7,958 matches
-
au tăiat mâinile. Îmi venea să le crăp capurile și să le joc cadavrele în picioare. Ce mă durea, în afara faptului că mi-au ucis familia? Mă durea că majoritatea celor din Force Publique erau congolezi, unii erau chiar din tribul meu, se vânduseră ca să-și păzească pielea. Unul dintre ei mi-a zis chiar pe limba mea: „Kila mti usiozaa matunda mema utakatwa na kutupwa motoni”(orice pom care nu face roade bune, este tăiat și aruncat în foc). Veneau
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
dacă nu se făcea norma la cauciuc. Mutilau copii, bărbați, femei, nu conta, norma sau viața, asta era politica. De unde sunt și-a cui... M-am născut într-o vineri, în inima pădurii, într-un luminiș. Munții Lunii și întreg tribul mi-au fost martori. Când am mai crescut, Nuru, mama mea, mi-a povestit că acea zi fusese cea mai lungă, iar munții își arătaseră pentru prima dată în acel an, crestele ascuțite și lucioase, acoperite până atunci de o
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
acoperite până atunci de o ceața groasă și umedă. De aceea tatăl meu, Haji, m-a numit Juma (născut vineri). Frații mei, Hanif și Daudy, se născuseră înaintea mea. Ei deja învățaseră secretele junglei, știau să vâneze. Mergeau împreună cu bărbații tribului la vânătoare, străbătând jungla deasă, uneori zile întregi. Mie îmi făcuseră instructajul: nu aveam voie să urc pe crestele munților, pentru că acolo, cică, se ascund spirite care mi-ar fi putut face rău; trebuia să mă păzesc de elefanți, altfel
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
crestele munților, pentru că acolo, cică, se ascund spirite care mi-ar fi putut face rău; trebuia să mă păzesc de elefanți, altfel aș fi putut muri strivit de vreunul; nu aveam voie să ating șopârla cu trei coarne (cameleonul), pentru că tribul meu o consideră malefică și prevestitoare de rău; și-alte, și-alte interdicții care mai de care mai grozave. Mi-au dat o praștie. Am fost încântat la început, dar mai apoi am început să strâmb din nas, vroiam să
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
fericit, alergam împreună cu tata și cu frații mei prin jungla-ntunecată, urmărind cu sufletul la gură prima mea victimă. Însă bucuria n-a durat prea mult. În anul 1886, aveam deja doisprezece ani. Acel an a fost decisiv pentru viitorul tribului meu. Au apărut oamenii regelui belgian, Leopold al II-lea. Colonialiști nenorociți! La prima vedere, erau niște oameni cumsecade, prietenoși, dornici să ne cunoască. Pe naiba! I-au amețit de cap pe șefii de trib, cu tot felul de obiecte
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
a fost decisiv pentru viitorul tribului meu. Au apărut oamenii regelui belgian, Leopold al II-lea. Colonialiști nenorociți! La prima vedere, erau niște oameni cumsecade, prietenoși, dornici să ne cunoască. Pe naiba! I-au amețit de cap pe șefii de trib, cu tot felul de obiecte și promisiuni, i-au pus să „semneze” tot felul de documente, iar apoi s-au trezit că și-au pierdut pământul. Pe lângă asta, erau obligați să ofere și forță de muncă colonialiștilor. N-ar fi
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
pierdut pământul. Pe lângă asta, erau obligați să ofere și forță de muncă colonialiștilor. N-ar fi fost o mare problemă pentru noi până la urmă dacă ne-ar fi plătit, însă, ei ce-au făcut? Au impus tot felul de norme. Tribul meu lucra pentru extargerea cauciucului, iar dacă nu scoteam cantitatea de cauciuc impusă de ei, treceau la pedepse aspre. Tăiau mâinile copiilor, femeilor, chiar și a lucrătorilor, bine, mai rar lucrătorilor, pentru că aveau nevoie de ei. Mai bine de jumătate
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
lucra pentru extargerea cauciucului, iar dacă nu scoteam cantitatea de cauciuc impusă de ei, treceau la pedepse aspre. Tăiau mâinile copiilor, femeilor, chiar și a lucrătorilor, bine, mai rar lucrătorilor, pentru că aveau nevoie de ei. Mai bine de jumătate din trib, din cei care rămăseseră în viață, erau ciungi. Hamal pentru Stanley... Eu am lucrat un an și jumătate la extragerea cauciucului. Când se usca zeama aia lăptoasă pe corpul meu era nenorocire. Se curăța cu tot cu piele. După o lună de
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
facă în continuare. Bucuria n-a durat prea mult pentru că s-a transformat în spaimă. Omul regelui, Stanley, era explorator și dorea să se cocoațe pe unul dintre vârfurile înghețate ale munților, munți care îmi fuseseră interziși până atunci de trib. Am fost nevoit să-l urmez, altfel m-ar fi ucis oamenii lui, la fel cum i-au ucis pe alți doi hamali care au început să urle de spaimă când și-au dat seama că trebuie să pună piciorul
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
și-au început să se zbată, de parcă intraseră în ei spiritele malefice ale muntelui. Momentul acela m-a înspăimântat cu adevărat. Am fost cu frica-n sân tot drumul. Mi se părea că aud voci, că aud cântecele unor vechi triburi care-au locuit cândva pe-acolo. Când am ajuns sus, în vârf, am rămas încremenit. Ceața, la fel lăptoasă ca și zeama ce-o extrăgea tribul meu, tocmai se risipise. La fel ca-n ziua în care m-am născut
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
sân tot drumul. Mi se părea că aud voci, că aud cântecele unor vechi triburi care-au locuit cândva pe-acolo. Când am ajuns sus, în vârf, am rămas încremenit. Ceața, la fel lăptoasă ca și zeama ce-o extrăgea tribul meu, tocmai se risipise. La fel ca-n ziua în care m-am născut. Atunci am realizat pentru prima dată, privind hăul ce se deschidea înaintea ochilor mei, că noi suntem stăpânii acelor locuri, doar noi și nimeni altcineva și
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
ca-n ziua în care m-am născut. Atunci am realizat pentru prima dată, privind hăul ce se deschidea înaintea ochilor mei, că noi suntem stăpânii acelor locuri, doar noi și nimeni altcineva și că tot ce se întâmpla cu tribul meu avea să se schimbe într-o zi, dacă spiritele vor fi de partea noastră și ne vor ajuta, așa cum m-au ajutat și pe mine să mă cocoț tocmai acolo. Am fost hamalul lui Stanley până când dorul de familie
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
hamalii, spre deosebire de ceilalți albi, de aceea am avut curajul să-i spun că „Nu mai rezist, nu mai pot continua. Îmi este foarte dor de părinții mei și de cei doi frați. Vă rog, lăsați-mă să mă întorc la tribul meu, la pământul meu!”. M-a privit, parcă cu ochii înlăcrimați, pe sub sprâncenele groase, cărunte, mi-a mângâiat apoi creștetul trecându-și mâna prin părul meu creț așa cum o făcea tata și mi-a zis „ Crezi că îi mai găsești
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
ar fi doar asta. Știi și tu ce se-ntâmplă acolo. Colonialiștii ăștia își cam fac de cap.” „Simt că sunt în viața. Noaptea, înainte să adorm, parcă le aud strigătul sugrumat de dor, iar când ațipesc, plutesc până în inima tribului și mă arunc în dans cu ei în jurul focului ațâțat cu multă trestie uscată.” „Frumos vis, Juma!”, mi-a zis zâmbind, „E frumos ce visezi, dar știi că pământul nu vă mai aparține. Acum tot ce-a fost al vostru
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
pus pe tablă o hartă cu valurile popoarelor migratoare care se întoarceau ca lupul de la stâna de unde mâncase prima oaie. Au lăsat adânci amprente genetice peste poporul ce avea să se numească român. Popor ce are înaintași în cele 12 triburi dacice, oameni liberi reuniți, când și când, de câte un Burebista sau un Decebal! Daci, care veniseră de niciunde! Erau aici de la zidirea lumii! După constituirea entităților statale prin mai toată Evropa, au fost aduși sașii și secuii, colonizați pentru
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
el la țoale albe? N-are probleme. - Nu vorbiți așa dom'le că e străin. Ce o să creadă el despre noi, că suntem sălbatici? - Ai dreptate, dumneata dacă o să te duci la el, să știi că te face șef de trib, că i-ai luat apărarea. Unul din ăsta vinde o femeie albă pe o cămilă. Nici măcar pe două. - Tăceți din gură să vedem ce spune. - Hei, mister, ce ți s-a întâmplat? Știi românește? Gavariși pa ruski? - Aici ai nimerit
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
la un scandal, une bagarre au foyer des etudiants? - Mais oui - A fost o bătaie la căminele studențești. Un scandal pornit la restaurant. Nu știu cum le-au luat studenții la dans o fată de la masa altora. - Oh, un cauchemare. Voi aveți tribul ăla cu pălărie mică pe vârf la cap. - Hei, alo, noi nu avem triburi. Ce suntem în Africa? - Și tribul ăla, rău de tot. Mai rău ca Zulussu Inkata din South Africa. - E vorba de niște oșeni dom'le veniți
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
bătaie la căminele studențești. Un scandal pornit la restaurant. Nu știu cum le-au luat studenții la dans o fată de la masa altora. - Oh, un cauchemare. Voi aveți tribul ăla cu pălărie mică pe vârf la cap. - Hei, alo, noi nu avem triburi. Ce suntem în Africa? - Și tribul ăla, rău de tot. Mai rău ca Zulussu Inkata din South Africa. - E vorba de niște oșeni dom'le veniți pe un șantier și care locuiau tot la un cămin. Au bătut ăia la
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
pornit la restaurant. Nu știu cum le-au luat studenții la dans o fată de la masa altora. - Oh, un cauchemare. Voi aveți tribul ăla cu pălărie mică pe vârf la cap. - Hei, alo, noi nu avem triburi. Ce suntem în Africa? - Și tribul ăla, rău de tot. Mai rău ca Zulussu Inkata din South Africa. - E vorba de niște oșeni dom'le veniți pe un șantier și care locuiau tot la un cămin. Au bătut ăia la ei până le-a sunat apa
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]
-
strada Sf. Nicolae Șelari nr. 2, Firma I.L.Caragiale cu emblema „ Berăria AcademicăBene Bibenti altă (sic!)sucursală nu am procurator m-am și căsătorit fără acte datate Rugându-vă să binevoiți a dispune înscrierea acestei firme în registrele acestul Onor. Trib. Primiți vă rog asigurarea mea prea distinsei mele considerațiuni. Semnează Caragiale. Fac mențiunea că numai semnătura îi aparține lui Caragiale, restul scrisului cu această limbă încâlcită, cu cerneală violetă, redactată neglijent, este pesemne a vreunui grefier semianalfabet. Succesul inteprinderii este
CARAGIALE,BERARUL DE LA „BENE BIBENTI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 663 din 24 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346532_a_347861]
-
spus Dan Puric. „Cuvântul martir este legat foarte mult de creștinism. Dar nu numai creștinii sunt martiri. Și preotul budhist, care și-a apărat mănăstirea. Peste șase mii de temple budhiste au fost distruse de sisteme comuniste. Și șeful de trib Indian, care se uita la manitu și a fost omorât și călcat. Conștiința martirică este conștiința nevinovată a omului. Putem numi toți nevinovații din toate timpurile, din toate popoarele care au avut de suferit de pe urma unor oameni cu probleme mintale
PRIMUL SIMPOZION INTERNATIONAL DE MARTIROLOGIE DIN ROMANIA de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 99 din 09 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584]
-
viața noastră, sau să ieșim "în decor", să împlinim planul "celuilalt". Atunci ne "auto-predestinam" singuri (dacă există un asemenea termen). La iad de cele mai multe ori. Dacă totuși alegi să împlinești planul lui Dumnezeu pentru viața ta, și mergi misionar la tribul Auca, fiind ucis apoi de sulițele lor, (cum s-a întâmplat cu Jim Elliot și prietenii lui misionari) ce explicație ar mai putea fi? O posibilă concluzie ar putea fi că de multe ori aducerea altor oameni la viață, cere
MIE NU MI SE INTAMPLA NICIODATA NIMIC de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345093_a_346422]
-
romanii pe aceste teritorii și au constatat că vorbesc o limbă asemănătoare cu a lor, i-au numit Germani, adică, de același neam cu ei=germanos. ( „Dacia Preistorică pag.766). În următoarele zece pagini N. Densușianu descrie năvălirea peste aceste triburi pelasge a popoarelor războinice, celții și germanii. Nu este de mirare că în limba populațiilor învingătoare se vor găsi mii de cuvinte de la populațiile pelasge învinse și asimilate , cuvinte identice și asemănătoare cu cele din limba română. Ca dovadă că
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
popor ugro finic, de neam turcic, înrudit și cu tătarii, înrudit îndeaproape cu chazarii și sioniștii de neam iudaic, venit din pustele asiatice, deosebit de sângeros, născut pe crupa calului, ce a trăit chiar de la începutul său doar din jafuri, prădând triburile cu care au ajuns în contact, a cărei retrospectivă ajunge până în sec. al VI-lea, când intră pe la gurile Dunării de Jos, ținând partea estică, până în Câmpia Panonică, ce a aparținut străbunilor noștri geto-daci, este astăzi, foarte aproape de a deveni
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
Panonică, ce a aparținut străbunilor noștri geto-daci, este astăzi, foarte aproape de a deveni, un popor de sine stătător (?!), pe târâmul marilor noștri străbuni, și asta numai din cauza ignoranței, a nepăsării, totodată a divizării și a lașității poporului nostru. Crimele acestui trib ugro- finic, astăzi cu nume de popor unguresc, împotriva poporului român ni le aducem aminte cu oroare. Nu mai departe de evul mediu, când populația de origine română, dominantă în spațiul intra și extra carpatic, nici măcar nu era recunoscută ca
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]