2,711 matches
-
speranță-n suflet cum izvoare Din flacăra-I ce arde, tumultoasă, La ziua și sătucul plin de soare, La Învierea când voi fi acasă. Adrian Munteanu DAC-AȘ SUI PE TRUDA UNEI PLEOAPE (la Psalmul 139) Dac-aș sui pe truda unei pleoape Ce se frământă-n strigăt de-auroră, Când umbre-n zori lumina o imploră, Te-aș regăsi arzând în cer etape. Dac-aș fura dintr-un amurg o oră Și i-aș deschide clipei mii de trape Ca
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
Acasa > Strofe > Creatie > NOI PRIMĂVERI Autor: Lucia Secoșanu Publicat în: Ediția nr. 426 din 01 martie 2012 Toate Articolele Autorului Mugur copt sprge-n petale foame de viață. Truda iernii ce-n geruri coace pita în glie Odihna-și găsește... Și-n raze de soare agață Slava noului rod, în triluri de ciocârlie... Simt cum inima-mi bate-n fioruri fierbinți Clocotindu-mi în carne forțe noi, armonie Pentru
NOI PRIMĂVERI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360682_a_362011]
-
toate, Alergând prin temeri, încă nedurute! Dincolo’’ e bine! Greul, e aici! Ce-ar putea să fie, altceva mai rău!? Vălul deznădejdii, dacă îl ridici, Afli poate-acolo, puntea peste tău... Eu pornesc acuma! Undeva...departe! Las în urmă-mi truda unei vieți proscrise... Și v-aștept pe toți,’’dincolo de toate’’ Să ciocnim o cupă cu nectar de vise!... Referință Bibliografică: Dincolo de toate - păreri personale-versuri / Lucia Secoșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 386, Anul II, 21 ianuarie 2012. Drepturi de
PĂRERI PERSONALE-VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360680_a_362009]
-
joacă doar cu cifra lor. Tablele lor le așează în căsuțe la înțelegere. În spatele cortinei uriașe, râd, se distrează și nu le pasă de mulțimea din fața lor. Ei joacă doar spectacolul. Scena este numai a lor. Dar zadarnică le este truda. Sunt capete de șerpi care au rămas din vremurile acelei bucăți de timp rupte, capete care de la înălțimea turmelor lor, aruncă limbi veninoase spre mințile rămase înțepenite pe acea bucată de roată a istoriei. Florile inimilor se îndoaie sub lumini
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
răsăritului către apus. Cupola de aur a Madridului și-a Barcelonei este capătul lumii cele două mari popoare. Vechiul continent în spate suferă. Latinitatea Romei și aceea a Marilor Cruciați, încă-și ridică săbiile. Imperiul însă i-a cucerit cu truda mâinilor și-a brațelor. Atena-și numără pietrele ruinelor punându-le pe taraba târgului lumii, pentru câțiva arginți. Un uriaș huruit gonește cu precizie și alergă pe toate străzile lumii, încercând să salveze viitorul de mâine. Acolo cerul există dar
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
dacă inainte, la vorbă n-aveam dreptul Și ne feream cu grijă cuvântul de-ai noșt’i semeni, Acum vorbim, e drept! Prea mult și...nedestul Și-acum, vorbim cu toții și nu ne-ascultă nimeni!!! ’nainte, fapta, vorba, era-nregimentată Și truda de cazarmă, ne sufoca voința... Acum, abia acum, aflăm voința moartă... Și-acum! Abia acum, știm ce e umilința! Nu zic că, înainte, eram mai fericiți! Dar ’’mâine’’, nu era, cum este azi: coșmar! Eram ca sclavii, sigur,,, Dar azi
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
Proba îndurării” tristețea reprezintă de fapt concluzia afectivă a luptei epuizante și inutile pentru a anihila predestinarea. Aporia tristeții este zvâcnirea unui suflet contrariat care a râvnit iubirea, care a consumat dorința în tăcere și care șfârșește dominat de viclenia trudei zadarnice. Este o confesiune despre forța de a rezista ancorat în propria existență. Ecoul singurătății transpare încă din titlul oximoronic:” Atat de aproape, de neatins de aproape”. Apogeul trăirii este atins atunci când sunt conștientizate/realizate percepțiile diferite asupra iubirii: indiferența
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
îl duc în vine, Dragă Orăștia mea. Palia de la Orăștie Cărturari orăștieni spuneau în slove străbune, Că ,,Înfluresc între cuvintele slăvite a lui Dumnezeu, multe limbi pe pământ.” Doar limba noastră română, Nu este prinsă încă în rând. Cu multă trudă și minți luminate, Se naște monumentul român, ,,Palia de la Orăștie,” Documentul nostru străbun. De la Dragoș vodă până la Aron vodă, Ne vorbește Ureche despre români, Iar Neacșu ne lasă dovadă, ,,Scrisoarea” la nepoți s-o-nmâni. Atâția ani trecut-au Doamne, Rele și
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
de la ce a fost și ce-am avut la ce de mult a dispărut în coșul cu amintiri. A rămas doar semnul în ochii mei reapărut când am văzut ferestra pe unde tu săreai după ce îți adormeau părinții obosiți de truda zilei. Doi nebuni sub noaptea unui nuc, asta eram. Nu ne promiteam nimic, stăteam așa îmbrățișați și ascultam zgomotul nopții pustii. Ne mai speria din când în când lătratul unui câine, sau un cocoș afurisit care trezea și noaptea cu
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
în vârstă de 7 ani, a recitat primul verset din Facerea. Scriitorul Al. Florin Tene, președintele LSR, a subliniat rolul Bibliei în cultura omenirii și a apreciat efortul autorului volumului de față, care a elaborat pe parcursul a 15 ani de trudă acest act colosal. Prin gestul său dl. Ioan Ciorca aparține Românei Profunde, care cu modestie, în tăcere, creează pentru veșnicie, pentru tezaurul culturii române, "că o ladă de zestre" a românilor în contextul globalizării. În continuare dl. Al. Florin Tene
VECHIUL TESTAMENT(ADAPTARE IN VERSURI DE IOAN CIORCA) de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359900_a_361229]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > MERG SPRE CENTENAR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului MERG SPRE CENTENAR Frunză verde flori de tei, Am trecut de anul 73’! Anii mei, adunați cu mare trudă, Număr încet, fruntea-mi asudă! E foarte greu să-i socotești, Și mai greu să-i dobândești! Senin voi merge înspre mâine Sau spre un țel de nicăieri! Drumul numai Divinul îl știe, Astea sunt simplele mele păreri! Mi-adun
MERG SPRE CENTENAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359927_a_361256]
-
căci încă nu se deschiseseră punctele vamale directe de mai târziu și a trebuit să trec mai întâi prin Cernăuții Bucovinei, adică prin Ucraina, apoi să străbat Basarabia de la nord la sud trecând prin Râșcani, Bălți, Orhei, s.a., cu multă trudă și oboseală. Dar și cu multă bucurie văzând în toate localitățile steaguri, eșarfe și însemne sărbătorești căci aceasta însemna și aniversarea entuziastă a unui an de la apariția mult așteptatei legi ce conferea statut oficial limbii, grafiei și însemnelor românești. Când
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
pe pământ. Nu voi decât aici Casa Domnească Chiliile și-un zid apărător Și de ar fi din clopote de iască Să-ți împlinesc această rugă sunt dator. Diecii-n strană tainică-mplinire Cântări, tropane și psalmii cei sfinți În trudă multă mute-i în Psaltire Să nu rămână taină în părinți. În sfinte cărți de dreaptă-nvățătură Vă cer nu îndurare ci avânt Să dați botezului esența din Scriptură Asta vă cer prin ultimu-mi cuvânt. Nu voi aici decât cerească
CULESE DIN ATLET MOLDAV , AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359984_a_361313]
-
Articolele Autorului Răboj prin vremi ... In memoriam Gheorghe Pârnuță Țara și Istoria ei au fost pentru cărturar nesomn sau popas demult tânjitor spre a le lumina tenebrele limpezi vâltorile mâloase, cuvinte slobozite din condei cu osârdie ridică vălul de uitare - truda și jertfa și-osâdia înaintașilor cioplitori în lemn, mânuitori de țapine de andrele, de războaie de țesut hașurate în file de hronic precum tâmpla brăzdată a seniorului de-arama coclită feluritelor servituți - a arenda cu folos o bună bucată de timp
RĂBOJ PRIN VREMI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359605_a_360934]
-
brăzdată a seniorului de-arama coclită feluritelor servituți - a arenda cu folos o bună bucată de timp peste care stă tolănită veșnicia pentru a se primeni cu sevele gliei Suferința și credința pentru dascăl sunt răni-făclii ce luminează cărările lumina trudei deretică întunericul din noi și-l albuiește și-l curăță - risipind mai repede mirosul îndoielii Omul și lucrarea lui de cărturar sprijină zidul înâlțat printre ruine al speranței chiar dacă știa că multe lucruri cu ce știm din copilărie fiecare nu
RĂBOJ PRIN VREMI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359605_a_360934]
-
mele Genevieve, și a feciorului meu cel mare, Ducu... Și a prienilor mei, și a rudelor mele (unele dispărute!), și a celor 13 ani petrecuți cât o Viață în altă lume, și a fraților mei de Golgotă, taximetriștii demni în truda pentru copiii lor... Și a lacrimilor pe volan, și a pistolului la tâmplă, și a cuțitului sprijinit în ceafă, și a Mondialului de fotbal ‘94, și a ziarului de limbă română scos la nici șase luni de la debarcarea mea între
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
fi știut limba engleză încât să pot șlefui sensuri și semnificații, cu siguranță aș fi încercat să fac Acasă Acolo. Adevărul trăit spune că eu sunt un biet, dar fericit șlefuitor de limbă română!... Dumnezeu m-a condamnat la această trudă fascinantă și, sincer, mă simt bogat, chiar mâncând, uneori, și covrigi la Giurgiu. Dacă aș fi avut altă meserie, ceva din creierul de geniu în computere al lui Ducu (cum l-a gratulat un ziar newyorkez pe când avea 13 ani
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
gene sfredelește până se aprind călcâiele. Viața fiecăruia dintre noi este un roman. Suma romanelor noastre rămâne în istorie. Cerne vântul vremii și ce rezista ajunge dovadă existenței noastre... Cu urechile ciulite, cu ochii holbați, învârtiți la morisca zilnică a trudei, pe unde ne apucă înserarea, ne lipim, ca fluturii pe lampă, de ecranul televizorului. Ogici, ciumaci, pitici sexoși, dame de companie, de consumație și de bordel, violatori, bătăuși, criminali, indivizi care, dacă ar fi să treacă pe ulița satului, lumea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
gene sfredelește până se aprind călcâiele.Viața fiecăruia dintre noi este un roman. Suma romanelor noastre rămâne în istorie.Cerne vântul vremii și ce rezista ajunge dovadă existenței noastre...Cu urechile ciulite, cu ochii holbați, învârtiți la morisca zilnică a trudei, pe unde ne apucă înserarea, ne lipim, ca fluturii pe lampă, de ecranul televizorului.Ogici, ciumaci, pitici sexoși, dame de companie, de consumație și de bordel, violatori, bătăuși, criminali, indivizi care, dacă ar fi să treacă pe ulița satului, lumea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
Acasa > Impact > Pamflet > POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 461 din 05 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Sastisit de truda zilei, ajung seara să deschid televizorul și de cele mai multe ori mă minunez de ce văd, de ce aud și (câteodată) chiar mă întreb în ce țară trăiesc. Parlamentul ca instituție a democrației pluripartite și televiziunea ca mijloc media de informare cetățenească au
POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359123_a_360452]
-
vârstă de 7 ani, a recitat primul verset din Facerea. Scriitorul Al. Florin Țene, președintele LSR, a subliniat rolul Bibliei în cultura omenirii și a apreciat efortul autorului volumului de față, care a elaborat pe parcursul a peste 15 ani de trudă acest act colosal. "Prin gestul său - a subliniat președintele Ligii - dl. Ioan Ciorca aparține Românei Profunde, care cu modestie, în tăcere, creează pentru veșnicie, pentru tezaurul culturii române, "că o ladă de zestre" a românilor în contextul globalizării." Viitorul pas
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
Să tot participi la asemenea lansări de carte. Poezia cepei însă, te face sa lăcrimezi din abundență, ba și să suspini din rărunchi pentru că oglindește starea căsniciei îndelungate, fără pic de fior liric, ori afectiv, șubrezita de atâtea infidelități și trude zădarnice să-i faci pe plac partenerului, dar rezistență, rezistența, fiindcă, nu-i așa, „ceea ce a unit Dumnezeu, omul să nu despartă”... 15 martie 2012 CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: POEZIA CEPEI PRĂJITE - tabletă - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359143_a_360472]
-
pastor neoprotestant numit Hose. Era cam de o vîrsta cu Rafa. L-am cunoscut într-o zi de sărbătoare l-a biserică într-un cadru impresionant. După ce oamenii muncesc 6 zile în ziua șaptea vin să se închine. Ei experimentează truda muncii, este minunat să observi aceleași fete exprimând bucuria închinării. Cred că în orice țară străină că și aici în Spania bisericile române sunt adevărate oaze unde poți simți acel spirit românesc autentic, chiar dacă câteodată mai sunt invitați și pastori
CONTRASTUL DINTRE DOUA VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359224_a_360553]
-
nici acuma, la aproape patruzeci de ani, nu se simțea anchilozată; terminase croitoria și fusese repartizată la un atelier de cămăși bărbătești și, cînd lucra la mașină, concentrată pe cusăturile delicate, visa amețită un bărbat care să merite să îmbrace truda ființei ei fragile ca un porțelan, care să-i iubească sfîrșeala trupului, pentru că, uneori, după orele petrecute peste program pentru salvarea producției și a prestigiului fabricii, trăia un fel de delir al simțurilor, care o îndemnau să se ridice din fața
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
înfrigurată, cu simțurile sfîrșite, euforia acelei ape reci și apăsătoare, care îi inunda plămînii. Doamne, de cîte ori nu se sinucisese în acele clipe de sfîrșeală inumană, dar gîndul că, într-o bună zi, un bărbat se va bucura de truda ei de sclavă, îi înnobila simțurile și o trezea la viață, sporindu-i puterile. Dacă nu i-ar fi cedat vederea, înțepată de milioane de ori de sclipirea acului ce se înfigea nemilos în pînza molatecă a cămășilor, poate că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]