6,248 matches
-
Să facem cunoștință cu câțiva dintre memorialiștii romanului, personaje și figuranți dintr-o galerie copleșitoare prin puterea aproape demiurgică a autorului de a-și inventa, însufleți și acredita tipologic creațiile. Isabel, eroină tragică și totodată bovarică, reușește să scape de sub tutela soțului-despot. Isabel, ce nu putea să-l ierte pe Domnu pentru apartenența la șleahta de anchetatori și persecutori ai tatălui ei pe când se afla în orașul Sintra, este singura femeie ce evadează de pe moșia Palmela, singura ce-l va părăsi
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
semnificative, în dezvoltarea politică a României moderne: înscăunarea unui prinț străin și aplicarea unei constituții liberale. Situația politică a României după 1866, era dificilă ca urmare, a tendințelor marilor puteri, de a transforma regimul internațional al garanției colective într-o tutelă conformă ,cu interesele lor la Dunărea de jos. În Conferința celor șapte puteri garante întrunite la Paris, se auzeau din nou glasuri potrivnice unirii, recunoscută doar pe durata domniei lui Al. I. Cuza. Turcia insista pentru separare și intervenție. Națiunea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
repede pentru înlocuirea lor. În condițiile divizării politice, cazul Germaniei este reprezentativ. Micul interregn (1197-1209), cu luptele interne care l-au însoțit, a creat condițiile în care puterea suveranului putea fi limitată. Frederich al II-lea a fost pus sub tutela marilor principi laici și ecleziastici, pe care i-a recunoscut ca "suverani ai țării" (Landeshoheit)109. Prin privilegiul dat în favoarea înalților prelați (Confoederatio cum principibus ecclesiasticus, 1220), și cel în favoarea principilor laici (Statutus in favorem principum, Dieta de la Worms din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Nord. Starea a treiai, atașată inițial suveranului, și-a renegat trecutul, impulsionată de Etienne Marcel, starostele negustorilor din Paris și revoltându-se contra monarhiei. Constrâns de nevoi financiare, Delfinul Carol va sancționa Marea Ordonanță din Martie (1357), punând Coroana sub tutelă și trecând puterea în mâinile stărilor privilegiate. Este momentul reinstaurării echilibrului monarhiei și stărilor privilegiate, cu o preeminență a puterilor celor din urmă. Marea Ordonanță din Martie prevedea întrunirea Statelor Generale fără convocare regală, pentru a delibera în problemele cele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
întreaga putere și, mai mult, nu respingea colaborarea claselor sociale inferioare. În aceste condiții, la 24 iunie 1264 se deschideau la Londra lucrările Parlamentului convocat de Simon de Montfort, care hotăra că regele trebuie să rămână până la sfârșitul vieții sub tutelă, iar guvernarea să aparțină unui număr de 3 electori (Simon de Montfort, Gilbert Gloucester și episcopul de Chichester) și Consiliului de 9 persoane, ales de acești 3 electori 226. Pentru prima oară au fost convocați în Parlament câte "patru cavaleri
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
restabili echilibrul între rege și Parlament, distrus de "inovațiile" lui Simon de Montfort, puterea executivă fiind restituită monarhiei, în perioada domniei lui Eduard al II-lea (1307-1327) echilibrul va redeveni instabil. Prin Quaranta ordinanze (1311) regele va fi repus sub tutela stărilor privilegiate 232: Parlamentul trebuia convocat de două ori pe an; o comisie parlamentară se constituia pentru a judeca acuzațiile contra funcționarilor regali. În esență, ordonanțele repun în vigoare o mare parte a Prevederilor de la Oxford. Anul 1311 a reprezentat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
susținătorul unui stat birocratic, după modelul francez, care a putut limita activitatea Statelor Generale consolidând monarhia. Numit cancelar, el va obliga Parlamentul să renunțe la puterea executivă. Richard al II-lea a fost un adevărat tiran. Când a ieșit de sub tutelă (1383), l-a destituit și condamnat la moarte pe Pole. Adunarea de la Shrewsbury al doilea packed Parliaments a anulat actele Parlamentelor din 1386 și 1387, transferând toate drepturile acestuia unei Comisii numită în întregime de monarh. Revolta stărilor privilegiate a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Războiul celor "Două Roze", sub domnia Tudorilor, se va naște o nouă Anglie, cu o monarhie puternică. Consolidarea ei se va produce după anul 1502. Henric al VII-lea (1485-1509) va reuși mult mai ușor decât predecesorii săi eliberarea de sub tutela Parlamentului, întrucât spre deosebire de aceia, nu a fost nevoit să lupte cu dificultățile financiare. În cei 24 de ani de domnie el a cerut Parlamentului subsidii doar de cinci ori. Succesorul său, Henric al VIII-lea (1509-1547), și-a consolidat puterea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
putere a marilor proprietari laici și ecleziastici, atașând pe ministeriales (cavaleri) regalității și favorizând dezvoltarea orașelor. Acțiunea va fi continuată de urmașii săi, între care un loc aparte îl ocupă Henric al IV-lea (1056-1106). El a reușit să înlăture tutela marilor principi și a început lupta contra clerului. Pentru a echilibra forța stărilor privilegiate atrase în actul de guvernare, va asocia acestora ministerialii și va sprijini mișcarea comunală. Henric al IV-lea a păstrat permanent controlul asupra Dietei. Autoritatea sa
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lupta cu papalitatea. "Micul interregn" dintre 1197 și 1209, cu luptele interne care l-au însoțit, a determinat ruperea echilibrului dintre suveran și stările privilegiate. Frederich al II-lea (1215-1250), interesat de "politica sa italiană", va fi repede pus sub tutela marilor principi laici și ecleziastici, recunoscând suveranitatea principilor teritoriali (regăsită în expresia Landdeshoheit, suverani ai țării). Prin acordarea privilegiului Confoederatio cum principibus ecclesiasticis (26 aprilie 1220)311, împăratul renunța la drepturile regaliene asupra Bisericii în favoarea înalților prelați, iar prin Statutum
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din anul1493 a început acțiunea de restaurare a prerogativelor suverane. Dezavuând documentul privilegial Joyeuse Entrée, Filip va refuza să depună jurământul pe el386. Prin impunerea principiului majorității (minor pars maiorem sequantur), suveranii vor avea posibilitatea de a se elibera de tutela stărilor și de a se folosi de neînțelegerile dintre acestea în propriul folos. Astfel, când toate mijloacele de realizare a unui acord între cele trei stări privilegiate eșua, se publica un act van Vervangenisse (Act de înțelegere) ce consfințea hotărârea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și de îndelungata lui absență (era Mare duce al Lituaniei, unde stătea mult timp), marea nobilime a impus Privilegiile de la Mielnik, prin care guvernarea trecea în mâinile Senatului, iar funcționarii erau responsabili doar în fața Tribunalului acestuia. Alexandru I trecea sub tutela stărilor. Marea nobilime încerca să monopolizeze întreaga putere executivă și să aducă șleahta sub ordinele sale. Cele mai importante probleme au fost hotărâte în Dieta de la Radom (1505), în special adoptarea Constituției Nihil Novi. Aceasta statua că în viitor niciodată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
illustris Ungariae et dux Transilvanus) nu se va mulțumi doar să guverneze în numele tatălui său ci ca un deplin suveran 477. El exercita puterea în stat și vorbea de teritoriul său ca despre o țară separată. Pentru a scăpa de tutela regelui și a-și crea organizarea proprie, un regnum Transilvaniae 478, nobilimea voievodatului s-a asociat acțiunilor tânărului rege. Distanțarea de curtea regală va fi impusă prin forță, într-un război care a durat, cu intermitențe, 12 ani (1257-1269). Pacea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de rege și doi episcopi, încă doi membri aleși de Dietă 493. Ei puteau fi înlocuiți de Adunarea stărilor la fiecare trei luni. În acest fel Dieta își asigurase, prin membri săi, controlul asupra Consiliului regal. Regele era pus sub tutelă. Decretul a rămas în vigoare până în anul 1301 și, cu mici modificări, sub regii care au urmat. În prima jumătate a secolului al XIV-lea, după interregnul ce a urmat sfârșitului dinastiei arpadiene, s-a instalat o perioadă de consolidare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
În Dieta de la Ofen (24 mai 1439) stările au impus regelui și alte concesii, acordate cu promisiunea că vor respecta dreptul de succesiune soției și fiicei sale519. Dieta l-a ales însă pe Vladislav Jagellon. Regele se va afla sub tutela stărilor privilegiate, Dieta desfășurându-se regulat. Ea va consimți doar problemele care erau în interesul stărilor și a regatului, de care monarhul de dinastie străină nu se simțea legat. Deși solidare în fața pericolului turcesc, stările nu au consimțit nici ridicarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
refuza alegerea sa de către Sfatul de obște în 1633569. "Modelul polonez" de pacta conventa a contaminat și alte țări europene. Într-o perioadă contemporană domniei lui Vasile Lupu, când marii boieri din Rusia începeau să promoveze politica nobilimii poloneze impunând tutela la înscăunare, Boris Godunov accepta tronul doar ca urmare a alegerii sale de către Ziemskii Sobor, și nu de către Duma boierilor 570. Stabilirea cu certitudine a datei primelor Adunări de stări în spațiul românesc, indică prioritatea organizării instituției în Transilvania. La
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
o perioadă contemporană stingerii dinastiei Jagellonilor în Polonia. Perioada de supremație a Domniei asupra stărilor după Ștefan cel Mare, este ilustrată de politica autoritară a lui Ioan Vodă (1572-1574) care a reușit, sprijinindu-se pe stările privilegiate inferioare, să înlăture tutela marii boierimi, dar va fi victima trădării boierilor în timpul bătăliei de la Cahul-Roșcani (iunie 1574)583. Opoziția stărilor privilegiate a căpătat o nouă dimensiune în timpul domniilor lui Mihai Viteazul și Ștefan Răzvan. Tratatul din 20 mai 1595, încheiat de reprezentanții marilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în renumitele dispute querelle des femmes, querelle des sexes și querelle du mariage). Va fi nevoie de un secol pentru a pune în acord mentalitățile cu universalitatea principiilor de la 1789. În ciuda dezbaterilor permanente, femeia ca individ social se înscrie între tutela tatălui și cea a soțului. Multiplele tulburări sociale nu modifică această stare întemeiata pe religie și tradiție. Începând cu dezvoltarea vieții de curte, trecând prin Renaștere, Revoluție și modernitate, destinul femeii preocupă și neliniștește opinia publică. Codul civil al lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
islamice fiind transnaționale și fără mare respect pentru însăși ideea de stat, care este un transplant occidental. Ceea ce prețuiesc ei este umma, comunitatea islamică. În al doilea rînd, fascismul era corporatist, reunind statul, întreprinderile, instituțiile bancare etc. sub o singură tutelă, ceea ce iarăși nu este cazul pentru mișcări gen Hezbollah sau Hamas, care nu dispun totuși nici de un "Stat partizan", nici de vreun complex militaro-industrial. Lucrurile sunt aici mult mai nuanțate. Există desigur finanțări și din partea unor state și private
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
of Economics și membru al Comitetului de Politici Monetare al Băncii Angliei, propunea recent ca întregul sector financiar să fie transformat într-un serviciu public. Deoarece băncile din lumea întreagă nu pot exista fără un depozit public asigurator și fără tutela băncilor centrale, care acționează ca creditori de ultimă instanță, ele nu ar trebui să fie private și să urmărească profitul, ci să devină servicii publice, pentru a nu mai genera crize ca cele actuale. "De la economie financiară la finanțe sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
la discuțiile care le însoțeau [...]. Acestei sincere adeziuni de suprafață îi corespunde în interior o surdă împotrivire; un instinct al competiției, dorința de a rivaliza cu maestrul se fac tot mai mult simțite ca expresie a voinței de eliberare de sub tutela maestrului; neputîndu‑se sustrage acestei influențe, singura soluție e de a‑l învinge pe cel care o exercită pe propriul său teren. O șansă pentru epigon de a deveni emul“1. „Propriul teren“ al lui Gogol este, firește, Petersburgul, despre
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
a sărăciei. Am extras întreprinderile de sub carapacea planificării, dăruindu-le, în lipsa unei piețe reale, libertatea de a muri fericite de fapt, de a agoniza, pentru că de murit încă nu au permisiunea, neexistînd o lege a falimentului; am suprimat instanțele de tutelă, fără a instaura instanțe de drept contractual respectate; am rupt liniile verticale, fără nașterea încă trainicelor legături orizontale; am liberalizat prețurile fără a sparge marile monopoluri de stat și fără a avea o veritabilă concurență etc. etc. Dar uităm mereu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
tipuri de capitalism; * distrugerea creatoare; * dinamică, mobilitate, flexibilitate; * proprietate și responsabilitate; * piață și concurență; * lupta de clasă; * clasa de mijloc; * întreprinderea privată; * circulația capitalurilor; * urmărirea profiturilor; * individualismul; * utilitarismul; * contractualismul; * economie de război; * acumulare primitivă de capital; * subdezvoltare economică; * instanțe de tutelă; * terapie de șoc și terapie graduală; * stabilizare macroeconomică; * schimbare instituțională; * restructurare microeconomică; * regularizare prin piață; * etica afacerilor; * economie paralelă (subterană); * beneficiarii și perdanții tranziției; * conflictul de repartiție; * vid sistemic. Probleme de studiat: * Ce este capitalismul? * Cum definesc capitalismul F. von
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
F. Perroux? * Care sînt diferențele dintre terapia de șoc și terapia gradualistă? * Care sînt deosebirile dintre homo sovieticus și homo œconomicus? * Care este rolul politicii economice în tranziție? * Explicați triada: stabilizare macroeconomică schimbare instituțională restructurare microeconomică. * Ce sînt instanțele de tutelă? * Cum se produce regularizarea prin piață? * Ce etică a afacerilor este specifică capitalismului? * Ce este economia subterană? * Cine sînt principalii beneficiari și principalii perdanți ai tranziției? * În ce constă conflictul de repartiție? * Ce înțelege Hansner prin noțiunea de "vid sistemic
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
marginală în comerțul internațional. Mai mult, schimburile acestor țări se îndreaptă în principal tot către țările dezvoltate. În rîndul țărilor în curs de dezvoltare am inclus și țările ex-socialiste, chiar dacă există diferențe între ele. Schimburile dintre ele, predominante anterior sub tutela CAER, s-au redus dramatic după 1990, aceste țări făcînd acum eforturi importante de a-și regăsi piețele reciproc pierdute pe temeiurile noi ale economiei de piață liberă. 19.1.3.3. Comerțul internațional și diviziunea muncii Comerțul internațional reflectă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]