4,862 matches
-
de regulă, nu sunt implicate în stadiile care presupun o tehnologie și o prelucrare la un nivel ridicat din cadrul procesului de producție. În plus, chiar și în cazurile când baza de furnizori interni este bine dezvoltată sunt preferați, de către societățile transnaționale, tot furnizorii străini pentru realizarea celor mai importante părți ale produselor. Acest fapt are un efect economic negativ asupra țărilor respective, ducând la întârzierea dezvoltării capacității productive a furnizorilor interni. De asemenea, există și riscul ca țara gazdă să se
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
dezvoltare va depinde de deciziile și performanțele firmelor sau țărilor străine, reducând, în acest fel, autonomia politicilor de fundamentare a strategiilor de dezvoltare a lor. Procesul de retehnologizare poate fi mai dificil pentru acele economii care sunt folosite de companiile transnaționale în primul rând ca baze pentru exporturile lor către țări terțe, decât pentru acelea în care investiția străină directă s-a realizat pe o piață dorită și cu bariere tarifare minime. În al doilea caz, investiția străină depinde într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de la industria manufacturieră, care utiliza intensiv factorul muncă, spre activități care includ o tehnologie mai avansată și un aport crescut de capital. Aceste țări au extras maximul de beneficii din schimbul internațional și din procesele de inovare tehnologică de la companiile transnaționale și, ulterior, le-au utilizat ca pe un factor complementar al dezvoltării capacității de producție interne. Conținutul crescut de importuri încorporat în producția internă, ca urmare a liberalizării rapide a comerțului pe fondul participării în creștere a țărilor în curs
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ca urmare a liberalizării rapide a comerțului pe fondul participării în creștere a țărilor în curs de dezvoltare în procesele productive dependente de import, cu o intensitate crescută a utilizării factorului muncă și cu o valoare adăugată redusă din cadrul companiilor transnaționale, a condus la o creștere a exporturilor de produse manufacturate ale acestor țări, fără să realizeze însă și o concordanță cu creșterea veniturilor și a valorii adăugate. Există variații semnificative între țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește legătura dintre comerțul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
fie însoțit și de o creștere în procentele deținute de ele în exporturile totale specifice. Mai mult, în țările care au participat intens în rețelele internaționale de producție, prin investiții străine directe, o parte importantă a valorii adăugate în companiile transnaționale a revenit firmelor străine sub formă de profituri. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea comerțul mondial a crescut în medie mai repede decât venitul total, ca rezultat al procesului de integrare rapidă, dar cu viteze și intensități variabile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de sectoare care permit descompunerea și localizarea proceselor de producție în diferite țări. Politicile comerciale din țările dezvoltate au facilitat acest proces prin acordarea unui acces preferențial pe piață produselor realizate în cadrul operațiunilor de asamblare în străinătate din interiorul companiilor transnaționale la fel ca și bunurilor conținând componente originare din țările lor. În același timp, în mare măsură au contribuit și politicile adoptate de către țările în curs de dezvoltare prin oferirea de facilități pentru investițiile străine directe și prin încurajarea companiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
la fel ca și bunurilor conținând componente originare din țările lor. În același timp, în mare măsură au contribuit și politicile adoptate de către țările în curs de dezvoltare prin oferirea de facilități pentru investițiile străine directe și prin încurajarea companiilor transnaționale să opereze pe teritoriile lor. Constatările anterioare evidențiază faptul că beneficiile obținute în urma fenomenului de integrare și a celui de expansiune a comerțului internațional depind în mare măsură de modalitățile în care țările participă în cadrul sistemului comercial mondial și de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
încorporează o tehnologie scăzută de la 16% în 1985 la 10% în 2000, în timp ce procentul deținut de exporturile cu o tehnologie ridicată a crescut de la 23% până la 36% în aceeași perioadă, reprezentând în prezent categoria principală a exporturilor Irlandei. Filialele societăților transnaționale străine din Irlanda dețineau în anul 1999 aproximativ 90% din exporturile totale ale acestei țări, aici regăsindu-se STN importante, în marea lor majoritate din SUA (Intel, Dell Computer, Microsoft, Jonson&Jonson, Gateway, Apple Computer, Motorola, IBM, etc)33. Strategia
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
manufacturate bazate pe resurse a scăzut de la 49% în 1985 până la 12% în 2000. Procentul deținut de exporturile care încorporează o tehnologie ridicată s-a majorat în aceeași perioadă de la numai 3% în 1985 până la 22% în anul 2000. Societățile transnaționale au jucat un rol major în acest context, filialele străine care dețineau în anul 1989 mai puțin de 9% din totalul exporturilor Chinei ajungând să dețină în 2001 aproximativ 48% din exporturi. Ponderea exporturilor filialelor străine în industriile dominate de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
reflectată și de structura topului celor mai bine vândute în exterior 10 produse, care dețin aproximativ 50% din valoarea exporturilor, toate situându-se în categoria produselor dinamice pe piața Vestică (dintre care 8 aparțin industriilor electronică și automobile)37. Societățile transnaționale au reprezentat principalii pioni responsabili pentru creșterea exporturilor Ungariei, însumând 4/5 din totalul exporturilor în anul 1999. Toate produsele pentru export din topul primelor 10 sunt produse de STN, dintre care 7 exclusiv de filiale străine iar celelalte 3
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
politică, Ed. Academiei, București, 1973 65. Manoilescu M., Forțele naționale și comerțul exterior. Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986 66. Martin H. P., Schumann H., Capcana globalizării, Ed. Economică, București, 19990 67. Mazilu Anda, Transnaționalele și competitivitatea o perspectivă Esteuropeană, Ed. Economică, București, 1999 68. Meier G., Leading Issues in Economic Development, Oxford University Press, New York, 1995 69. Milner C., Export Promotion Strategies. Theory and Evidence from Developing Countries, Harvester, Wheatsheaf, 1990 70. Miron D.
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
sau a treia, cu atuurile lor sau cu elementele lor de vulnerabilitate. Nu este de neglijat, de asemenea, nici atractivitatea și succesul economic al marilor orașe, orașe-stat care concentrează foarte multă putere. Totodată, este inevitabil să analizăm comportamentul marilor companii transnaționale, care sunt actori de bază ai jocului geoeconomic. Locul și rolul statelor în formularea de politici geoeconomice este de reanalizat în contextul globalizării. Ele păstrează încă un rol central în orice strategie geoeconomică, el determinînd dispozitivele și posturile geoeconomice, identificînd
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
industrializate. Sfidarea e majoră, pentru că multe dintre ele sunt țări îndatorate și au de rezolvat dezechilibre sociale grave. Economia mondială tinde să se organizeze în jurul mai multor eșichiere, mai vizibile fiind patru. Primul este constituit din cîteva sute de firme transnaționale, evoluînd la scară planetară. Al doilea regrupează marile zone economice. Statele-națiune formează al treilea eșichier, iar al patrulea se organizează la nivel local și regional. 4.3.2. Companiile transnaționale actori importanți ai globalizării Întreprinderile vor să se creadă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
fiind patru. Primul este constituit din cîteva sute de firme transnaționale, evoluînd la scară planetară. Al doilea regrupează marile zone economice. Statele-națiune formează al treilea eșichier, iar al patrulea se organizează la nivel local și regional. 4.3.2. Companiile transnaționale actori importanți ai globalizării Întreprinderile vor să se creadă mai presus decît statele, constituind progresiv un veritabil sistem industrial și comercial internațional. Astăzi, cîteva sute de companii multinaționale controlează esențialul în comerțul internațional și se dezvoltă într-o logică de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ideilor și tendințelor, constituie, în același timp, o șansă și o provocare pentru marile întreprinderi. Dincolo de aceste dezbateri, se pune problema adaptării firmei multinaționale. Avem deja cîteva decenii de globalizare, chit că pentru I.Wallerstein, capitalismul, prin natura sa, este transnațional pentru întreprinzători. Evoluțiile recente sunt caracterizate printr-o mutație profundă: a început "era structurilor în mișcare" despre care vorbea Louis Armand. Toate acestea obligă marile și micile întreprinderi la o competiție permanentă. Faptul major este dat de mobilitatea structurilor tehnice
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
rivalitate teribilă cu așa-zisele noi puteri emergente, din Asia în particular. Noul tip de management arată ca atacul dezlănțuit al unei haite de lupi, care are o ierarhie "naturală" și atacă împreună. 4.5.2. Univers concentraționar Strategiile firmelor transnaționale variază după epocă și mediu, depinzînd și de mărimea intreprinderii. În ultimele decenii, am asistat la o adevărată furie a fuziunilor, la formarea de mari conglomerate, apoi economia s-a financiarizat, iar mutațiile de pe piețe s-au repercutat asupra investițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
caracteristică globalizării. Producția depinde de progresul științific, care are propriul ritm. Nu este posibil să accelerezi fluxul de inovații cum accelerezi fluxul de investiții. Marile firme dispun în acest domeniu de atuuri excepționale. Geoeconomic, Asia joacă un rol major. Societățile transnaționale au devenit principalele vehicule de transfer de tehnologie. Investiția directă poate prelungi viața unui produs cu condiția să fie fabricat în țări în curs de dezvoltare mai puțin sensibile la nivelul absolut al tehnologiei propuse decît la progresul oferit în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
strategic 140 4.2.3. Costul puterii 141 4.2.4. Economia cunoașterii și puterea 142 4.2.5. Sfidări ale puterii economice 144 4.3. O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ 146 4.3.1. Globalizarea 146 4.3.2. Companiile transnaționale actori importanți ai globalizării 147 4.3.3. Jocul deschiderii și al protecției 149 4.4.4. Statele strategii de interes național 150 4.4.5. Regiunile densificare sau deșertificare ? 153 4.4. ACTORII GEOECONOMIEI 156 4.4.1. Statul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o voință de a da sens, chiar și unul minim, celor întâmplate și de a avertiza în privința posibilelor pericole noi. Dar, pentru generațiile cărora memoria evenimentului le fusese transmisă în mod mediat, ea servea mai ales pentru construirea unei comunități transnaționale, sefarzi și așkenazi laolaltă, în Europa, unde se produsese oroarea, și în afara Europei, Israelul și diaspora fiind reunite într-o nouă religie comună, recognoscibilă imediat din exterior și ușor de practicat. O religie a celor aleși prin suferință, un substitut
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
puțin atinși de acest naționalism. Un naționalism fără revendicare teritorială și care face să coabiteze loialitatea față de țara de reședință cu o susținere totală a unor cauze exterioare acestor țări, care pot cimenta o identitate a diasporei. Aceste cauze sunt transnaționale. Arabo-musulmanii din diasporă, dincolo de apartenențele lor naționale particulare sau de cele ale părinților lor, reconstruiesc o anumită unitate în apărarea luptei palestiniene și surmontează totodată eventualele disensiuni. Această identificare, mai vizibilă la tineri, le permite să se reînscrie într-o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
un "comunitarism", el nu corespunde deloc cu ceea ce-și imaginează statul: un fel de "națiune" în Națiune. Astăzi, minoritățile, vizibile sau mai puțin vizibile, aspiră la aceste comunități imaginate, expresie a naționalismului lor de diasporă, fără revendicare teritorială și transnațională. Este vorba, în fapt, de "patrii" care să le înlocuiască pe cele de care oamenii ar vrea să fie atașați, adesea simbolic. Un beur este mai mult francez decât algerian, tunisian sau marocan. I-ar fi foarte greu să-și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
muncă, prăpastia dintre bogați și săraci se adîncește, cu în-registrarea unor fenomene persistente de foame-te pe întinse suprafețe ale globului, în timp ce al-ții își aruncă producția agricolă în mare, se poate observa o resurecție a protecționismelor, marele capital în formula transnaționalelor este cel care face istoria ș.a.m.d. Iată doar cîteva dintre caracteristicile actualului sistem capitalist, alături de care persistă o serie de întrebări, cum ar fi: Poate fi privatizat totul?; Este a treia cale una de durată?; Este ecologismul noua
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
economice și sociale credibile. Principalii cîștigători sunt cei care au fost deschiși de la în-ceput, atrăgînd comerț, capital și tehnologie de vîrf. Deci învinșii nu sunt neapărat victimele globalizării, ci mai curînd ale lipsei de globalizare. Este adevărat că piețele și transnaționalele sunt la putere, că ele conduc dansul, după bune decenii de dominație a statelor. E o rotație ciclică. Altminteri, atît piețele, cît și guvernele sunt cu adevărat necesare, chiar dacă ambele tind să înregistreze eșecuri. Diferența e că piețele corectează erorile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fiind practic paralizat de tirurile de rachete ale acestor grupuscule militare. Se afirmă acum în Palestina a treia generație de militanți islamiști, care nu are neapărat o bază de masă și nici reprezentare politică, dar care este extrem de radicală și transnațională, respinge orice compromis, nu vizează doar israelienii și nu se limitează doar la Palestina, ci are revendicări globale care merg pînă la fondarea unui stat islamic unic. Astfel, vechile naționalisme sunt depășite, criteriile de reconfigurare a zonei fiind de natură
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
masă la mii de kilometri depărtare. Autoritatea statelor e departe de a mai fi o piedică. Frontierele s-au permeabilizat, sub loviturile repetate și puternice nu doar ale teroriștilor, ci și ale magicienilor banului, ale piețelor de capital, ale companiilor transnaționale, emigranților, ale unor guverne locale și organizații neguvernamentale, toate pe suportul noilor rețele tehnologice și financiare. Iar această devoluție de putere și de suveranitate a statelor e doar la început, chiar dacă procesul nu e liniar, de unde și revenirea puternică a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]