1,565 matches
-
plante primordiale: vrejul, câinele, mâna și muntele. - Amintiți-vă: toate în una! - Hanna, cu mintea te-am chemat, îți latră câinele în traistă, sau îți latră traista, sau traista se latră pe sine, fiindu-i frică de infinitatea câinelui? Sau traista lătrând, înlocuiește lătratul ce-o latră, la rece? Hanna, uscă-mi tu fruntea, în reci broboane te strig. Te văd, nu te șterg, te ascund în câteva culori, în câteva perdele verzi, în Cenușăreasă (...) Dă-mi întâiul tremur al ființei
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
la Miercurea Ciuc, că discuțiile referitoare la Ținutul Secuiesc sunt binevenite, însă "nimeni nu poate pune sub semnul întrebării" existența acestuia și ar vrea ca cineva să îi explice care e problema cu acest ținut, întrucât nu poate fi "băgat în traistă și dus undeva", chiar dacă autoritățile din Covasna nu ar fi propus organizarea unui referendum în acest sens. Se discută foarte mult și e bine să se discute. De ce? Pentru că oricine, orice ar spune - și după părerea mea acest lucru nu
Borbely: Ţinutul Secuiesc există şi nimeni nu poate pune sub semnul întrebării acest lucru () [Corola-journal/Journalistic/47024_a_48349]
-
care există și nu este împotriva altora. Dați-mi voie să vă pun și eu o întrebare, nu trebuie neapărat să-mi răspundeți. Care-i problema cu acest Ținut Secuiesc? Să-mi explice cineva care-i problema? Îl băgăm în traistă și ducem undeva acest ținut? Care-i problema? Eu cred că este o problemă artificială creată de unii politicieni care în 2011 încă mai cred că pot face o campanie și să mai câștige 0,5 la sută din voturi
Borbely: Ţinutul Secuiesc există şi nimeni nu poate pune sub semnul întrebării acest lucru () [Corola-journal/Journalistic/47024_a_48349]
-
mai eficient decât cel mai nou detergent. Dl. Sever Meșca, de pildă, fusese un bun, ce zic, exemplar element dinamic, de cea mai înaltă calificare profesională marți în zori, spre a se preface, în amurgul aceleiași zile, într-un somnorilă, traistă-n băț, încurcă lume - bine c-am scăpat de el! Dl. Ilie Neacșu ocupase aceeași demnitate de vice-președinte de partid, în compania marei femei politice Mitzura și cu o treaptă mai sus de eminenții politologi Dolănescu și Irina Loghin, apți
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
sunt în pană de subiecte. Inutil de spus că moartea unei vedete în asemenea momente salvează sute de ziariști de la criza de inspirație. La două-trei zile după moartea lui Michael Jackson se vede că Adev|rul a rămas iarăși cu traista goală. Altfel nu ne putem explica de ce e nevoie să aflăm "dintr-un comunicat MAI" că "luni sute de mii de români își sărbătoresc onomastica de Sfinții Apostoli Petru și Pavel". Mai mult, ni se spune ca o mare descoperire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7169_a_8494]
-
imaginat ce mai urmează, după ce pesedeii au început să se fure pe sine nu ca la Bagdad (prințul legendar din orașul lui Saddam era renumit pentru eleganța și gentilețea lui!), ci ca la Babadag - adică spărgând ouăle și băgând în traistă găina. Rareori s-a decupat cu mai multă claritate esența clepocratică a pesedismului decât în această tâlhăriadă de partid. Episodul dramatic al parlamentarului de Călărași care-a făcut infarct la aflarea veștii că tărăcilii l-au "lucrat" ca la carte
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
dădeau, îi dădeau 3%, nu 7%. Poți să spui despre PSD că sunt hoți, dar nu proști. 3. Sondajele îl dădeau pe Diaconu cu 5-6% chiar la începutul campaniei. Așadar, Diaconu avea peste 5% înainte să îi bage PSD în traistă voturi. Pentru că PSD avea el însuși acces la sondaje, n-avea motive să-i mai dea o mână de ajutor lui Diaconu. Că Diaconu a luat din electoratul PSD. Da, asta e corect. Cum cred că a luat și din
De ce PSD nu i-a dat niciun vot lui Diaconu. Explicația lui Lăzăroiu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30018_a_31343]
-
caz, spiritul laic din ei scoate des capul. Puține popoare cu frică de Dumnezeu au în ele tendința asta de a lua în răspăr totul, inclusiv cele sfinte. Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții... Dumnezeu dă, dar nu-ți bagă în traistă... Să nu faci ce face popa, să faci ce zice popa, și altele... Acum, după problematica dispariție, întrunindu-se marile, luminatele, bărboasele capete, este bine să fie admiși, printre ele, și lingviștii de vază, cei ce studiază zicerile grele, românești
Credință și joc lexical by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9232_a_10557]
-
unei insule nelocuite, nelocuibile, dacă nu pe cheiurile unui port părăsit de pe urma unor mai vechi crize. Nu-i ușor, după ce ai atins o anumită vârstă, să zicem ceva peste optzeci, și te-ai fixat în metehnele tale, să-ți iei traista, s-o agăți în toiag, și s-o iei razna peste măguri și colnice - unde vezi cu ochii, ca-n basmele copilăriei, gata să se întoarcă. O soluție la fața locului demonstra bun simț, economisea timp, cheltuielile unei călătorii, posibil
În așteptarea creșterilor negative by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7587_a_8912]
-
ca și cu Confesiunea unui copil al secolului. Fără scrierile lui Kott, ne-ar fi mult mai greu să înțelegem gustul amar, entuziasmul și grozăviile, speranțele și angoasele acestei epoci. Kott a fost groparul vechiului regim și vestitorul celui nou.” Traista cu povești moralizatoare În ziarele centrale, scrisoarea publică adresată de Traian Băsescu președintelui Iliescu s-a bucurat de o atenție aproape unanimă. EVENIMENTUL ZILEI, ADEVĂRUL și NAȚIONAL au anunțat-o pe prima pagină cu litere mari. Răspunsul venit din partea Biroului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
ori mai puțin corupt prin artificiu se instituie o tensiune pe care ironia o compensează formal, precum o himeră a justiției: "pentru vina de-a te fi ocărît/ Septembrie/ n-au mai lăsat ai mei să crească/ otava// c-o traistă de poeme m-am dus întru slava/ dar ei nu prea obișnuiesc la masă desert". Ca și: "tînăra soție - zise - a născut un munte/ din pulberea lui s-a ivit firul de iarbă/ care s-a topit iscînd fluturele care
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
tare decât calculatorul?!” Au fost premiați laureații Concursului de compoziție „Liviu Comes” 2013, care a avut ca temă piese didactice pentru vioară (cu sau fără pian), mențiuni având Sonia Vulturar, Alexandru Mihalcea, Paul Pintilie, iar premii (în ordine crescătoare): Mihai Traistă, András Lokodi, Alexandru Ștefan Murariu - studenți ai învățământului muzical din București, Cluj, Iași -, cărora le dorim să se facă auziți în următoarele ediții ale bienalei „Cluj Modern”. Fonoteca Academiei de Muzică „G. Dima” păstrează înregistrările video complete ale Festivalului. Online
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]
-
crucifixuri, tablouri, lucrări de grafică, vase de ceramică, lut și sticlă pictate manual (vase decorative, vaze, ghivece, scrumiere, farfurii, oale pentru sarmale, ulcioare, străchini, ceainic, ploscă), abajururi împletite din frunze de banan, tapiserii, covoare țesute manual, confecții (ie, vestă, marame), traiste, statuete, diferite sculpturi, lădiță de zestre, gablonțuri, felicitări, albume foto, păpuși îmbrăcate în costum național, ouă încondeiate, sfeșnice, bețișoare parfumate, uleiuri aromate, căsuțe tradiționale românești ornamentale și altele. Majoritatea obiectelor sunt lucrări de artă modernă și tradițională realizate de artiști
Agenda2004-17-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282334_a_283663]
-
speciale, un atelier de rotărit și unul de fierărie, vor fi sugerate în expunere pentru a evidenția cele două meșteșuguri care au avut un rol deosebit de important în evoluția transporturilor populare. De la transportul greutății pe creștetul capului la șaretă, de la traista de umăr și legănușul de spate la carul pentru fân, de la sanie la lotcă, sau la căruța pictată dobrogeană expoziția va pleda pentru înțelegerea transportului tradițional ca parte componentă a civilizației tradiționale rurale. Vor putea fi admirate vehicule cu roți
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
vehicule cu roți (car, căruță, faeton, șaretă, dric, căruță de pompieri), cu tălpi (sănii de oraș, de pădure, de armată) sau mijloace de transport care se deplasează prin plutire alături de o mare varietate de mijloace de transport confecționate din textile (traiste, desagi, saci, glugi) din lut (oale, oale cu mănușă, ulcioare, ploști) și din lemn (șei, corfe, patine, vârzobi, bote, butoiașe și butoaie). Expoziția reunește, pentru prima dată, trei mari muzee, care dețin un patrimoniu definitoriu pentru abordarea acestei teme: Muzeul
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
moarte, să nu chem salvarea, iar nevastă-mea... m-a întrebat dacă-s sigur că mori. (Imitând- o) „Sigur, moare?...” Sau... „precis”. Așa ceva... Auzi! nu poate pierde 800 de euro!... Musai să fie la Vatican și Colosseum!... să vină cu traista plină... și binecuvântarea Papei... A auzit și el ce credincioase sunt româncele... ’Tu-i Roma și Vv...vioara!... cui mi-a zis să te iau de nevastă! (Îngrozit:) Tata!... Iartă- mă, tată! (Se închină) M-a luat gura pe dinainte
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
basmul și balada” apare acum, în Cerșetorul, ca un ținut pustiit, atacat de sălbăticiuni și colindat de un Dumnezeu cerșetor: „Ca să-ți încerce multa-ți bunătate, / O, țara mea, mâncată de jivine, / Pe drumurile-ți albe-n triste sate, / Cu traista de cerșetor în spate, / Azi iar colindă Dumnezeu prin tine”. În această lume-ocnă („Porneau în lanțuri spre ocnă, convoi după convoi”), poetul revoltat propune soluția mistică a apocatastazei reconstituind situația inițială a prezenței divinității în univers prin întoarcerea „sfinților mântuiți
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
cuvântul cap sunt, se știe, foarte numeroase; în câteva dintre acestea, plasarea metaforică a capului devine criteriul aprecierilor pozitive (a fi cu capul pe umeri) sau predominant (dar nu drastic) negative (a fi cu capul în nori, cu capul în traistă, în sac etc.). În sistemul limbii, noua structură intră într-o opoziție interesantă cu o construcție mai veche și foarte răspândită: a fi cu cap („a fi inteligent, înțelept” etc.); cât se poate de transparentă, aceasta din urmă se bazează
A fi cu capu’... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4673_a_5998]
-
100 000 - 1450 000 de lei, cuverturi - 3 000 000 de lei, covoare - 6 000 000 de lei, costume populare tradiționale din Banat (pentru femei) - 7 000 000 de lei, catrință - 460 000 de lei, brâu - 100 000 de lei, traiste - 300000 de lei și altele. Miniexpoziția poate fi vizitată de luni până vineri între orele 9-19 și sâmbăta de la 9 la 14. Camelia Blada Saloane de înfrumusețare l „Patrice Center“ Fiecare salon de înfrumusețare nou deschis în Timișoara poate să
Agenda2004-3-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/281947_a_283276]
-
e atestat mai devreme decît cel românesc - în secolul al XVIII-lea - , dar autorul îl presupune mult mai vechi, sugerînd o posibilă dovadă în onomastică, în anumite porecle conservate în vechi documente scrise în latina medievală (de exemplu "Tăietor de traiste"). Prima menționare a fenomenului e atribuită lui Nicolaus Olahus, care vorbește în 1536 de "limba orbilor", a cerșetorilor din Simánd, fără a o ilustra totuși prin vreun exemplu; de aceea pasajul respectiv a fost interpretat fie ca referire la o
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
desfășurarea în proză a Tiganiadei marelui nostru ardelean umanist. O dată, țin minte, anii trecuți, la Prometheu, întâlnindu-mă cu poetul drag nouă, Mircea Cărtărescu, care ținea în brațe un prunc, de fapt nu în brațe, ci într-un fel de traistă atârnându-i de gât, precum cangurii, îi propusesem să desfășoare, cum știa el, cu atât haz, Poema națională, să o actualizeze stilistic, cum mai făcu în opera sa strălucită. Era înainte ca el să fi scris cartea lui de succes
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
îndurînd ..." (Sînul stîng avea jar). E pusă la contribuție și paremiologia, în aceeași încercare (de sorginte populară) de-a conjura primejdia, de-a ocoli prea numeroasele obstacole ce se pot ivi oricînd și de pretutindeni: "Lîngă invidie, nu-ți lăsa traista, // invidia bate aerul cu chipuri blînde,/ se face prietenă, ascunde osînde, / ca ochiul lunii, pîndește, de după nor, / umblă desculță, pe vîrfuri, hoțește, / nu-și spune numele, în obraji nu roșește, // cine oare ar jura că îi are" (Invidia iubește umbra
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
buzunar, deși acesta numără 200.000 de membri. Ceea ce o face pe Tia Șerbănescu să noteze în finalul Brefului său: "Dacă PNL, cu 200.000 de membri e partid de buzunar, înseamnă că PSD, cu 600.000, e partid de traistă. Oricum, Al Sahaf a demonstrat la ce servește dl Dîncu: să rămînă ultimul care să ne asigure că totul e bine printre ruine." l COTIDIANUL titrează vesel: "O organizație a societății civile a căpătat dreptul de a primi date despre
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
a românilor. Multă vreme, vizitatorii predilecți ai pubelelor au fost cerșetorii. De câtva timp, au început să se perinde, cu o frecvență deprimantă, bătrâni și femei cu copii în brațe. Dar mai ales tineri echipați ca de campanie, prevăzuți cu traiste, genți încăpătoare și saci. Dar să revin la eroul meu: după ce-a răvășit cu gesturi experte cele patru pubele și n-a găsit nimic (concurența luase, pesemne, tot ce fusese de luat!), cu o dezarmantă nonșalanță, a moșmondit în
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
e ultimul care moare. - Tii, băga-mi-aș! se iți Chisăliță pe lângă subțioara lui. N-am mai văzut un morman de gunoi așa înalt... - Și cu macaraua asta cât o clopotniță, parcă ar fi o biserică... întări Iadeș, lăsându-și traista de pe umăr, cu un oftat însoțit de un zgomot de oale sparte și de tingiri ruginite. Ce-o fi trebuind să cărăm toate ciobiturile astea? - Dar pe tine de ce trebuie să te cărăm după noi, măzăriche? întrebă Pârnaie, stând, mai
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]