1,393 matches
-
nouă hituri #1 internaționale. Conform "R.I.A.A.", au vândut 100 de milioane de înregistrări în toată lumea, devenind cea mai de succes trupă de fete din toate timpurile. Revista "Billboard" a numit formația ca fiind unul din cele mai bune trio-uri ale tuturor timpurilor. Format în 1990 în Houston, Texas, Destiny's Child și-au început cariera muzicală în perioada adolescenței. După ani în care au încercat să devină cunoscute, au semnat un contract cu Columbia Records. Lansarea albumului de
Destiny's Child () [Corola-website/Science/312669_a_313998]
-
pianist și textier în timp ce mama sa a fost o cântăreață de jazz. Prince a fost botezat după tatăl său, a cărui nume de scenă a fost Prince Rogers, și care a concertat într-un grup de jazz numit Prince Rogers Trio. Într-un interviu din 1991 pentru "A Current Affair", tatăl lui Prince a afirmat, „Mi-am botezat fiul Prince pentru că am vrut să facă tot ce am vrut eu să fac".<nowiki>[12]</nowiki> Porecla din copilărie a lui Prince
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
întors în turneu cu o trupă îmbunătățită pentru turneul său redus la esențial, Nude Tour. După plecările lui Boni Boyer, Sheila E., și a lui Cat, Prince i-a adus pe Rosie Gaines la clape, toboșarul Michael Bland și pe trioul de dansatori The Game Boyz (Tony M., Kirky J. și Damon Dickson). Turneul european și japonez a fost un succes financiar cu lista sa scurtă a celor mai bune hituri. Cu trecerea lunilor, Prince a terminat producția celui de-al
Prince (muzician) () [Corola-website/Science/312761_a_314090]
-
la momentul respectiv nu a dorit să renunțe la cariera profitabilă de muzician de studio independent, astfel încât Jimmy Page la rândul său, l-a recomandat succesorul Clapton lui, Jeff Beck. Deși Beck, Clapton și Page cântau împreună în The Yardbirds, trio-ul nu a fost niciodata împreună. Clapton s-a alăturat lui John Mayall & the Bluesbreakers, în aprilie 1965, dar a renunțat la câteva luni mai tarziu. În vara anului 1965, a plecat în Grecia, cu o trupă numită "The Glands
Eric Clapton () [Corola-website/Science/311996_a_313325]
-
() este unul dintre cei mai renumiți munți din Elveția. Are , fiind al treilea munte ca înălțime din Alpii Bernezi. Împreună cu munții Eiger și Mönch formează un trio muntos marcant. La 13 decembrie 2001 muntele a fost declarat ca patrimoniu mondial UNESCO, împreună cu regiunea din sud numită Jungfrau-Aletsch-Bietschhorn. Granița dintre cantoanele Berna și Wallis trece peste vârful muntelui. Muntele are chipuri diferite în funcție de unghiul de unde este privit. Astfel
Jungfrau () [Corola-website/Science/312030_a_313359]
-
contractul cu London Records, pe motivul că proiectul nu a atins așteptările companiei, cu toate că albumul ajunsese pe locul #6 în Austria și #7 în Germania. Din moment ce deja începuseră să lucreze la un al doilea album cu noua membră, Heidi Range, trio-ul a căutat o nouă casă de producție, în cele din urmă semnând cu Island Records. Primul single lansat a fost "Freak Like Me", acesta fiind produs de Richard X - înregistrat în apartamentul lui Richard , și una din ultimele piese
Sugababes () [Corola-website/Science/312106_a_313435]
-
a fost inclus în filmul Wimbledon și a urcat până pe 8 în topurile din Anglia. Albumul "Three" a fost comercializat în peste 850,000 de exemplare în Regatul Unit și în aproximativ 1,200,000 copii în Europa. În 2004, trio-ul s-a alăturat unor artiști precum Dido sau Robbie Williams, alături de care au reînregistrat melodia "Do They Know It's Christmas?", lansată inițial de Band Aid în anul 1984. Melodia a fost un succes major în Regatul Unit, unde
Sugababes () [Corola-website/Science/312106_a_313435]
-
numeroase radiodifuzări după apariția pe piață a filmului în acel an. Deși niciodată nu a avut loc o despărțire oficială, fiecare membru al grupului și-a continuat propria carieră solo după terminarea turneului Synchronicity în martie 1984. În iunie 1986 trioul s-a reunit din nou pentru a susține trei concerte pentru Amnesty International A Conspiracy of Hope Tour. În luna iulie a acelui an, o reuniune de scurtă durată în studio a dat naștere doar la două reînregistrări ale pieselor
The Police () [Corola-website/Science/312226_a_313555]
-
influențe jazz intitulat The Dream of the Blue Turtles. În 1992, Sting se căsătorește cu Trudie Styler. Summers și Copeland au fost invitați la ceremonie și la petrecerea de nuntă. Realizând că toți membrii grupului sunt prezenți, invitații au presat trioul să cânte, și în cele din urmă ei au interpretat "Roxanne" și "Message In A Bottle." Copeland a declarat mai târziu că "după aproximativ trei minute devenise din nou o amintire". Deasemenea în 1992, Andy Summers a servit pentru o
The Police () [Corola-website/Science/312226_a_313555]
-
mergea în turneu la sfârșitul anilor '70 și începutul anilor '80. În octombrie 2006 Andy Summers scoate One Train Later, niște memorii autobiografice detaliind cariera sa timpurie și perioada petrecută în cadrul formației. La începutul anului 2007, au apărut informații că trioul se va reuni pentru un turneu ce va marca cea de-a 30-a aniversare, la mai mult de 20 de ani de la despărțirea ‘finală’ din 1986. Concertele aveau să coincidă cu scoaterea de către Universal Music (actualul deținător al “label
The Police () [Corola-website/Science/312226_a_313555]
-
compozitorului și dirijorului Johann Stamitz (1717-1757). Cele mai timpurii simfonii de concert sunt orchestrate pentru orchestră de coarde, cu clavecin și deseori fagot ca parte a grupului continuo. Deși norma conține patru instrumente( două viori, o violă și un bas) trio simfoniile pentru două viori și bas sunt destul de întâlnite în fazele timpurii ale simfoniei. Simfoniile formate sub standardul a 4 continuă să fie cultivate până la sfârșitul secolului, în special de către compozitorii care lucrează la centrele mai mici din provincie, dar
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
început a acordat finalurilor simfoniilor sale mult mai mult interes decât celor ale uverturilor operelor tipice. În cursul acestei perioade Haydn a început să folosească din ce în ce mai mult planul care conținea patru mișcări deja constatate în numeroase simfonii austriece : repede - menuet/trio - lent - repede ( simfoniile nr. 32, 37 și mai târziu nr. 44 și 68; nr. 15 cu o structură lent - repede - lent în locul primei mișcări rapide ) ; lent -repede - menuet/trio - repede ( simfoniile nr. 5, 11, 21, 22, 34 și 49; nr.
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
conținea patru mișcări deja constatate în numeroase simfonii austriece : repede - menuet/trio - lent - repede ( simfoniile nr. 32, 37 și mai târziu nr. 44 și 68; nr. 15 cu o structură lent - repede - lent în locul primei mișcări rapide ) ; lent -repede - menuet/trio - repede ( simfoniile nr. 5, 11, 21, 22, 34 și 49; nr. 18 cu structura lent - repede-tempo di minuetto) și ciclul standard final , repede - lent - menuet/trio - repede ( începând cu simfoniile nr. 3 - 6,7,8 - trilogia „Le matin” , „Le midi
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
15 cu o structură lent - repede - lent în locul primei mișcări rapide ) ; lent -repede - menuet/trio - repede ( simfoniile nr. 5, 11, 21, 22, 34 și 49; nr. 18 cu structura lent - repede-tempo di minuetto) și ciclul standard final , repede - lent - menuet/trio - repede ( începând cu simfoniile nr. 3 - 6,7,8 - trilogia „Le matin” , „Le midi” și „Le soir” - și nr. 14, 20, 33 și 36). Numerele 6-7 sunt printre primele simfonii care includ un început lent , cel al nr. 6 („Le
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
rapide ( simfoniile nr. 90, 98 , 102-3); dezvoltarea și exploatarea unei game largi de forme variate în mișcări lente, inclusiv variațiile alternate sau duble ( începând cu simfoniile nr. 53, 63 și 70) și combinații eficiente de variații ; conectarea menuetului și a trio-ului cu ajutorul unei tranziții ( simfoniile nr. 50, 99 și 104) precum și utilizarea pe o scara largă a ultimei părți în forma de sonată-rondo ( exemplele cele mai cunoscute aflându-se în simfoniile nr. 88, 94, 99 , 101, 102 și 103 ). Poziția
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
mers în Madrid, unde a fost angajat de Don Luis, fratele cel mic al regelui Charles al-III-lea. Acolo el a înflorit sub patronajul imperial până ce într-o zi când regele Charles și-a exprimat dezaprobarea la un pasaj într-un trio nou și i-a ordonat lui Boccherini să-l schimbe. Compozitorul nu s-a supărat pentru remarcă făcută, dar nu a schimbat nimic ceea ce a dus la concedierea lui. Printre patronii săi, au fost consulul francez Lucien Bonaparte, de asemenea
Luigi Boccherini () [Corola-website/Science/311312_a_312641]
-
două violoncele (un tip pentru care el deține pionieratul, în contrast cu instrumentația obișnuită pentru două viori, două viole și un violoncel), o duzină de cvintete de chitare (nu toate au supraviețuit), aproape 100 de cvartete de corzi și un numar de triouri de corzi și sonate (incluzând cel putin 19 pentru violoncel), muzica lui orchestrala include 30 de simfonii și 12 concerte de violoncel. Operele lui Boccherini au fost catalogate de Yves Gérard muzicolog francez (născut în 1932) în catalogul Gerard publicat
Luigi Boccherini () [Corola-website/Science/311312_a_312641]
-
între Sasuke și Sakura, apoi Sasuke o va salva din ghearele demonului după care Sasuke își va reface clanul alături de ea. Că și zodie ea este berbec și născută pe 28 martie. Kakashi Hatake este liderul Echipei 7 și profesorul trioului format din Naruto, Sasuke și Sakura. Kishimoto dorea inițial că Kakashi să fie prezentat mai devreme în seriile Naruto, creându-l că o persoană maleabila, care va putea menține Echipa 7 în alertă. Kakashi tratează conducerea sa într-o manieră
Lista personajelor din Naruto () [Corola-website/Science/312363_a_313692]
-
filmare Roșu și Negru cu Bădulescu: „Alfabetul”. În toamna lui 1980, Bădulescu este înlocuit cu Alexandru „Boița” Perin, cunoscut și ca Perin Boian (fost membru al formației Beta, din Lugoj). În anul următor, după o serie de proiecte solo (un trio: Bădulescu - chitară și voce, Sorin Chifiriuc/Ștefan Constantinescu - chitară bas, Gelu Ștefan - baterie), Bădulescu revine la Roșu și Negru. La sfârșitul anului 1981, formația îi cuprinde pe: Liviu Tudan (chitară bas), și Adrian Ordean (chitare) și Liviu Hrișcu (baterie); Bădulescu
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
Gontier, bateristul Neil Sanderson, basistul Brad Walst, și chitariștii Phil Crowe și Joe Grant. Toți aceștia frecventau liceul când au înființat formația. În 1997, după ce au fost despărțiți timp de doi ani, trupa s-a reformat în Toronto, ca un trio (Gontier, Sanderson și Walst). Și-au schimbat, de asemenea, numele în Three Days Grace. După spusele lui Gontier, numele formației vine de la întrebarea: “Dacă ai avea trei zile să schimbi ceva în viața ta, ai putea s-o faci?” În
Three Days Grace () [Corola-website/Science/310876_a_312205]
-
lansat nenumărate șlagăre : „De cine doru' se leagă”, „Câte fete's bihorene”, „Mărie, dragă Mărie”, „Eu doinesc, codrul răsună”, „Bate vântul printre duzi”, „De dor, mândră, și de drag” etc. A lansat un album cu vechi melodii populare interpretate în trio, împreună cu marii interpreți de operă tenorul Ion Cojar, și basul Teodor Coresi. A murit subit, prea devreme, în 12 noiembrie 2006, de infarct. Ultima apariție pe scenă, live, a fost la Festivalul Cântecului și Dansului Popular Românesc Mamaia 2006. "Eu
Dumitru Sopon () [Corola-website/Science/309489_a_310818]
-
Cele mai bune 30 de albume ale anului 1997"". Pe acest album este inclusă melodia "Ye Entrancemperium", una dintre cele mai cunoscute melodii ale formației. În 1998 Alver părăsește formația, chitara bas fiind preluată de Ihsahn. Formația va rămâne un trio din acest moment. Tot în 1998 Ihsahn împreună cu Ihriel, soția lui, au înființat formația Peccatum (avant garde metal), iar Samoth împreună cu Trym Torson au înființat formația Zyklon (black / death metal). În același an Emperor a contribuit la tributul adus lui
Emperor () [Corola-website/Science/309503_a_310832]
-
luat în copilărie lecții de pian, vioară și chitară. A absolvit Conservatorul din București (numit pe atunci Regal) la secția canto. A activat alături de frații săi Cezar și Angel de la finele anilor cincizeci și până la jumătatea deceniului 1960 în formația Trio Grigoriu, oglindire a evoluției culturii românești între cele două decenii, de la proletcultism la o oarecare libertate (stilistica ultimelor înregistrări ale formației aduce mult cu muzica rock, o achiziție foarte nouă a muzicii românești la vremea respectivă). În continuare, George Grigoriu
George Grigoriu () [Corola-website/Science/309582_a_310911]
-
pe scene de teatru; cântă la Centrul Cultural American și la Institutul Francez din București. În martie 1994 Voinea este înlocuit cu Sorin Romanescu. În același an participă la Zilele Culturii Românești de la Wuppertal, Germania, la inițiativa lui Mircea Florian; trio-ul András - Romanescu - Iordache rămâne în Germania pentru un turneu de jazz. În 1995 este cooptat un nou baterist, Lucian Maxim (percuționist în Orchestra Radio), iar în luna mai este realizat primul CD, intitulat "Țara te vrea prost"; cel de
Sarmalele Reci () [Corola-website/Science/309695_a_311024]
-
copil-minune" a devenit cunoscut publicului în 1910 cu premieră mondială a baletului/pantomimei sale în două acte "Der Schneemann" (Omul de zăpadă) la Operă din Viena. Această senzație a fost urmată câteva luni mai târziu cu premieră de la Munchen al "Trioului pentru pian", Op. 1. Minunați de abilitățile acestui copil-minune, cunoscătorii de muzică ai vremii au început imediat să îi promoveze muzică. În 1911, Artur Schnabel a interpretat la premiera "Sonata pentru Pian Nr. 2 în Mi minor", Op. 2 a
Erich Wolfgang Korngold () [Corola-website/Science/309987_a_311316]