3,253 matches
-
celor trei sisteme tampon scad, ca urmare a consumului. Anionii acidului generator de acidoză se filtrează la nivelul tubilor renali, fiind însoțiți de cationi, de obicei de Na+, pentru menținerea echilibrului electric. Apoi, tubii schimbă Na+ cu H+ cu ajutorul antiportului tubular și în cursul acestei acțiuni reabsorb cantități echimolare de Na+ și HCO3-, astfel conservând cationii, eliminând acidul și recuperând rezervele de anioni tampon. Schimbul renal de protoni și anioni bicarbonat este principala modalitate prin care celulele tubulare renale mențin neschimbat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
H+ cu ajutorul antiportului tubular și în cursul acestei acțiuni reabsorb cantități echimolare de Na+ și HCO3-, astfel conservând cationii, eliminând acidul și recuperând rezervele de anioni tampon. Schimbul renal de protoni și anioni bicarbonat este principala modalitate prin care celulele tubulare renale mențin neschimbat pH-ul: eliminarea unui ion bicarbonat în urină crește concentrația plasmatică a protonilor ca și cum ar fi fost adăugat un proton, iar reabsorbția unui ion bicarbonat scade concentrația de protoni ca și cum ar fi fost îndepărtat un proton. Deci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
plasmatică a protonilor ca și cum ar fi fost adăugat un proton, iar reabsorbția unui ion bicarbonat scade concentrația de protoni ca și cum ar fi fost îndepărtat un proton. Deci, alcaloza produce eliminarea de cantități mari de bicarbonat, iar în cazul acidozei, celulele tubulare produc noi cantități de bicarbonat și-l adaugă plasmei, astfel ridicând pH-ul la normal. Bicarbonatul se filtrează liber la nivelul corpusculilor și este reabsorbit în toate segmentele tubului urinifer (tubul proximal, ramul ascendent al ansei Henle, tubii colectori corticali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sa este un proces activ, dar nu se realizează în același mod ca și a altor ioni, ci este produsă ca urmare a unor procese mai complicate. Nu există o pompă sau un canal de bicarbonat la nivelul membranelor celulelor tubulare. Sub influența anhidrazei carbonice, CO2 se combină cu apa, producând H2CO3, care disociază imediat în H+ și bicarbonat (HCO3-). Bicarbonatul iese prin membrana bazolaterală a celulei în virtutea gradientului de concentrație și este îndepărtat de către fluxul sanguin (fig. 116). Protonii sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
carbonice, CO2 se combină cu apa, producând H2CO3, care disociază imediat în H+ și bicarbonat (HCO3-). Bicarbonatul iese prin membrana bazolaterală a celulei în virtutea gradientului de concentrație și este îndepărtat de către fluxul sanguin (fig. 116). Protonii sunt eliminați în lumenul tubular, în funcție de segmentul la care are loc secreția, cu ajutorul unei pompe de protoni, a unei ATP aze H+/K+ sau a unor antiporturi Na+/H+. Dar protonii secretați nu vor fi eliminați, ci se combină cu bicarbonatul filtrat la nivel glomerular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
din urină. În condiții normale, rinichii reabsorb tot bicarbonatul filtrat glomerular prin această metodă. Există un al doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea și secreția ionului de amoniu (NH4). Celulele tubulare preiau glutamina atât din filtratul glomerular cât și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va fi eliminat prin antiport NH4+/Na
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va fi eliminat prin antiport NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu în lumenul tubular va avea ca rezultat net crearea unui nou anion bicarbonat, care va fi eliminat către plasmă (fig. 117). 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic Acidoza respiratorie Hipoventilația va produce retenția de CO2, cea ce va scădea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
eliminat către plasmă (fig. 117). 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic Acidoza respiratorie Hipoventilația va produce retenția de CO2, cea ce va scădea pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației de CO2 în sânge și deci în celulele tubulare stimulează secreția de protoni, ceea ce va crește rata reabsorbției bicarbonatului la nivelul tubului proximal și titrarea tampoanelor fosfat și amoniu în tubul distal. Dacă tulburarea respiratorie persistă, va crește și rata producției de amoniu în celulele tubulare, îndreptând echilibrul acidobazic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
deci în celulele tubulare stimulează secreția de protoni, ceea ce va crește rata reabsorbției bicarbonatului la nivelul tubului proximal și titrarea tampoanelor fosfat și amoniu în tubul distal. Dacă tulburarea respiratorie persistă, va crește și rata producției de amoniu în celulele tubulare, îndreptând echilibrul acidobazic dezechilibrat de o cantitate prea mare de CO2. Acidoza metabolică Reprezintă scăderea pH-ului plasmatic datorită ingestiei de substanțe acide sau producerii metabolice în cantități crescute a acestora, ca urmare a alterării unor procese biochimice din organism
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și vaselor. Precizări în acest domeniu nu s-au putut însă obține decât mult mai târziu din cauza pedepselor aspre aplicate de Inchiziție tuturor acelora care, prin descoperirile lor, puneau sub semnul întrebării formulările eronate ale concepției galenice (nervii ca structuri tubulare prin care spiritul animal circulă de la creier spre organele periferice, formarea și distrugerea continuă a sângelui în ficat pe seama sucului nutritiv intestinal etc.). De-abia în secolul al XVI-lea, odată cu trecerea de la studii pe cadavre la experimente pe animale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hidrodinamicii din fizica clasică, care au stabilit următoarea relație între debit (D), presiune (P) și rezistență (R): D=P/R. Mai exact, deplasarea lichidiană depinde nu de presiune ca atare, ci de diferența presională dintre cele două extremități ale sistemului tubular și, totodată, de rezistența pe care acesta o opune scurgerii lichidiene. Cu cât gradientul de presiune va fi mai mare, cu atât și debitul va fi mai crescut. Spre deosebire de arterele mari care sunt vase conductive, arterele terminale și arteriolele sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
renală. Pentru controlul pe termen lung al presiunii arteriale, mecanismul principal este reglarea excreției renale de apă, prin fenomenul de diureză și natriureză presională. Emisia zilnică de urină (diureză) depinde de rata de filtrare glomerulară și de cea de reabsorbție tubulară a apei, ambele fiind influențate de presiunea arterială. Curba funcției renale arată normal, în funcție de presiunea arterială medie, următoarele: un debit de urină finală nul la ~ 50 mmHg, diureză normală la ~ 100 mmHg, diureză dublă la ~ 130 mmHg și o creștere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
endoteliale la generarea de PGI2 și inhibarea efectelor agregante și vasoconstrictoare ale TXA2 întregește rolul important al endoteliului în vasoconstricția locală. Prezența monoaminoxidazei (MAO) în endoteliul vascular asigură degradarea concomitentă a serotoninei. Vasopresina, deși își exercită acțiunea principală asupra resorbției tubulare de apă, intervine și în reglarea presiunii sanguine prin efectele sale vasoconstrictoare. Participarea ei la reacțiile umorale compensatoare a fost dovedită experimental de cazurile de scădere marcată (60 mmHg) a tensiunii arteriale. Hormonul antidiuretic (ADH, vasopresina), secretat în hipofiza posterioară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorbției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP-mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale tubulare. Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. În caz de ingestie crescută hidrică, nu și salină, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permițând reechilibrarea hidrică, nu numai prin diureză
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
format din 28 de aminoacizi, care are acțiuni vasodilatatoare, hipotensive, diuretice și natriuretice. El participă la reacțiile neuroendocrine compensatoare produse de întinderea fibrelor musculare atriale determinată de întoarcerea venoasă crescută și supraîncărcarea auriculelor în general. În afara acțiunilor inhibitoare asupra resorbției tubulare de sodiu și secreției de renină, ANF inhibă eliberarea de aldosteron și vasopresina, contracarând efectele centrale și periferice ale sistemului renină-angiotensină. Alte peptide prezente în cord (substanța P, neurotensina, VIP) par să participe la autoreglarea umorală a circulației și balanței
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
digestivă, făcând legătura dintre fosele nazale și laringe, precum și dintre cavitatea bucală și esofag, în peretele posterior al faringelui, înapoia limbii, se găsesc amigdalele (țesut limfoid), cu rol în reținerea bacteriilor și toxinelor. Esofagul, situat în torace, reprezintă un segment tubular, lung de 25-30 cm la individul adult, ce realizează legătura dintre faringe și stomac. Musculatura esofagului este striată și netedă, inervată de fibre somatice și vegetative, ambele de origine vagală. În porțiunile inițială și finală ale esofagului se găsesc două
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eliminarea de apă pe cale urinară, pulmonară, cutanată și intestinală pe de o parte și înlocuirea acesteia aproape exclusiv prin ingestie determinată de senzația de sete, ca principală formă de manifestare a nevoii obiective de hidratare. Factorii de reglare ai resorbției tubulare și eliminării urinare a apei vor fi discutați într-unul din capitolele ulterioare (la reglarea funcției renale). În cele ce urmează va fi succint expus determinismul senzației de sete ca semnal subiectiv al nevoii organice de apă în vederea menținerii echilibrului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
menținerea în limite constante a osmolarității, volumului plasmatic, echilibrului acido-bazic, cât și reabsorbției de glucoză, aminoacizi și alte molecule mici, dublate de eliminarea de substanțe toxice și produși finali de degradare metabolică. În afara proceselor de filtrare glomerulară, reabsorbție și excreție tubulară formatoare de urină, rinichii asigură conversia vitaminei D în formă activă și secreția unor enzime importante ca renina și eritropoietina. Rolurile depuratoare și homeostazice multiple ale rinichilor au la bază particularități structurale și funcționale ale parenchimului renal. II.5.1
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și funcționale ale parenchimului renal. II.5.1. DATE SUMARE DE MORFOFIZIOLOGIE RENALĂ Unitatea morfofuncțională a rinichiului este. după cum se știe, nefronul, constituit dintr-o componentă vasculară, reprezentată de ghemul capilar al glomerulului renal cu capsula Bowman înconjurătoare și alta tubulară, cu cele 4 componente ale sale (tub contort proximal, ansa Henle, tubul contort distal și canalul colector) (fig. 119). Mărimea și forma rinichilor depinde de numărul de nefroni pe care-i conțin. La om, fiecare rinichi conține aproximativ 1 milion
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
depinde de numărul de nefroni pe care-i conțin. La om, fiecare rinichi conține aproximativ 1 milion de nefroni. Datorită celor 2 milioane de nefroni, suprafața totală de filtrare glomerulară este de 1,2-1,5 m2, iar cea de reabsorbție tubulară însumează aproape 6 m2. Elementele constitutive ale nefronului, cu structură și presiuni diferite ale celor două sectoare ale sale asigură condiții hemodinamice și osmolare de menținere a balanței hidroelectrolitice în limite normale indispensabile echilibrelor homeostazice ale organismului. Regimul circulator al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rinichi în timp de 1 minut circulă prin vasa recta, ele joacă un rol important în procesul de concentrare a urinei. II.5.2. FORMAREA URINEI Formarea urinei se realizează prin trei procese renale fundamentale: filtrare glomerulară, reabsorbție și excreție tubulară. a) Filtrarea glomerulară depinde de factorii hemodinamici presionali și volemici pe de o parte și de integritatea membranei filtrante pe de alta. În condițiile unei presiuni efective normale de filtrare (35-40mmHg), rezultată din diferența dintre valoarea presiunii hidrostatice (70-75 mmHg
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arteriolei eferente, cu răsunetul corespunzător asupra presiunii și filtrării glomerulare. Fenomenul se produce cu participarea inervației simpatice renale și a reninei secretate de celulele mioepiteliale ale arteriolei aferente preglomerulare. Implicațiile sistemului renină-angiotensină în acest proces au fost discutate. b) Reabsorbția tubulară este cel de al doilea proces renal care contribuie substanțial la formarea de urină finală și la menținerea echilibrului hidroelectrolitic, în general. Ajuns la nivelul teritoriului tubular al nefronului, filtratul glomerular suferă modificări importante calitative și cantitative, datorită reabsorbției masive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aferente preglomerulare. Implicațiile sistemului renină-angiotensină în acest proces au fost discutate. b) Reabsorbția tubulară este cel de al doilea proces renal care contribuie substanțial la formarea de urină finală și la menținerea echilibrului hidroelectrolitic, în general. Ajuns la nivelul teritoriului tubular al nefronului, filtratul glomerular suferă modificări importante calitative și cantitative, datorită reabsorbției masive de apă, ioni și substanțe cu prag de eliminare (glucoză, acizi aminați, vitamine etc.). Peste 90% din apa existentă în filtratul glomerular se reabsoarbe la nivelul tubilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
-K+) lui Skou (1958). Printr-un astfel de mecanism, NaCl se reabsoarbe în proporție de 98,5-99%, din care cea mai mare parte la nivelul tubilor proximali. Spre deosebire de ionii de sodiu, calciu și clor care sunt reabsorbiți predominant de epiteliul tubular proximal, potasiul este reținut de tubii proximali în proporție de 100% și secretat apoi de cei distali. La rândul său, glucoza este integral reabsorbită la nivelul tubilor proximali. Reabsorbția glucozei, având la bază un mecanism enzimatic de transport activ, este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
proporție de 100% și secretat apoi de cei distali. La rândul său, glucoza este integral reabsorbită la nivelul tubilor proximali. Reabsorbția glucozei, având la bază un mecanism enzimatic de transport activ, este limitată de concentrația sa plasmatică. Transportul maxim (Tm) tubular al acesteia atinge 350 mg/min. la bărbat și 310-320 mg/min. la femeie. Eliminarea urinară apare numai în cazul în care glicemia depășește 180 mg%. Dintre ceilalți componenți ai filtratului glomerular, acizii aminați se reabsorb activ în proporție de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]