1,309 matches
-
a doborât un arc de triumf ridicat în onoarea armatei ungare. Sunt date despre civili maghiari victime ale retragerii armatei române din Cluj, Sfântu-Gheorghe, Brâncovenești, Satu-Mare. În ziua de 4 septembrie, în camera superioară a Parlamentului, prim-ministrul ungar anunța, triumfător, pentru a doua zi, orele șapte dimineața, că trupele armate "vor trece peste barierele, care fuseseră așa-zise puncte de frontieră" la Satu-Mare, Sighetu- Marmației, Careiul-Mare11. În ziua precedentă, în Camera Deputaților prim-ministrul se postase în dreptul fotoliului de catifea
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
imagini a opulenței autumnale: struguri de toate soiurile și culorile, nuci, gutui, un pepene savu- ros, despicat, ale cărui părți sunt etalate în toată splendoarea lor de prospețime coloristică, o cupă cu vin roșu, prețioasă, prin lucrătura sa artizanală și, triumfător pe verticala treimii din stânga ca- drului, un vas de porțelan albastru cu o montură în metal auriu, semeț, cu gura curbă orientată spre grupajul de fructe aflat în fața sa, ne aduc aminte de parfumurile nealterate ale toamnelor, când fructele noi
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
pentru a-și vedea eliberat poporul din captivitate. Intriga reușește. După o luptă și un asediu celebre, cetatea Babilonului s-a predat perșilor. Ultimul rege al dinastiei neobabiloniene - Nabonid (555-538 î.e.n.): odată detronat independența Chaldeei s-a pulverizat. Cyrus intră triumfător în capitala marelui imperiu, dărâmă turnul Elemenanki și zidurile de apărare, îi alungă pe ghicitorii țării, care jurară răzbunare și îi eliberă din captivitate - ca preț al trădării, pe frații lui Daniel. In zadar fiul lui Nabonid, Bel - Sar - Usur
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
explorare, de la călătorii la religie. Materialul este aranjat cu grijă în categorii ca : expansiune și concentrare, macrocosm și microcosm, păcat și mântuire, credință și rațiune, absolutism și democrație, "atectonică" și "tectonică". Prin stabilirea unor astfel de analogii universale, Meissner ajunge triumfător la concluzia că epoca barocului a prezentat conflicte, contradicții și tensiuni în toate manifestările ei. Ca și colegii lui, Meissner nu-și pune niciodată întrebarea simplă, dar fundamentală dacă nu cumva aceeași schemă de contrarii n-ar putea fi dedusă
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
până acum), s-a trecut la adevărate sinteze în cadrul unor mari perioade cronologice și stilistice. Iar în interiorul acestor compartimente este introdusă, în seria respectivă de fapte literare, contribuția aproape a fiecărei literaturi europene. Totul subsumat categoriei generale: Umanismul Renașterii, Barocul triumfător și Clasicismul francez, Luminile, Sfârșitul secolului, Timpul ideologiilor, După război etc. În cadrul acestor compartimente largi unde se fac eforturi deosebite de a depăși eurocentrismul tradițional al acestor istorii colective pot fi întâlnite și o serie de referințe românești. Ne grăbim
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în direcția cea bună. Vom reveni asupra acestui aspect, aparent pur tehnic. Esențial însă. Câte și cum sunt referințele românești în Histoire de la litterature europeenne. Literatura română își face apariția dacă lectura noastră a fost atentă abia în perioada Barocului triumfător, la subcapitolul De l'histoire anecdotique à l'histoire raisonnee. Este amintit Miron Costin, care privilegiază dimensiunea evenimențială a istoriei. Dar i se amintește doar Cronica Moldovei scrisă în limba... polonă. Tot dintre operele sale poloneze i se citează și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ai gustat? Nu, nu l-am gustat. Atunci poate ai mirosit vreun suflet? Nu, nu l-am mirosit. Dar poate ai simțit un suflet? Da, de simțit l-am simțit și încă foarte bine. Va să zică, zise doctorul cu un aer triumfător, din cele cinci simțuri ale omului, patru vorbesc împotriva sufletului. Pe care să le credem? Pe cele patru sau pe cel singur?! Dumneata ești medic, răspunse preotul. Ai văzut vreodată durere? Nu, zise medicul, n-am văzut. Dar de auzit
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
a cultivat susținut și eficient această confuzie. Avea toate motivele să o facă pentru a-și impune supremația. În stilul provocator al lui Arthur Weigall din Păgînism și creștinism, Servier amintește de ofensiva religiilor revelate - printre care și creștinismul - "care, triumfătoare după distrugerea unei întregi părți a gândirii umane, ba chiar a unor civilizații, au tratat celelalte culte, care le precedaseră, drept false religii, superstiții sau "vrăjitorie""26. Sub numele de "vrăjitorie" s-au adunat parcă toate relele posibile ale acestei
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a unor tradiții, ritualuri și simboluri, până acum în plină (post)modernitate. Spectacolul sărbătorii îl auzim la radio, îl vedem la televizor, dar de puține ori îi înțelegem tâlcul ascuns sub stratul de mimetism și trivialitate sub care defilează astăzi triumfător prin lume. Suntem, pe bună dreptate, fascinanți de fiorul sacru al colindelor (cu condiția să nu fim exasperați de ele la birou sau pe stradă). Unii mai avem (încă) privilegiul să le ascultăm în vechile comunități, la ele acasă, acolo
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
râzând: "În sfârșit? Nu, ci doar o dată mai mult." De ce să trebuiască oare să iubim rar, pentru a iubi mult? Don Juan e trist? Lucrul nu e verosimil. Abia de e nevoie să fac apel la cronică. Râsul lui, insolența triumfătoare, elanul lui și gustul pentru teatru, toate sunt limpezi și pline de veselie. Orice ființă sănătoasă tinde să se înmulțească. Tot astfel și Don Juan. Mai mult decât atât, cei triști au două pricini de tristețe: ignoranța sau speranța. Don
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de voința de luptă pentru pace* - capitalismul fiind considerat responsabil de războaie - ea a fost întreținută, începând cu anii 1929-1934 și cu criza economică mondială, de opoziția maniheistă dintre un capitalism în criză ducând la mizerie și o economie sovietică triumfătoare grație planului cincinal*. Anticapitalismul a servit și la justificarea terorii* instaurate de puterea comunistă. Această viziune a fost reconfortată și de victoria sovietică din 1945, înainte ca propaganda sovietică și chineză să înceteze a mai da naștere vreunei iluzii, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
după atacul german contra URSS. Considerând că un centru conducător al partidelor comuniste nu mai este necesar, și tot la ordinul lui Stalin, Dimitrov proclamă autodizolvarea IC, pe 15 mai 1943. Acum, el se concentrează asupra Bulgariei, unde se întoarce triumfător pe 4 noiembrie 1944, în ajunul alegerilor care dau câștig de cauză partidului său, Frontul patriotic, dominat de PC bulgar. în 1946, Dimitrov inaugurează noțiunea de „democrație populară*”, distinctă de dictatura proletariatului, în care socializarea ar fi graduală, respectându-i
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
aici metodele rudimentare de evacuare a pământului de către muncitori, care erau adesea deținuți în închisorile Gulagului. =CULTURA= 13. Acest tablou al pictorului comunist Edouard Pignon constituie, din partea acestui mare prieten al lui Picasso, o dublă contestare a artei abstracte, din ce în ce mai triumfătoare, și a realismului socialist impus de PCF. El a fost expus în cadrul unei expoziții de la Paris intitulată „Muncitorii” (1952), când PCF contesta sosirea noului șef al NATO generalul Ridgway - acuzat că ar fi condus războiul bacteriologic din Coreea -, și tocmai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Bilanțul acesteia va fi cumplit: 70% din membrii Comitetului Central aleși în 1937 sunt eliminați în mai puțin de doi ani, 80% din membrii intrați în partid în 1920-1921 sunt epurați sau eliminați în 1937-1938. După 1945, în contextul stalinismului triumfător al anilor 1946-1952, partidul se confruntă cu jdanovschina, apoi cu Războiul Rece*, supus unei noi uniformizări ideologice și unei epurări limitate. Natura partidului: spre emergența unei caste privilegiate? Existând încă din primii ani ai regimului, acest sistem se întărește și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ce-și anticipează succesul va provoca probabil adoptarea unei politici imperialiste din partea învinsului. Dacă nu este ruinat pentru totdeauna sau convertit la cauza celuilalt, învinsul va încerca să recucerească ceea ce a pierdut. Exemplul tipic de imperialism ca reacție la imperialismul triumfător al celorlalți îl constituie politica Germaniei din 1935 până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Statu-quoul european din 1914 era caracterizat de un concert al marilor puteri compus din Austria, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia și Rusia. Triumful Aliaților și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dintre progresele realizate de țările protestante și Întârzierea țărilor catolice este evident, chiar dacă analiza istoricilor asupra cauzelor acestei diferențe nu a ajuns Încă la o concluzie unică. Începând cu secolul al XVIII-lea, mentalitățile se schimbă pretutindeni În Europa. Cartezianismul triumfător instaurează domnia rațiunii, chiar dacă folosirea acesteia diferă de la un loc la altul (Minois, 1991, pp. 103 și 115). În domeniul științelor lumii vii, călătoriile de descoperire și apoi expedițiile au Îmbogățit colecțiile zoologice și botanice În asemenea măsură Încât clasificările
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
multe dintre criticile care i se aduc În mod obișnuit par exagerate, dacă nu chiar injuste. În primul rând, trebuie să-i recunoaștem meritul de a furniza câteva argumente acelora care, purtați de valul optimismului evoluționist, prevedeau dispariția, o dată cu modernitatea triumfătoare, a sentimentelor identitare excesive. În plus, acuzația de naturalism, termen care dorea să discrediteze, se bazează pe o interpretare pripită. Această acuză este, În schimb, valabilă În cazul tezelor neodarwiniste ale lui Pierre Van den Berghe, pentru care etnicitatea constituie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În Elveția au fost mișcări marcate depreocuparea pentru o neutralitate laică. Modelul iacobin francez a influențat Însă mai mult țările latine. Republica spaniolă (1868-1876), Portugalia (1908-1917) și Mexicul au cunoscut puternice manifestări de laicitate antireligioasă, ca reacție la clericalismul creștin triumfător. În domeniul școlar, intenția laică s-a afirmat la nivel internațional cel mai rapid și cu cea mai multă suplețe. Încă din 1806, Olanda adoptă În parte principiul școlii neutre. Învățământul religios dogmatic se desfășoară În afara orelor de clasă și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În cadrul cărora se discută probleme precise. În acest cadru informal se elaborează planuri de salvare și de acordare de lichidități, pentru a evita prăbușirea unor țări, FMI având doar rolul de coordonator, În absența unei bănci centrale supranaționale. Dacă marșul triumfător al neoliberalismului ă presupunând, pentru a relua formula lui Ulrich Beck, că dereglementarea economiei și extinderea geografică a piețelor ar putea rezolva marile probleme ale umanității ă nu a fost deocamdată confirmat, ar fi totuși periculos și pripit să repudiem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
înainte: electrificarea satelor, industrie de mare capacitate, pensii pentru toată lumea, accesul la îngrijiri medicale, etc. Generația "stalinistă" intră în viața activă chiar în momentul instaurării regimului comunist în Europa Centrală și Orientală. Această generație se lovește de un comunism diferit, triumfător, care construiește și distruge viața în același timp. Este comunismul poliției secrete, al câmpurilor de muncă forțate, al închiderii frontierelor și al luptei împotriva imperialismului mondial, dar de asemenea al marelui șantier industrial, al colectivizării agriculturii, al universităților muncitorești și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
este anticomunist), el este de asemenea cel mai neutru față de mobilizarea împotriva comunismului (nu există riscul de a reveni ceea ce este deja in trecut). După cum se vede există cel puțin cinci ipostaze ale comunismului în Europa Centrală și Orientală: comunismul triumfător și represiv, comunismul autocritic, comunismul normalizat și consumator, comunismul care se pune în discutie și, în fine, comunismul trecut și mort. Această succesiune de viziuni care urmează etapele comunismului în Europa Centrală și Orientală (în Grecia, există particularități mai ales
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
zona social-politică, dar și în cea sentimentală, culegere de cugetări și aforisme, între care unele se cer ținute minte: "Pe cei mai mulți oameni cultura nu-i face mai buni, doar mai vicleni". Un lucru e sigur: la capătul labirintului se află, triumfător, omul creator și cu credință în Dumnezeu. "Ateneu", nr. 1, ianuarie 2011 Ioan BABAN Theodor Codreanu, "Numere în labirint" un pseudojurnal De cele mai multe ori evenimentele zilnice cu ecou peste vreme se adâncesc în uitare și se pare că omul nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
afișarea rezultatelor competiției, că m-a anunțat confidențial: „Te felicit. Ai făcut cea mai bună și completă lucrare de concurs !” Concursul la nemurirea fratelui meu, soldatul Dumitru N. Oprea, cel care mi-a pus cartea în mână și se bucura triumfător când, inimos, reușeam să silabisesc cuvintele tipărite... Unul din ginerii lui tata, Vasile I. Matei, soțul Ruxandei, tatăl copilului lor, a căzut în același război, tocmai la Cotul Donului, ca artilerist la Regimentul de Cavalerie din Bârlad, rămânând după el
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cearșaf, bine că am prins priveliștea! ați revenit, draga mea! nu sînt draga ta! meciul oficial l-am încheiat cam aici, oglindă una alteia în loc de pereche cu cearșaful pe banchetă, multe precauții și alintăceli, cum s-a terminat? am ieșit triumfătoare! controlorul care umblă cu țigara și nu are foc, vagonul întreg auzea și el de fazan, unii antrenați să dea răspunsuri, sună un prieten! tot vă duceați la capătul culoarului, că să nu aud eu, sună la Dan, la Maghi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trebuia cucerit: "Exact așa cum strămoșii noștri nu au primit pămîntul pe care trăiesc astăzi ca un dar din ceruri, ci au fost nevoiți să-l cucerească cu prețul vieților lor, tot astfel, nici o grație națională, ci numai forța unei săbii triumfătoare va dobîndi pe viitor teritoriul nostru și odată cu el viață pentru națiunea noastră." Conform acestor doctrine, politica externă a statului german trebuia îndreptată în ultimă instanță spre atingerea unui scop unic: "stabilirea unui consens între pămînt și populație." Politica externă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]