1,760 matches
-
reparată mereu pe bani grei, scotea din oră în oră dangăte de catedrală, decât pânzei cumpărate pe un preț foarte scăzut. Lumea făcuse mult zgomot în timpul licitației. Pânza înfățișa o scenă care aducea cu scena reală a licitației din urbea transilvană. Ba chiar cineva recunoscuse în tablou câteva mutre din oraș. Tatăl lui Chiril însă avea o adevărată slăbiciune pentru cupidonul acela baroc, rupt, descleiat pe care îl reparase cu mâna lui, apelând la unele detalii și la un meșter tâmplar
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de sticlă al icoanei. Sfinții și peisajele biblice sânt exprimate cu simpatie și cu o înțelegere simplă care vine parcă de la „un creator de rând”... Pictorul naiv își expune sufletul cu naturalețe, fără bariere comprehensive, fără cenzură...” (R. Hurezean, Mesagerul transilvan, 6 dec. 1994) Diaconescu Mihai 1932 Pictor Născut în anul 1932 în Iași Studii: Inginer Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 80, 82, 122; Albumul Cenaclul Th. Palade
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
românești (Buda, 1821), p. 8. 26. paris Mumuleanu, op.cit., p. 1. 27. Logofătul Costachi Conachi, op.cit., pp. 327 328, 325 326. 28. D. țichindeal, op.cit., prefața, pp. XII-XIII. 29. V.A. Urechia, op.cit., II, p. 105. 30. I. Codru-Drăgușanu, peregrinul transilvan, ed. șerban Cioculescu (București, 1942), p. 56. 31. V.A. Urechia, op.cit., II, p. 105. 32. Cezar Bolliac, pagini alese, ed. Andrei Rusu (București, 1961), p. 167. 33. Nerva Hodoș-Al. Sadi Ionescu, publicațiunile periodice românești (București, 1913), I, p. 531
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de sticlă al icoanei. Sfinții și peisajele biblice sânt exprimate cu simpatie și cu o înțelegere simplă care vine parcă de la „un creator de rând”... Pictorul naiv își expune sufletul cu naturalețe, fără bariere comprehensive, fără cenzură...” (R. Hurezean, Mesagerul transilvan, 6 dec. 1994) Diaconescu Mihai 1932 Pictor Născut în anul 1932 în Iași Studii: Inginer Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 80, 82, 122; Albumul Cenaclul Th. Palade
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
atent și amănunțit al tuturor exemplarelor cunoscute, centrat pe ideea că nici unul nu este o realizare contemporană cu Viteazul Domnitor. Ștefan Tănăsescu, raportând medalia la portrete ale voievodului din 1600 și la realizări numismatice din același an și din zona transilvana, judecând deci medalia într-un context mai larg, încearcă să acrediteze ideea, pe care se centrează întregul sau studiu, că se cunoaște doar un singur exemplar original, cel de la Viena. Părerea lui Ștefan Tănăsescu nu este împărtășită de Octavian Iliescu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a scriitorului, există o complexă realizare a legăturii între medii și grupuri umane și sociale, măiestria înlănțuirii episoadelor. Ion are caracterul unei monografii rurale. Sunt urmărite cronologic, pe mai multe planuri, ocupațiile și întâmplările cotidiene ale satului românesc din zona transilvană pe o perioadă îndelungată de timp. În Pădurea spânzuraților (1922) și în Răscoala (1932), autorul realizează „scene panoramice” de masă cu o mare artă. A doua valoroasă creație, Pădurea spânzuraților, în care asistăm la schimbarea modului narativ într-unul psihologic
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
puternică creație obiectivă a literaturii române”. Nuvela Răfuiala este nucleul romanului Ion, având la bază : drama pentru pământ, cunoscută de când lumea, și mereu actuală,fundamentată pe existența zbuciumată a țăranului român.Viziunea unitară, epopeică asupra vieții satului românesc din aria transilvană, din perioada interbelică cu problematica socială și națională specifică, cu o diversitate de psihologii umane, cu datinile și obiceiurile reprezentând o impresionantă experiență milenară, conferă lui Liviu Rebreanu meritul de creator al romanului obiectiv modern, cu loc incontestabil pe scara
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Însemnări”, „Recenzii”, „Cronica Bistriței”. Articolul-program Pornim și noi... vine să sprijine ideea activismului cultural de tip regional; publicația dorește să fie „una din acele lumini care pâlpâie într-un colț al României întregite” și „va fi pur culturală”. În seria transilvană orientarea publicației este tradiționalistă, în descendența liniei Ioan Slavici - Ion Agârbiceanu. Astfel, primului i se republică un fragment din romanul Spiru Călin, alături de un necrolog încărcat de elogii, iar celui de-al doilea povestirea Pustiul. Un număr este închinat lui
ZARI SENINE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290710_a_292039]
-
stol de vreo 40 de rațe, plus un grup de vreo 25 de pescăruși. Pescărușii mai pleacă din când în când și pot fi zăriți mai cu seamă iarna, dar rațele s-au stabilit, se pare, pentru totdeauna în urbea transilvană de pe Someș, în primul rând pe insulițele cu arbori tăiați (căsăpiți, ca să fiu mai exactă) care pigmentează râul dinspre centrul orașului către marginea vestică. Sunt rațe de două soiuri: unele mai puternic colorate, cu penaj verde lucios (smaragdin), iar altele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
deloc suprinzătoare, ale unei dezbateri „Zece pentru România“ dedicată actorului român. Pictori din Transilvania Muzeul Brukenthal din Sibiu va găzdui, din 13 noiembrie până pe 20 ianuarie, expoziția „Pictori din Transilvania în centre artistice europene“. Expoziția ilustrează contactele dintre viața artistică transilvană și cele mai importante centre culturale din Europa: Viena, München, Paris, Berlin, pornind din miezul secolului al XIX-lea, mergând până în perioada interbelică și apoi spre prezent. Participă cu lucrări muzee din România (Baia Mare, Brașov, Arad, Sfântu Gheorghe, Cluj-Napoca, Oradea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Clujului, avându-i ca maeștrii pe corifeii Școlii Medicale Ardelene, amintindu-i cu pioșenie pe profesorii Iuliu Hațeganu, Ion Goia, Victor Papilian, Grigore Benetato, Alexandru Pop, Petru Bruda, care au onorat și au ridicat pe culmi de înaltă școală medicina transilvană. Atras încă de pe băncile facultății de mirajul artei și măiestriei specialității chirurgicale, specialitate izvorâtă din dragostea și devoțiunea pentru viața semenilor, se dăruiește acesteia cu toată capacitatea, puterea de muncă și temeritatea, preț de peste 50 ani, dintre care 46 închinați
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
era decât de 3%. Minoritățile maghiară și germană aveau o presă scrisă în limba maternă abundentă și bine difuzată. Această presă constituia pentru ea un liant al rezistenței contra "românizării". Pe de altă parte, ea rămânea concentrată în câteva județe transilvane, reprezentarea proporțională a fost transformată aici într-un scrutin cvasi-majoritar. Legea electorală preconiza distribuirea locurilor mai întâi în județele în care o singură listă obținuse majoritatea absolută a voturilor (cu excepția listei declarate majoritare pentru întreaga țară), și abia pe urmă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a te întoarce la tradiție este prin avangardă. Prin întoarcere, nu se consumă posibilitățile autentice și se evită manierismul, dată fiind complexitatea reliefului axiologic al structurii spre care se transcede. Apelând la teme precum "Transmodernismul", "Transmodernitatea" sau "Acțiunea transmodernă", revista transilvană depășește criza postmodernă de luciditate și prin apel la structurile tradiționale de valori, abandonate în urma cutremurului ideologic optzecist. Un lucru similar se petrece și cu Theodor Codreanu. Un cunoscător de nuanță al sistemului tradițional de valori, al culturii române, profesorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noologia lui Ilie Bădescu, pot fi integrate transmodernismului. La noi, termenul a fost îmbrățișat cu entuziasm de tinerii grupați în jurul revistei "Aisberg", în anul 2005 marcându-se al doilea manifest al transmodernismului, la Cluj-Napoca, după care s-a instaurat liniștea transilvană. În schimb, gorjeanul Ion Popescu-Brădiceni a sintetizat tabla valorilor moderne/postmoderne și transmoderne, devenind un fervent teoretician al transmodernismului. Transmodernismul este un curent tot mai activ și în Occident, de pildă, în America, Paul H. Ray consideră că există 3
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Pârja; poetul-director de bibliotecă Echim Vancea ș. a.), aceștia ne oferă în dar un șip cu licoare declarând, șugubăț: "Voi, moldavii, îl aveți pe Ion Creangă... Noi, maramureșenii, vă aducem... literatură de... Creangă!" (adică, pre limba noastră boem-artistă: horincă, pălincă, țuică transilvană). Dinspre Hușul episcopal ne sosesc nu numai mesaje cu eticheta "Busuioacă de Bohotin" sau "Zghihară" (pentru întărirea spiritelor, a solidarității întru bine), ci primim și literatură de aleasă calitate. Când spunem Huși, ne gândim la un orășel patriarhal, situat, pitoresc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Cu multă dragoste, Lae și familia. Citeam și scriam cele de mai sus și gândurile m-au purtat deîndată la felul cum îl descria profesorul în cartea sa „Călător... prin vâltoarea vremii”, apreciindu-i portretul realizat ca și atmosfera satului transilvan, în sărbătoare. „...În penultima clasă la normală, chiar de la începutul anului școlar - octombrie 1935 - meditam un consătean care era în clasa I-a, cam slăbuț la învățătură, dar serios susținut material de părinți. Avea coleg de școală un băiat micuț
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
înființat la Timișoara (26 ianuarie/7 februarie 1869), care avea o largă influență electorală în Transilvania. După 1 Decembrie 1918, din rândurile PNR s-a constituit Marele Sfat Național Român (250 de membri), cu rolul de a asigura rezolvarea problemelor transilvane. Din acest organ a fost ales un Comitet Executiv, alcătuit din 15 membri, denumit Consiliul Dirigent, condus de Iuliu Maniu. Acesta a fost un organ autonom, care a aplicat prevederile Declarației de la Alba-Iulia, prin care Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
locale față de nevoile locuitorilor, iar în alte situații, cauze obiective ale acestei stări de lucruri. În primii ani după 1918, ordinea publică în localități a fost menținută cu ajutorul jandarmilor și unităților militare staționate în zonă. Jandarmeria și Serviciile de Siguranță transilvane, deși nou înființate, au fost apreciate drept „două instituții curat românești”, al căror obiectiv era apărarea securității statului „ferindu-l de toate subminările, atât dinăuntru, cât și din afară”. Nici în Bucovina situația nu s-a dovedit a fi mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
raport informativ. Acțiunile desfășurate de Ungaria după 1919 în favoarea reluării Transilvaniei au fost analizate și sintetizate în studiul Acțiunea Serviciului de spionaj și propagandă maghiar din România, elaborat în perioada 1936-1937, care a arătat ca minoritarii dețin 80% din industria transilvană și bănățeană, aveau 209 publicații în 1935, față de 59 în 1919 și dispuneau de 400-500 asociații culturale, religioase, sportive sau de altă natură. În plus, 50% din funcționarii publici erau minoritari, însă majoritatea dintre aceștia „nu au voit” să învețe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Articolul 1 Pe data prezentei hotărîri se reinfiinteaza, în cadrul Fundației culturale române, Centrul de studii transilvane, care va avea sediul în Cluj-Napoca. Articolul 2 Centrul de studii transilvane are ca obiect de activitate realizarea de studii și cercetări privind trecutul, prezentul și viitorul Transilvaniei, provincie fundamentală și centrala a României, editează reviste și alte publicații de
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
Articolul 1 Pe data prezentei hotărîri se reinfiinteaza, în cadrul Fundației culturale române, Centrul de studii transilvane, care va avea sediul în Cluj-Napoca. Articolul 2 Centrul de studii transilvane are ca obiect de activitate realizarea de studii și cercetări privind trecutul, prezentul și viitorul Transilvaniei, provincie fundamentală și centrala a României, editează reviste și alte publicații de profil. Articolul 3 Organizarea și funcționarea Centrului de studii transilvane sînt prevăzute
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
de studii transilvane are ca obiect de activitate realizarea de studii și cercetări privind trecutul, prezentul și viitorul Transilvaniei, provincie fundamentală și centrala a României, editează reviste și alte publicații de profil. Articolul 3 Organizarea și funcționarea Centrului de studii transilvane sînt prevăzute în anexa la aceasta hotărîre. Articolul 4 Cheltuielile necesare organizării și funcționarii Centrului de studii transilvane se suporta din bugetul Fundației culturale române. Articolul 5 Ministerul Economiei și Finanțelor va opera modificările corespunzătoare în bugetul administrației centrale de
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
Transilvaniei, provincie fundamentală și centrala a României, editează reviste și alte publicații de profil. Articolul 3 Organizarea și funcționarea Centrului de studii transilvane sînt prevăzute în anexa la aceasta hotărîre. Articolul 4 Cheltuielile necesare organizării și funcționarii Centrului de studii transilvane se suporta din bugetul Fundației culturale române. Articolul 5 Ministerul Economiei și Finanțelor va opera modificările corespunzătoare în bugetul administrației centrale de stat, pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărîri. PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN Anexa 1 ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
bugetul Fundației culturale române. Articolul 5 Ministerul Economiei și Finanțelor va opera modificările corespunzătoare în bugetul administrației centrale de stat, pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărîri. PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN Anexa 1 ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CENTRULUI DE STUDII TRANSILVANE Articolul 1 Centrul de studii transilvane se organizează și va funcționa în cadrul Fundației culturale române. Articolul 2 Obiectul de activitate a Centrului de studii transilvane este realizarea de studii privind trecutul, prezentul și viitorul Transilvaniei, provincie fundamentală și centrala a
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
Ministerul Economiei și Finanțelor va opera modificările corespunzătoare în bugetul administrației centrale de stat, pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărîri. PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN Anexa 1 ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CENTRULUI DE STUDII TRANSILVANE Articolul 1 Centrul de studii transilvane se organizează și va funcționa în cadrul Fundației culturale române. Articolul 2 Obiectul de activitate a Centrului de studii transilvane este realizarea de studii privind trecutul, prezentul și viitorul Transilvaniei, provincie fundamentală și centrala a României. Centrul de studii transilvane va
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]