1,978 matches
-
asupra mea. Îmi venea în minte și cazul prezentat la TV, al tinerei Irina , care după prima confesiune la preot, s-a îmbolnăvit de schizofrenie și mai târziu, a murit în canoanele religioase aplicate ei. Deci am ajuns foarte bolnavă, tușeam fără să reușesc să expectorez flegma care horcăia în pieptul meu. Atunci m-am salvat cu indicațiile lui Daniel Reid, din cartea ,,Tao pentru sănătate, sex și longevitate” . Am găsit acolo un tratament rapid: hreanul. Am ras o linguriță de
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
mâncate sau comprese. Cu cireșe se poate răcori corpul prin interior sau exterior. 2.4. TRATAMENT NATURIST PENTRU DESFUNDAREA CĂILOR RESPIRATORII LA COPIL PREȘCOLAR Nepoțica mea, la vârsta de patru ani făcea guturai, i se înfunda nasul și ajungea să tușească, până la bronșită cronică. S-a tratat la medic. Sub tratament medicamentos, zece zile, sub supravegherea medicului, simptomele dispăreau. La încetarea tratamentului, simptomele reveneau din nou, în aceeași ordine. De disperare, medicul a fost de acord să aplicăm tratamentul naturist. I-
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
mea să mănânce numai ce îi place. Îndoparea copilului (și nu numai a copilului), este dăunătoare și produce îmbolnăvirea. Am făcut multe plimbări în aer liber: în parc și în Grădina Botanică. Pe timpul tratamentului, copilul nu a frecventat Grădinița, pentru că tușea. Aparatul respirator funcționează ca prea plinul de la chiuvetă. Când organismul nu dovedește să elimine deșeurile prin scaun, urină și transpirație, excesul îl elimină prin căile respiratorii, prin secrețiile specifice: guturai, flegmă. 2.5. TREZIREA DIN ANESTEZIE ȘI DIN LEȘIN După cum
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Tinerii sunt în special expuși pericolelor fumatului. La fumători, tușea este doar începutul. Urmează apoi cancerul, bolile de inimă și de plămâni. Fumatul este un drog și este dăunător pentru sănătate și poate scurtă durată vieții cu ani buni. Nu este vorba doar de tine! Fumatul pasiv omoară mii de
Drogurile îţi opresc zborul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Iacob Paul Cosmin, Romanescu Anca-Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2005]
-
că drogurile sunt oarecum tentante. Unii văd în droguri o cale de a evadă din realitate, un remediu rapid pentru a se relaxa ori înviora, sau chiar un mijloc prin care să devină populari. La mulți dintre consumatorii de tutun, tușea e doar începutul. Urmează apoi cancerul, bolile de inimă și de plămâni. Fumatul este dăunător pentru sănătate și poate scurtă durată vieții cu ani buni. Mulți oameni nu se pot lăsa de fumat sau de consumul de droguri. Dacă vrei
Stinge țigara! Drogurile dăunează!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Velenciuc Ilie, Romanescu Anca- Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2006]
-
Să nu-ți mai fie teamă, vorbi Ieronim, știu unde duce acest fel de înțelegere. Știam asta de mult. Ce nu înțelesesem încă era legătura... Cu toate că ploaia se întețise din nou, praful răzbătea încet, persistent, până la ei. Ieronim începu să tușească și, zâmbind, parcă tot mai bine dispus, își căută batista. - Legătura? întrebă târziu Marina. - Da, legătura între lucruri și evenimente, toate câte se întîmplă în jurul nostru... Camionul se împotmolise chiar în fața lor. Șoferul își zvârli mucul de țigară pe care
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și copil cu bărba-su. Și pe ăla nu-l scotea decât când pleca fata la școală, și noaptea îl lăsa să iasă și să stropească în vie cu furtunu. Și-așa a stat ăla acolo ascuns, vorba ceea, nici nu tușea, nici nu bășea, numa noaptea se plimba pân vie și pân grădină. Da de aflat tot l-a aflat și tot a pus mâna pe el comuniștii. Chiar nevastă-sa a fost aia care s-a dus și l-a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
aur a ochelarilor pe șaua nasului. Mâna rămasă liberă pipăie orbește marginea gheridonului, fețișoara de masă după vechea tabacheră cu chibritelniță. O mișcare nesigură - furișă și vinovată. — Faci cum crezi de cuviință, dar la primul fum vei începe iar a tuși... Vocea rece a Sophiei este chiar vocea neliniștii lui - așadar, nu ridică ochii spre celălalt capăt al salonului, acolo unde stă ea, în jețul italian, înfășurată în obișnuitul ei șal alb de mătase. Pe catifeaua gheridonului, mâna osoasă încă mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și banal, pe care tot neamul prost îl știe, doar nu are de gând să vâre în dicționarul lui și vorbele de rușine ? — Soliditatea unui dicționar o verifici în multe feluri, a dat el să spună și a început să tușească. Se vede că se înecase de prea mult râs, și și-a dus batista la gură. — ...ca o umbră s-a făcut bietu conu Ștefan, și doftorii parcă nici ei n-ar ști ce are. Ba că nu-i oftică
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
unge grijulie cu alifii, apoi își va pune obligatoria compresă pe obrazul boțit. Chiar și în mijlocul acestei mahalale, chiar și în mijlocul celor mai penibile încercări, trebuie să rămâi cel, cea care ai fost, păstrându-ți înfățișarea îngrijită și măruntele obiceiuri !... Tușești, enervat de încăpățânarea ei bătrânească, ai vrea să-ți iei încă o dată rămas-bun și totuși nu te înduri s-o lași necăjită, tăcerea, scârțâitul ușii, ce moment prost și-a găsit mezina să te înțepe, împinsă de firea ei certăreață
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care a inundat grădina. Apoi, cum s-a aplecat să închidă furtunul. Ștefan Mironescu O gâdilitură sufocantă pe care de mult mă strădui să nu o iau în seamă, astfel încât prima senzație este că numai din neatenție am început să tușesc. Tușesc, apăsându-mi neglijent batista pe gură, și mă încăpățânez să recitesc rândul scris, deși el îmi joacă în fața ochilor. Nous sommes très peu connus... Mi-ar fi greu să spun când mi-a scăpat creionul mecanic din mână, eclatul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a inundat grădina. Apoi, cum s-a aplecat să închidă furtunul. Ștefan Mironescu O gâdilitură sufocantă pe care de mult mă strădui să nu o iau în seamă, astfel încât prima senzație este că numai din neatenție am început să tușesc. Tușesc, apăsându-mi neglijent batista pe gură, și mă încăpățânez să recitesc rândul scris, deși el îmi joacă în fața ochilor. Nous sommes très peu connus... Mi-ar fi greu să spun când mi-a scăpat creionul mecanic din mână, eclatul unei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
deși el îmi joacă în fața ochilor. Nous sommes très peu connus... Mi-ar fi greu să spun când mi-a scăpat creionul mecanic din mână, eclatul unei explozii și o spaimă a întregului trup mi-au întrerupt memoria. Mă regăsesc tușind cu disperarea sufocării, ochii îmi ies din orbite, lacrimile și saliva îmi curg pe bărbie și pe cămașă, îmi blestem pentru a nu știu câta oară obișnuita neatenție, fără ea, desigur, aș fi scăpat de această tuse care m a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cămașă, îmi blestem pentru a nu știu câta oară obișnuita neatenție, fără ea, desigur, aș fi scăpat de această tuse care m a încovrigat pe scaun. Cu mâinile tremurânde îmi deschei cămașa, gâtul îmi este, până în adânc, o rană vie, tușesc tot mai disperat că nu mă voi mai liniști și încerc, cu brațele neputincioase, să-mi apăr pieptul coșcovit, al cărui hârâit mă înspăimântă. Peste toate plutește o halucinație a auzului - un zgomot de trăsură. în fine ! îmi sprijin, pierdut
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu înțelege de ce - pe nedrept - a fost lovită... La o asemenea priveliște, cum să nu întorci capul, înduioșat ca un călău sentimental ? Profesorul Mironescu urmărește cu degetul conturul unui nufăr (sau lotus) brodat, Margot șușotește cu micuța Yvonne, domnul Ialomițeanu tușește discret, pregătindu-se să lanseze o nouă întrebare. Dar atunci când el te privește cu ochi gravi, cu o supunere de soldat credincios, nu ți se împrăștie orice îndoială despre presupusa lui nelealitate ?... À propos de explozia de la Pulberăria Dudești... începe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
s-a întețit ; vin cu iuțeală în picaj, ca niște funebre aeroplane, și doar ferestrele duble opresc țipetele să intre în liniștitul salon. — Totuși, există o explicațiune chiar și pentru lucrurile mai... neașteptate... Domnul Ialomițeanu se oprește, puțin încurcat, și tușește dregându-și glasul. Amabil însă, așa cum îl știe o lume întreagă, Profesorul Mironescu îi continuă fraza. — Da, într-adevăr ! Trebuie să existe o explicațiune pentru faptul că suntem în asemenea măsură ocupați de ce fac alții ! Și de aceea intenționam să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se va fi calmat. — Te rog, te rog, fără crize la mine ! Te rog, nu la mine să-ți faci crizele ! Nu vrea să audă glasul disprețuitor și autoritar al lui Muti, care se încheie cu o tuse tabagică, răgușită. Tușind mai departe, Muti va continua să își șteargă apăsat cu acetol fiecare unghie ciobită ; se va întoarce apoi la țigara gata să se stingă, rezemată de marginea scrumierei, va trage un fum și apoi va deșuruba capacul sticluței cu lac
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
liniște, deodată vîntul s-a oprit, deși pe deasupra aleargă nori urîți, Încît la răstimpuri se aud sunetele pe care tot noi le producem: fie ambalajul unui pachet de biscuiți foșnind, fie un pocnet metalic scos de vreo cataramă, fie cineva tușind și scuipînd cu discreție, fie acel sunet mut pe care Îl emit creierii noștri, un fel de geamăt, un sunet cărnos, subliminal. Eu... eu mă gîndesc că nu am nici un motiv să... Dar apoi Îmi dau seama că de fapt
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
față pe umerii ei, într-un gest protector, parcă. Îi simțea gheruțele tocite. Privea drept în ochii ei cu un amestec de curiozitate și afecțiune, care Stellei i se părea insuportabil de mișcător. Temându-se să nu-i dea lacrimile, tuși și ridică în aer micul animal, simțindu-i fragilitatea scheletului, pe care l-ar fi putut aproape sfărâma în mâini. Adam se apropie de ea și-l preluă pe Zet. O privi un momentfix pe Stella, cu îngrijorare, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
camera din spate. Tom trecu pe lângă el. Era o zi noroasă și încăperea arăta sumbră, dar de cum intră, Tom văzu pe masă un exemplar din Ennistone Gazette. Rozanov îl urmă și închise ușa. I se adresă pe o voce răgușită, tușind ca să-și limpezească gâtlejul: Ai citit asta? Da. — Poți să-mi dai vreo explicație? Mai e o relatare și aici. Trânti pe masă un exemplar din The Swimmer, cu o violență care-l făcu pe Tom să se cutremure. Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe umerașe, făcând un spațiu în care Tom intră, împleticindu-se. Îi șopti: — Totdeauna când vine se duce întâi la toaletă. Am să pun radioul tare și când intră la toaletă, eu am să ies pe palier și am să tușesc, iar tu te strecori repede pe scară. Împinse ușa glisantă și plecă. Tom aranjă instinctiv rochiile, ascunzându-se după ele și lipindu-se de peretele din spate al dulapului adânc. Picioarele lui, ieșind pe sub poalele rochiilor, păreau uriașe. Întinse mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
întâi din fața sa fiindcă, negreșit, fusese înștiințat unde aveau să-l așeze pe studentul Beldeanu. Se ridica, nu prea intimidat, un băiat înalt și voinic dar cam fără formă, cel puțin așa cum îl vedea Dragoș, din spate. Încă se mai tușea, rar și timid, în amfiteatrul "Dimitrie Cantemir". Astă-vară, acest student pe care îl vedeți cu toții în fața voastră, în timp ce se afla la muncă voluntară împreună cu colegii săi la gospodăria agricolă colectivă din comuna Buturugeni... Dar de ce nu povestești chiar dumneata, Beldeanu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
lui Toaibă, ceea ce însemna <atențieă. Am transmis semnalul și celorlalți. Cât ai clipi, toți au încremenit... Ce-i, Toaibă? Domn’ locotenent. Mi s-a părut că am auzit o tuse ușoară. O fi vreo sentinelă. Dar, după felul cum a tușit, se pare că le cam soilește omul. Am ascultat cu mare atenție, ca să prindem vreun alt semn al prezenței umane în zonă. Dacă știi să distingi zgomotele nopții, atunci ai noroc. Ca prin vis, s-a auzit un zgomot ușor
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Se strecura ca o nevăstuică pe lângă crengile sălciilor din preajmă... La un moment dat, s-a oprit într-un picior și a întins mâna în spate, pentru a-l face atent pe sergent. Ce-i, Trestie? Domn’ sărjănt, parcă a tușit cineva în stânga noastră. Au rămas pe loc, cu urechile vâjâind de atâta încordare...La scurtă vreme, s-au auzit pași de încălțări grele pe pietriș. Asta-i o patrulă. Înseamnă că pe aici pe aproape trece și șoseaua care atinge
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
aici urme de potcoave de cal! Hadarag s-a apropiat și a privit înmărmurit la urma de potcoavă. Rusul a revenit cu întrebarea: Ei! Ce ai de spus? Este urmă de cal potcovit ori ba? Prins la înghesuială, Hadarag a tușit cu chip să-și dreagă glasul. A înghițit în sec, căutând un răspuns... Și-a trecut dosul palmei peste frunte și, făcând-o pe miratul, a îngăimat: Aaa! Da, da! Mi-am adus aminte! Ieri sau alaltăieri a fost la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]