3,095 matches
-
de umplere) care protruzionează în lumenul duodenal. Acuratețea diagnostică prin MRCP este de 76% [33]. ERCP are însă avantaje majore, deoarece vizualizează direct papila și permite prelevarea de biopsii. Ultrasonografia endoscopică Constă în examinarea ecografică a papilei din lumenul intestinal; tumora ampulară apare ca o formațiune hipoecogenă, rotund-ovalară cu dimensiuni peste 5 mm, de la care pleacă CBP și ductul Wirsung dilatate. Pe lângă aportul diagnostic ecoendoscopia este considerată metoda de elecție în stadializarea preoperatorie a cancerului ampular, putând evalua extensia tumorală locală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
diagnostice, dar mai ales permite stadializarea preoperatorie a tumorii. Confirmarea diagnosticului se obține prin examen histopatologic al pieselor obținute prin biopsie și prin examen citologic al eșantionului obținut prin periaj în timpul ERCP. Examinările imunohistochimice permit stabilirea exactă a tipului de tumoră periampulară și eventual încadrarea într-unul din cele două tipuri de diferențiere „intestinal” și „pancreatico-biliar” cu semnificație prognostică. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Tabloul clinic fiind dominat de icterul colestatic, diagnosticul diferențial pornește de la elucidarea acestui sindrom. Este necesară diferențierea dintre colestaza intrahepatică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
Există trei entități care evoluează cu papilă proeminentă și mucoasă de acoperire normală: carcinom ampular intramural, litiază coledociană cu calcul impactat în papilă și coledococel. Diagnosticul diferețial între acestea se face prin sfincterotomie endoscopică și extracție de calcul, biopsie din tumora vizualizată sau aspectul colangiografic caracteristic. Dacă carcinomul ampular intramural se asociază cu litiază coledociană și impactare de calcul, atunci diagnosticul este dificil. Alte tipuri de tumori ampulare sunt rar întâlnite și se diagnostichează pe baza examenului histopatologic. Tumorile benigne sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
de manoperele intervenționale asupra căilor biliare. Durerea în etajul abdominal superior, cu iradiere posterioară este prezentă doar în stadii avansate. Diareea se datorează lipsei sărurilor biliare la nivelul intestinului cu steatoree consecutivă. Sunt prezente semne locale și generale date de tumora malignă: inapetență, greață, vărsături, scădere ponderală [62]. La examenul obiectiv se constată icter sclerotegumentar, veziculă biliară destinsă (semnul Courvoisier), hepatomegalie (prin colestază sau metastaze). Palparea unei formațiuni tumorale epigastrice sau prezența ascitei sunt neobișnuite și indică un stadiu avansat. EXPLORĂRILE
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
colangiocarcinomului cu cancerul pancreatic sau cu afecțiunile biliare benigne. Ecografia transabdominală Este examinarea imagistică inițială la pacienții cu icter colestatic. În carcinomul CBP distale se evidențiază semne indirecte de obstrucție: dilatarea căilor biliare intra și extrahepatice și colecistul mult destins. Tumora coledociană inferioră se evidențiază greu datorită poziției retroduodenale a acesteia; atunci când se vede, apare ca o structură parenchimatoasă hipoecogenă având axul lung paralel cu axul lung al coledocului. Se pot evidenția metastazele hepatice, dar acestea sunt de mici dimensiuni și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
pancreasul. Ulterior, sunt interesate țesuturile peripancreatice și vasele mari (venă portă, venă mezenterică superioară, venă splenică, trunchi celiac, arteră hepatică, arteră mezenterică superioară). Metastazele ganglionare sunt prezente la 15- 30% dintre pacienți în momentul diagnosticului. Metastazele hematogene interesează ficatul, peritoneul. Tumora poate determina însămânțare peritoneală și după operație sau cateterizare. Pentru tumorile de coledoc inferior rezecabile, supraviețuirea la 5 ani după pancreato-duodenectomie este de aproximativ 20%. Prezența invaziei neurale și a metastazelor ganglionare în momentul intervenției chirurgicale agravează prognosticul (supraviețuirea la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
5 ani după pancreato-duodenectomie este de aproximativ 20%. Prezența invaziei neurale și a metastazelor ganglionare în momentul intervenției chirurgicale agravează prognosticul (supraviețuirea la 5 ani fiind de 11%, respectiv 0%) [88]. CANCERUL DE CAP DE PANCREAS Adenocarcinomul pancreatic este o tumoră malignă cu originea în celule ductale și este cunoscut sub termenul generic de cancer pancreatic. Cancerul de cap de pancreas reprezintă aproximativ 75% din totalitatea adenocarcinoamelor pancreatice și face parte din grupul „tumorile periampulare” [4, 89], fiind cea mai frecventă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
malignă cu originea în celule ductale și este cunoscut sub termenul generic de cancer pancreatic. Cancerul de cap de pancreas reprezintă aproximativ 75% din totalitatea adenocarcinoamelor pancreatice și face parte din grupul „tumorile periampulare” [4, 89], fiind cea mai frecventă tumoră din acest grup. Considerațiile privind incidența, mortalitatea sunt prezentate în capitolul dedicat cancerului pancreatic [89-94]. Din punct de vedere histologic, adenocarcinoamele pancreatice pot avea diferite grade de diferențiere: bine, moderat și slab diferențiate [89]. Prin tehnici imunohistochimice se poate stabili
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
tipuri de diferențiere histologică: „intestinal” și „pancreatico-biliar” [6, 7], cancerul de tip intestinal având un prognostic mai bun [8]. O caracteristică a adenocarcinomului pancreatic este reacția desmoplazică importantă (capacitatea celulelor tumorale de a induce formarea de țesut conjunctiv atât în tumoră cât și la nivelul metastazelor). TABLOUL CLINIC Simptomele de debut sunt nespecifice și fac ca diagnosticul să se stabilească tardiv. Tabloul clinic este dominat de triada: durere, icter, scădere ponderală [95]. Prezentarea simptomelor și semnelor se regăsește în capitolul „Tabloul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
metoda de primă intenție utilizată în diagnosticul cancerului pancreatic datorită faptului că este accesibilă, are cost redus și este neinvazivă. Sensibilitatea este de 76% iar specificitatea de 91%. Limitele apar la pacienții obezi sau cu meteorism, datorită imposibilității examinării. Evidențiază tumora cu dimensiuni peste 2 cm, dilatarea căilor biliare sau a Wirsungului, metastazele hepatice, ascita. Prin ecografie Doppler color se poate aprecia invazia vasculară. Tomografia computerizată (CT) Este mai performantă decât ecografia în diagnosticul cancerului pancreatic. Acuratețea diagnostică crește prin utilizarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
efectuarea concomitentă de tratament paleativ (plasarea de stent pentru realizarea decompresiei biliare). Indicația pentru diagnostic se face atunci când există o simptomatologie sugestivă și tehnicile neinvazive (ecografie, CT spirală dinamică) nu oferă rezultate certe. Colangiografia percutană transhepatică (CPT) Se indică atunci când tumora cefalică pancreatică invadează duodenul și face imposibilă vizualizarea papilei sau dacă tumora determină obstrucție înaltă la nivelul joncțiunii celor două canale hepatice. Colangiopancreaticografia prin rezonanță magnetică nucleară (MRCP) Este o tehnică imagistică neinvazivă care permite evaluarea tridimensională a arborelui pancreatico-biliar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
Indicația pentru diagnostic se face atunci când există o simptomatologie sugestivă și tehnicile neinvazive (ecografie, CT spirală dinamică) nu oferă rezultate certe. Colangiografia percutană transhepatică (CPT) Se indică atunci când tumora cefalică pancreatică invadează duodenul și face imposibilă vizualizarea papilei sau dacă tumora determină obstrucție înaltă la nivelul joncțiunii celor două canale hepatice. Colangiopancreaticografia prin rezonanță magnetică nucleară (MRCP) Este o tehnică imagistică neinvazivă care permite evaluarea tridimensională a arborelui pancreatico-biliar, parenchimului hepatic și structurilor vasculare [95, 107]. MRCP este o metodă mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
intraductale transpapilare. Examenul citologic sau biopsia ghidată prin ecografie transabdominală sau CT sunt contraindicate în tumorile parțial rezecabile, datorită posibilității însămânățării neoplazice. Biopsia aspirativă cu ac fin efectuată transduodenal în timpul ecoendoscopiei nu prezintă riscul însămânțării, deoarece duodenul se îndepărtează odată cu tumora pancreatică. Sensibilitatea metodei are limite, un rezultat negativ neexcluzând cu certitudine malignitatea. Biopsia intraductală transpapilară din timpul ERCP are o bună perfermanță diagnostică. Laparoscopia și ultrasonografia laparoscopică Permit decelarea unor metastaze hepatice și peritoneale de mici dimensiuni [111]. Markerii genetici
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
chist adenocarcinomul (curabil în 50% din cazuri) și limfomul pancreatic cu răspuns bun la chimio și radioterapie. STADIALIZARE Stadializarea cancerului pancreatic se realizează prin sistemul TNM [95], prezentat în capitolul „Morfopatologie - Cancerul pancreatic”. EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC Cancerul pancreatic este o tumoră agresivă cu invazie loco-regională și la distanță extrem de rapidă. Se extinde la ganglionii limfatici regionali, la structurile vasculare învecinate (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică, artera celiacă, artera hepatică, artera mezenterică superioară) determină invazie capsulară și perineurală. Sunt apoi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
portă, vena mezenterică superioară, vena splenică, artera celiacă, artera hepatică, artera mezenterică superioară) determină invazie capsulară și perineurală. Sunt apoi interesate organele învecinate: duoden, stomac, peritoneu etc. Metastazarea hematogenă are cele mai variate sedii și este rapidă. Cancerul pancreatic este tumora cu cel mai rezervat prognostic din grupul tumorilor periampulare. Principalul mijlocul terapeutic este rezecția chirurgicală, dar rata rezecabilității în momentul diagnosticului este sub 15-20% [95, 112, 113]. Supraviețuirea la 5 ani a pacienților după duodenopancreatectomie totală este de aproximativ 25-30
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
se întâlnesc doar în cazul tumorilor metastatice [54, 116]. Endoscopia digestivă superioară este metoda de diagnostic ideală, oferind posibilitatea prelevării de biopsii pentru examenul histopatologic. Stadializarea tumorii se face prin ecografie abdominală, computer tomografie și ecoendoscopie. DIAGNOSTICUL POZITIV Diagnosticul de tumoră duodenală periampulară se suspectează la pacienții cu icter colestatic, anemie și durere abdominală. Confirmarea diagnostică se obține prin endoscopia digestivă superioară și examenul histopatologic al piesei de biopsie. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Presupune excluderea celorlalte tumori periampulare (ampulom Vaterian, tumoră coledociană inferioară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
Diagnosticul de tumoră duodenală periampulară se suspectează la pacienții cu icter colestatic, anemie și durere abdominală. Confirmarea diagnostică se obține prin endoscopia digestivă superioară și examenul histopatologic al piesei de biopsie. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Presupune excluderea celorlalte tumori periampulare (ampulom Vaterian, tumoră coledociană inferioară, neoplasm de cap de pancreas). Aceasta se face cu ajutorul explorărilor imagistice. STADIALIZAREA Stadializarea carcinomului duodenal periampular se face conform sistemului TNM (tabelele 159 și 160). EVOLUȚIE. PROGNOSTIC Adenocarcinomul duodenal se extinde progresiv de la mucoasă la submucoasă, stratul muscular
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
în diagnostic au fost observate la adulți, poate și datorită procentajului foarte mare al cazurilor asimptomatice și a celor cu tablou clinic respirator. Ca diagnostice preoperatorii eronate, întâlnite la cazurile diagnosticate intraoperator cu hernie Morgagni pot fi enumerate: chist pleuropericardic; tumoră paracardiacă; tumoră mediastinală antero-inferioară; pleurezie închistată; tumoră chistică hemitorace stâng; chist hidatic pulmonar stâng; abces pulmonar evacuat, volvulus gastric; ulcer gastric în puseu acut; sindrom Chilaiditi [2, 3]. COMPLICAȚIILE HERNIEI MORGAGNI-LARREY Asemănător altor tipuri de hernie, complicațiile herniei Morgagni sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
au fost observate la adulți, poate și datorită procentajului foarte mare al cazurilor asimptomatice și a celor cu tablou clinic respirator. Ca diagnostice preoperatorii eronate, întâlnite la cazurile diagnosticate intraoperator cu hernie Morgagni pot fi enumerate: chist pleuropericardic; tumoră paracardiacă; tumoră mediastinală antero-inferioară; pleurezie închistată; tumoră chistică hemitorace stâng; chist hidatic pulmonar stâng; abces pulmonar evacuat, volvulus gastric; ulcer gastric în puseu acut; sindrom Chilaiditi [2, 3]. COMPLICAȚIILE HERNIEI MORGAGNI-LARREY Asemănător altor tipuri de hernie, complicațiile herniei Morgagni sunt:strangularea viscerelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
poate și datorită procentajului foarte mare al cazurilor asimptomatice și a celor cu tablou clinic respirator. Ca diagnostice preoperatorii eronate, întâlnite la cazurile diagnosticate intraoperator cu hernie Morgagni pot fi enumerate: chist pleuropericardic; tumoră paracardiacă; tumoră mediastinală antero-inferioară; pleurezie închistată; tumoră chistică hemitorace stâng; chist hidatic pulmonar stâng; abces pulmonar evacuat, volvulus gastric; ulcer gastric în puseu acut; sindrom Chilaiditi [2, 3]. COMPLICAȚIILE HERNIEI MORGAGNI-LARREY Asemănător altor tipuri de hernie, complicațiile herniei Morgagni sunt:strangularea viscerelor herniate cu ocluzie intestinală (prezența
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
acest mod nu se poate stabili cu claritate un rezultat, condiții în care se apelează la chirurgia toracoscopică, laparoscopică sau o combinație între acestea pentru că oferă atât posibilitatea de diagnostic, cât și de tratament. TUMORILE DIAFRAGMATICE BENIGNE Cea mai frecventă tumoră benignă a diafrag-mului care a fost raportată în literatură este lipomul. Mai mulți autori au descris aspectele radiologice ale acestei formațiuni ca fiind bine delimitată, posibil lobulată, cu densitate tipică de țesut grăsos la examenul computer tomograf; anatomopatologic este în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
unei patologii locale (pleuro-pulmonare). După Moghissi [24] există două tipuri de pleurezii asociate bolilor neoplazice: tipul I (pleurezii maligne adevărate) și tipul II (pleurezii paramaligne). Tipul I de pleurezie malignă apare ca urmare a invaziei neoplazice a pleurei de către o tumoră primară sau secundară, diagnosticul fiind unul citohistologic ce constă în identificarea celulelor maligne în lichidul pleural sau în materialul de biopsie pleurală. Tipul II de pleurezie malignă (paramalignă) poate apare la bolnavi cu cancere confirmate fără ca boala neoplazică să afecteze
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
mediastinali, în timp ce limfomul nonHodgkin poate asocia și invazia directă pleurală [9, 40]. Pleurezia asociată mezoteliomului malign Apare încă din stadiile timpurii, ca rezultat al creșterii permeabilității capilare pleurale prin invazie directă și prin blocarea drenajului limfatic al spațiului pleural. Pe măsură ce tumora crește, cele două foițe pleurale se contopesc, având drept consecință desființarea cavității pleurale și reducerea progresivă până la dispariție a lichidului pleural. Pleurezia asociată cancerului pulmonar Cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de pleurezie malignă la bărbați. Dintre cancerele pulmonare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
IV (M1 pleură). Metastazele pleurale din cancerul pulmonar se găsesc cel mai frecvent pe ambele suprafețe pleurale (viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei parietale de-a lungul zonelor de aderență sau prin exfoliere. Pleurezia malignă în cancerul pulmonar poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
METASTAZELE PULMONARE Metastazele pulmonare apar în urma însămânțării pulmonului cu celule canceroase de la tumora primară (pulmonară sau situată la distanță). INCIDENȚA În urma examenelor necropsice s-a constatat că metastazele pulmonare sunt prezente la 20-54% dintre toți pacienții care decedează datorită cancerului în SUA. În privința repartiției pe sexe, nu există nici o diferență semnificativă între bărbați
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]