1,268,996 matches
-
știți că tânărul de astăzi aproape că nu are perspectivă în România. Cu rare excepții, el nu poate trăi din munca lui, nu-și poate întemeia decât asistat o familie cu un minim standard de viață. Ce credeți că ar trebui să facă tinerii noștri? Dacă pleacă, sunt ei de vină, sau altcineva? - În problema asta nu se pot da sfaturi. Nu voi spune niciodată unui tânăr pleacă sau rămâi. Să facă așa cum simte. Altfel, dacă ar vrea să plece și
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
am chemat eu la ordine prin 92, ca proaspăt redactor-șef al Adevărului literar și artistic? Pe Iosif Sava, Dinu Săraru, Ecaterina Oproiu, Magda Mihăilescu... Ei erau colaboratorii revistei. Domnilor și doamnelor, am zis, nu dau pe nimeni afară, însă trebuie să vă adaptați zilei de azi. Cred că se uitau la mine ca la un gauleiter. În fața programului de adaptare enunțat de subsemnatul, Iosif Sava s-a dovedit cel mai recalcitrant. Ne-am și despărțit, domnul Sava spunându-mi că
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
precept transformat în regulă comportamentală poate fi eroic, improductiv, uneori frustrant, dar e unicul ce ne poate prezerva talentul. Cîți nu s-au pierdut alunecînd pe panta concesiilor, unii dintre ei extrem de talentați? Pactul cu Diavolul se plătește (ar fi trebuit s-o știm de mult) cu unicul preț acceptat, cu "sufletul" celui în cauză, pentru scriitor, cu personalitatea sa, în care talentul, cultura, conștiința și relația cu ceilalți formează (din păcate sau din fericire) un singur tot, indestructibil și inseparabil
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
decizia. ... Pentru că, prin readoptarea lui â din a, ortografia românească se complică în mod artificial, introducîndu-se un criteriu mecanic, arbitrar și străin spiritului limbii române: acela dacă un sunet se află în interiorul cuvîntului sau la una din extremitățile sale. Ar trebui, e.g., să scriem a târî (cu două litere diferite pentru exact același sunet), dar eu târâi (schimbînd din nou litera, pentru că e în altă poziție)... A scrie un sunet într-un fel dacă e-n corpul cuvîntului și-n alt
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
fie latinești, fie de altă origine) CARE NU CONȚINEAU SUNETUL/LITERA A în locul respectiv, ci unul/una din sunetele/literele E, I, O sau U, așa că transcrierea sa azi prin â este absurdă. Dacă am fi paroxistic de pedanți, ar trebui să-l transcriem cu ê ("e" cu accent circonflex), ô ("o" cu accent circonflex) sau û ("u" cu accent circonflex). Iată doar cîteva exemple: î din e: monumentum mormînt (=mormênt!), tenerus tînăr (=tênăr!), ventus vînt (=vênt!) freiner (fr.)a frîna
De ce scriu cu î din i by George Pruteanu () [Corola-journal/Journalistic/14685_a_16010]
-
istoria poate că are și alte treburi decît să citească din scoarță în scoarță uriașul op al fostului președinte al României. Istoria mai are și prostul obicei că nu se scrie singură, așa că măcar din prudență dl Constantinescu ar fi trebuit să-și subîmpartă cartea în mai multe cărți, accesibile ca preț istoricilor. Pentru comentariul imediat, ea ar fi trebuit să se potrivească și cu portofelul comentatorilor politici, iar pentru influențarea opiniei publice sau măcar pentru curiozitatea omului de rînd dl
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
al României. Istoria mai are și prostul obicei că nu se scrie singură, așa că măcar din prudență dl Constantinescu ar fi trebuit să-și subîmpartă cartea în mai multe cărți, accesibile ca preț istoricilor. Pentru comentariul imediat, ea ar fi trebuit să se potrivească și cu portofelul comentatorilor politici, iar pentru influențarea opiniei publice sau măcar pentru curiozitatea omului de rînd dl Constantinescu ar fi avut datoria să țină seamă de dimensiunile salariului mediu pe economie, înainte de a publica o carte
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
multe justificări, care mie, unuia, îmi amintesc în rău de ezitările, nenumăratele ezitări ale președintelui Constantinescu. Există o mare justificare a dlui Constantinescu, aceea că a avut încredere în persoane care nu au meritat încrederea sa. Aici cred că memorialistul trebuia să-și pună întrebarea cine e mai vinovat? Cel care i-a solicitat încrederea sau cel care i-a acorda- t-o? Iau un exemplu dintre cele mai izbitoare - Costin Georgescu, șeful SRI după Virgil Măgureanu. Mut, incapabil și tranzacționist, dl Georgescu nu
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
care i-a acorda- t-o? Iau un exemplu dintre cele mai izbitoare - Costin Georgescu, șeful SRI după Virgil Măgureanu. Mut, incapabil și tranzacționist, dl Georgescu nu făcea nici de șef de piață la Matache. Sub noua Putere, cel care ar fi trebuit să fi fost un om de încredere al fostei Puteri și-a negociat un post călduț de ambasador, spre deosebire de Virgil Măgureanu. Iarăși un caz de notorietate, cel al fostului premier Radu Vasile. Să-l judeci după ghiul, unghia lungă de la
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
ai numit premier, stîrnește întrebarea: unde s-a uitat pînă atunci președintele Constantinescu? N-a văzut cum se purta premierul ieșirii din criza Ciorbea, pînă să fie trimis la Palatul Victoria? Dacă n-a văzut la timp, dl Constantinescu ar trebui să-și asume greșeala. Pentru cei care mai cunosc detalii ale felului în care dl Constantinescu a devenit candidatul unic al CDR, e dezamăgitor că fostul președinte o atacă tocmai pe Ana Blandiana în memoriile sale. Ajung astfel la miezul
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
Dl Constantinescu se crede și azi un ales, produsul opoziției care avea nevoie de un președinte care nu putea fi decît Emil Constantinescu. Nu-i chiar așa, ca să nu zic mai mult. După părerea mea, memoriile dlui Constantinescu ar fi trebuit să aibă alt punct de plecare, deloc mesianic și precumpănitor cu cenușă în cap. Domnia-sa a fost împins la președinție fără să aibă merite deosebite și date certe pentru a îndeplini această funcție. Dacă nici în memorii dl Constantinescu
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
merite deosebite și date certe pentru a îndeplini această funcție. Dacă nici în memorii dl Constantinescu nu acceptă această poziționare față de destinul său prezidențial, atacînd chiar pe unul dintre cei mai importanți artizani ai devenirii sale politice, poate că ar trebui să citim și memoriile Anei Blandiana, înainte de a-i da credit, pe cuvînt, dezamăgitului fost președinte. Se pare însă că la noi, în memorialistica Puterii, fiecare își scrie propria sa istorie. Seria a deschis-o Radu Vasile, a continuat Răzvan
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
sa politică din ziua cînd a declarat că nu mai participă la alegeri. Dl Constantinescu se consideră azi un soldat credincios al intereselor României. Frumos spus, dar, dacă opoziția democratică aproape că nu are nici o importanță în Parlament, n-ar trebui să ne amintim și de patetica dezertare a soldatului care a pus micul său orgoliu mai presus de interesele țării, care ar fi avut nevoie de o autentică opoziție?
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
transformat într-un prost candidat la președinție, a rupt în două zona dreptei. Pe drumul astfel deschis, au năvălit în Parlament cetele peremiste, în cap cu tribunul. E. Constantinescu a fost cel mai bun agent electoral pentru CVTudor - dacă astăzi trebuie să înghițim atît de des duhorile sconcsului cruciat, să-i mulțumim dlui Constantinescu". De multe ori ne-am disociat de cele scrise de CTPopescu, de această dată n-o putem face. Unde ne despărțim totuși de editorialul său este finalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
au stabilit reguli pe care oficialitatea și cenzura n-au vrut să le strice la început, iar mai apoi n-au mai putut. Cronicarul n-are pretenția să răspundă la întrebarea implicită în această alternativă. Dificultatea de a răspunde nu trebuie subestimată. Ar fi, în tot cazul, o temă majoră de dezbatere. Testul Pomârla Paradă Adrian Năstase, așa își intitulează comentariul din EVENIMENTUL ZILEI Cornel Nistorescu, în 15 octombrie. Un comentariu consacrat Consiliului Național al PSD. Editorialistul e de părere că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
în subtitlu)"; Pentru a ocupa un loc de muncitor de întreținere, cu salariu minim garantat, românul de rînd are de trecut trei probe: practică, interviu și noțiuni de legislație. Ca să ajungă să lucreze la Liceul "Atanasie Bașotă" din Pomârla, aspiranții trebuie să cunoască zece legi și să treacă printr-un test grilă". Dacă o fi fost concurența mare?!
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
care susțin un spațiu propriu cunoașterii contemplative sînt "descoperite" în carte. Chôra tou achôrêtou, cuprindere a necuprinsului, și locul călătorului . Textul, imaginea iconografică, sanctuarul sînt apoi privite de autoare ca exerciții de topologie contemplativă. Cunoaștere dincolo de cunoaștere, spațiu dincolo de spațiu. Trebuie reluată o precizare: cartea aceasta nu se lasă rezumată. Titlul ei preia o formulare a lui Nicolaus Cusanus, o formidabilă trecere în cuvinte a realizării paradoxului topologic: "Călătorul în mers, acela ce se mișcă pe o cale infinită, dacă e
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
la Universitatea din Cernăuți: "Privire generală asupra dezvoltării și metodelor marilor teorii ale analizei matematice" (reprodusă și ea în volumul menționat). Stoilow avertiza asupra faptului că universitatea nu se poate limita la pregătirea unor practicieni de diferite specialități, perspectiva ei trebuie să fie mai amplă, să includă formarea unor oameni de cultură care se dedică cercetării și creației intelectuale, într-un orizont fără margini. Multe dintre mințile cele mai înzestrate ale intelectualității românești se orientau atunci spre Cernăuți, a cărui Universitate
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
care se dedică cercetării și creației intelectuale, într-un orizont fără margini. Multe dintre mințile cele mai înzestrate ale intelectualității românești se orientau atunci spre Cernăuți, a cărui Universitate atinsese, sub regimul imperial, un nivel foarte ridicat și acest nivel trebuia menținut. în numărul 6, anul IX, iunie 1942, Revista Fundațiilor Regale publica lecția de deschidere la cursul de analiză superioară și logică matematică ținută de profesorul Grigore C. Moisil la Facultatea de Științe a Universității din București, cu titlul: Tendința
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
poziția de observator extern al domeniului, ci în aceea de cercetător pasionat, care trăiește intens problematica sa, viața internă a disciplinei sale, dar și metabolismul ei cu lumea. este ca o carte de vizită a celui care o ține, ea trebuie să trezească în rândul auditoriului curiozitatea de a merge la bibliotecă, pe urmele lucrărilor sale, iar acum luarea de cunoștință s-ar putea produce mult mai rapid și mai eficace dacă profesorul ar anunța de la început o adresă electronică și
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
este o manifestare de intelectual adevărat, de cercetător autentic, setos de adevăr. Internetul este de dată recentă și nu-i putem pretinde să cuprindă întreaga zestre culturală a omenirii. Un om de cultură al primului deceniu al mileniului al treilea trebuie să fie cu un ochi la biblioteca tradițională și cu celălalt la calculator. Lecția de deschidere a începutului de mileniu trei poate desigur beneficia de articularea mijloacelor verbale și a celor vizuale, dar nu pentru a intimida auditoriul cu planșe
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
nici un moment, de-a lungul anilor dificili pe care i-am parcurs, dar este nevoie acum de o inițiativă prin care ele să-și recapete vigoarea de altă dată. Și să nu uităm că nici lecțiile de închidere nu ar trebui date uitării.
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
-l refuze. Nici discursuri rostite în fața lui Ceaușescu, deși uneori era evident că se compromitea pe sine ca să apere Uniunea noastră al cărei președinte era. Cum spuneam, am apelat la el într-o problemă personală. A intervenit imediat acolo unde trebuia. A dat cîteva telefoane. Mai mult: m-a chemat la el într-o dimineață și mi-a spus: "Te însoțesc în audiență". Am încremenit. Era bolnav, mergea greu, dar n-a ezitat o clipă. Mi-l amintesc urcînd scările clădirii
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
unor indivizi de-o suspiciune maladivă? De aici începe zona misterelor, și nu neapărat din pasiunea d-lui Treptow de a-și filma isprăvile sexuale cu minori. Și e păcat că presa a cedat senzaționalului scabros, în loc să pună întrebările care trebuia puse. Într-adevăr, e greu de înțeles cum putea un istoric de douăzeci și ceva de ani (cât avea dl. Treptow la sosirea în România) să aibă toate porțile deschise la oficialitățile românești, deși, la acea dată, nu era capabil
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
de valori transmisibile în timp, la unul mai restrîns ea este privită ca o acțiune pe orizontala categoriilor și grupurilor socio-economice. Dar fie că este vorba de zestrea diacronică, dacă-i putem spune așa, sau de aceea sincronică, un fapt trebuie bine precizat: anume acela că avem de-a face aici cu un principiu fundamental, cu un fenomen din sfera simbolică și morală care asigură durata și buna funcționare a unor complicate mecanisme socio-umane. Și asta pentru că înainte de a fi o
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]