leagănul prunciei mele s-a nimerit sub acoperișul unei înjghebări pricăjite, la care n-au tras pașii vreunei odrasle boierești, ci pașii unui deșucheat amploiat la RMS, une tique. Așa cum îmi promisesem, deși văd un început de zi cam cețos, plec în oraș. Pășesc sigur, fără a atinge caldarâmul cu vârful bastonului. Intru la Athénée, îmi
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]