4,882 matches
-
chiar pe împărat, care, din cauza asta, este disperat. Se întristă Mărțișor, dar era mulțumit că prințesa nu a fost pedepsită, ca ei. - Hai, Norocel, să mergem să-i cerem iertare împăratului! Când ajunse în sala tronului, împăratul a tresărit de uimire văzând cum arată Mărțișor. Sigur l-a subestimat. Cu armura strălucitoare de culoarea nisipului, coiful argintiu cu încrustații sidefate, albăstrii, cingătoarea sclipitoare și cizmele cu reflexe sidefate, părea un luptător coborât din stele. Înfățișarea lui semeață îl descumpăni pe Soare-Împărat
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
refuzul, măturase cu mâna curatul băncii de impuritatea metalică... Banii se rostogoliseră făcând un zgomot supărător. După ce-și ridicase, pe rând, toți creițarii, mormăise a salut și se îndepărtase destul de uimit. Interesant era că refuzul îi stârnise admirație, nicidecum uimire ori supărare. Grăbise pașii. Și, când să scoboare podețul, întorsese instinctiv privirea. Descoperise că cel întâlnit dispăruse, iar pe toată insula nu se zărea nici țipenie de om. O apucase spre una din ieșirile din parc, ducând cu sine senzația
GEAMĂNUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382411_a_383740]
-
propagandă. Unul chiar a apărut la geam, cu un aparat de radio marca „Bucium” în mână, vrând să-l arunce pe fereastră peste masa de manifestanți, care se îngroșa văzând cu ochii, dar ulterior s-a răzgândit. Am remarcat cu uimire cum se înghesuiau toți să prindă câte ceva, de la cei ce aruncau de la etaj. Gălăgie, țipete, urlete, fluierături și sloganuri anti-PCR și anti-Ceaușescu erau strigate cu voce tare, fără teamă și îmi făceau pielea ca de găină, iar inima cât un
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382393_a_383722]
-
port pe umeri cicatrici. Mi-ai consumat cerneala dintr-un pix înțepător ca acele de-arici. Privirea ta mi-ngheață clorofila ce-o port timid în vene și-n neștire. Aș adormi în manuscris pe fila cu chipul tău adulmecând uimire. Pe crusta ta solzoasă de șopârlă, Mi-aș construi hamacul infantil. De sete te-aș sorbi ca pe o gârlă în care s-a-necat un crocodil. Iubita mea de iad, dar și de rai! Nu mai sunt frunze, s-
ANOTIMPUL ISPITELOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382453_a_383782]
-
la telefon și în câteva minute doi tineri au și apărut ridicând întreg bagajul pictorului. - Ce ziceți domnișoară? Mă onorați cu vizita dumneavoastră să-mi înnobilați cu frumusețea și distincția voastră, umilul meu atelier de lucru? Adriana era mută de uimire. Simțea că nu mai are voință și este gata să-l urmeze pe acest bărbat oriunde și-ar fi dorit s-o ducă. Parcă era într-o transă ca și când un magician pusese stăpânire peste voința ei. Vedea în el bărbatul
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382414_a_383743]
-
Acasa > Poezie > Amprente > PRINTRE RÂNDURI ÎMI SCRIU UIMIREA Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Rânduri singuratece de pagină cu notițe lista e incompletă mă fulguie călătoria o strâng la piept de drumeag îmi place când ești trist e
PRINTRE RÂNDURI ÎMI SCRIU UIMIREA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382643_a_383972]
-
mă fulguie călătoria o strâng la piept de drumeag îmi place când ești trist e semn că mă îndrăgostesc de plantele rare de pe Lună iar pe jumătatea teiubescului se topesc tăceri matinale de cenușă Referință Bibliografică: PRINTRE RÂNDURI ÎMI SCRIU UIMIREA / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1787, Anul V, 22 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PRINTRE RÂNDURI ÎMI SCRIU UIMIREA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382643_a_383972]
-
Adrian Naidin reușește de fiecare dată să combine jazz, muzică de cameră și folclor românesc, atingând cu violoncelul sau note de-o frumusețe aparte. În clipa în care Adrian Naidin se oprește din cântat se lasă tăcerea, se instalează o uimire egală liniștii de început, o nesiguranță sfântă, ceva nedescifrat care rămâne ascuns undeva înlăuntrul lui pentru că doar el are cheile fermecate, cum spuneam mai sus, cu care deschide ușile sufletului nostru. SINFONIA BUCUREȘTI Orchestră “Sinfonia București” a fost înființată de
CRISTI MINCULESCU ŞI IRIS ROCKOLINDE SIMFONIC LA SALA PALATULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382628_a_383957]
-
mare, sălașul lui Dumnezeu, din mijlocul satului, o cunoșteam bine pe dinafară, fiind locul de joacă al copiilor, când era vreo sărbătoare sau vreo nuntă în sat. De cum am trecut pragul bisericii, am simțit în adâncul inimii un fior de uimire și bucurie. Dar, uimirea nu a ținut mult deoarece, în mintea mea de copil, credeam că tot ce se întâmpla acolo era un joc de oameni mari care începuse când am ajuns noi și preotul era șeful jocului. Cam pe la mijlocul
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382620_a_383949]
-
din mijlocul satului, o cunoșteam bine pe dinafară, fiind locul de joacă al copiilor, când era vreo sărbătoare sau vreo nuntă în sat. De cum am trecut pragul bisericii, am simțit în adâncul inimii un fior de uimire și bucurie. Dar, uimirea nu a ținut mult deoarece, în mintea mea de copil, credeam că tot ce se întâmpla acolo era un joc de oameni mari care începuse când am ajuns noi și preotul era șeful jocului. Cam pe la mijlocul bisericii stăteau bărbații smeriți
CLIPA... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382620_a_383949]
-
de interes istoric, literar, geografic. O bucurie pentru ochi și inimă! Numai noi, contemporanii, nu prea am știut să păstrăm, demolând cu furie, centrele, azi istorice acolo unde există, punând, la loc de fală, celulele betoanelor cenușii. Acum privim cu uimire de ce au fost în stare. Avem de ce să fim mândri cu înaintașii noștri! Albumul-catalog SALUTĂRI DIN ȚARA MOLDOVEI DE JOS este o premieră în domeniu, o lucrare de referință de mari dimensiuni, 260 de pagini, format A4, full color, care
SALUTĂRI DIN ŢARA MOLDOVEI DE JOS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383829_a_385158]
-
dragă aflată într-o situație foarte neplăcută, dar cu care nu mai comunicasem de mai mulți ani, gândul intens la o persoană și întâlnirea ei pe strada chiar atunci, rostirea unor cuvinte pe care interlocutorul tocmai le gândea, confirmată cu uimire, toate acestea mă fac să cred că telepatia există, că ne poate fi chiar de folos în procesul instructiv- educativ facilitând înțelegerea explicațiilor profesorilor și nu pentru a frauda la evaluări cum își doresc poate alții. Dacă ne gândim că
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
îndepărteze în vârful picioarelor. Continuau să-și povestească nimicuri drăguțe, alternând cu tăceri mai mult sau mai puțin îndelungate, timp în care aparent priveau ecranul televizorului.Tăcerea dintre ele devenise aproape materială, palpabilă. Și în sinea sa, privind-o cu uimire pe toate fațetele sale ca pe un diamant perfect șlefuit, Sonia învăța să o prețuiască. De fapt, ce ar mai fi fost de spus? Așa că decise să se bucure fie și pentru acel scurt timp, de oaza de liniște pe
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
la ușa casei sale și începuseră și discuțiile între ea și Gheorghe din cauza aceasta și temea făcăturile vrăjitoarei. Găsise într-o dimineață pământul săpat proaspăt la temelia casei și neexplicându-și fenomenul, răscolise puțin pământul. Nu mică i-a fost uimirea când a găsit o oală de pământ îngropată acolo, în care erau tot felul de spurcăciuni: oase, legături cu sfoară scrum și un lichid negru ce puțea groaznic. Femeia a înlemnit de oroare și gândul i-a fugit la tartorița
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
autentic. Așa l-am întâlnit și noi în rândul format spre moaștele Sfintei Parascheva, când a acceptat să ne vorbească despre pelerinajul văzut atât prin ochii obiectivi ai cercetătorului, cât și prin ochii plini de sensibilitate, de emoție și de uimire ai celui care crede... Prima întrebare se referă la tema ce vă frământă cel mai mult acum, în ultima perioadă: fenomenul pelerinajelor. Când și cum a început pasiunea pentru studiul pelerinajului, dar și practica pelerinajului? Cele două au fost concomitente
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
Biserică Ortodoxă care începe să înțeleagă și să compună cu timpurile moderne, și care găsește această formă de practică religioasă, reinventând-o. Cred că în pelerinaj putem distinge mai multe momente istorice foarte clare, bine precizate: perioada de formare, de uimire și de necunoaștere a anilor â90, perioada de consolidare la începutul anilor 2000, perioada de creștere, care a coincis cu acel mini boom economic al României din perioada 2006-2008, o mică perioadă de reașezare, după 2008-2009, și saltul spectaculos ca
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
devin mult mai împăcați cu gândurile lor, cu Dumnezeu și cu semenii din jur. După ce treci de raclă și ești expulzat din zona aia de sacru, aproape că nu știi ce se întâmplă cu tine, iar smerenia se transformă în uimire. Ar fi bine dacă această stare s-ar conserva mai mult în viața reală, pentru că o parte dintre cei care vin la pelerinaj o fac ca un gest pur ritual sau pur terapeutic, se urcă apoi în mașina lor decorată
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
armatei. Capitala chinezilor i se păru cea mai potrivită pentru așa ceva. Beijingul era pe atunci o adevărată fortăreață, iar ca să ajungi la el trebuia să treci și de vestitul lor zid de apărare. Cu zidul a rezolvat-o urgent. Spre uimirea strategilor chinezi, l-a ocolit, iar peste două luni, timp în care a jefuit toată regiunea, a ajuns sub zidurile capitalei și au început tratativele de rigoare. El le-a promis că-i lasă cu viață dacă îi deschid porțile
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
avea timp! După doi ani de asediu, foamea și molimele au redus semnificativ cheful de glume foarte tâmpite făcute de soldații chinezi, dar și la căderea zidurilor orașului. Cronicile de război au menționat faptele de arme ale cuceritorilor, provocând chiar uimirea chinezilor, mari experți în nobila artă a torturilor, față de abilitățile incontestabile, vorbim de același domeniu, al acestor barbari despre care se credea că sunt lipsiți de cultură și rafinament. Mai aveau multe de învățat de la ei! După acest memorabil episod
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
îi luă pe rând în brațe. Deodată îl cuprinse o amețeală ciudată. Cei doi stejari parcă se rotiră în jurul său împreună cu pădurea și iazul cel înverzit de alge. Ridică instinctiv privirea către bolta cerului și printre coroanele copacilor observă cu uimire că și soarele își schimbase poziția. Deși astrul zilei era aproape la apus, părea că acum răsare. Pierdu controlul punctelor cardinale, nordul deveni sud și invers, iar răsăritul și apusul se schimbară între ele. Își scutură capul ca să-și reamintească
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Acasa > Literatura > Proza > 14. MÂINILE MELE PLÂNG Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Mâinile parcă-s amorțite: de uimire și de plâns. Pentru că, da, mâinile îmi plâng de tristețe și de disperare, ochii epuizându-mi toate lacrimile. M-am trezit plângând. M-am spălat plângând. Am băut cafeaua plângând. Am muncit plângând. Am mâncat plângând. M-am culcat plângând
14. MÂINILE MELE PLÂNG de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384005_a_385334]
-
urmă, într o cruntă mizerie, tocmindu se păstor al unei turme de porci. Cuprins de regrete și remușcări, dar și de oarece edificări, se întoarce acasă cu gândul că ar fi fericit dacă ar ajunge argat în casa părintească. Spre uimirea sa, tatăl îl primește cu mare fast, dându i veșminte curate și pregătind o masă mare, pentru care a sacrificat vițelul cel gras. „Și aduceți vițelul cel îngrășat și l înjunghiați și, mâncând, să ne veselim. Căci acest fiu al
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
ajuns acolo sus, este răsplătită din belșug, din bunătatea și fericirea dumnezeirii. Când ajungi să vezi și să cunoști cerul, să te hrănești cu parfumul frumuseții depline și să bei din roua norilor cu care te însoțești, să admiri cu uimire panorama de vis a unei văi acoperită de un ocean verde și cea a munților încărcați de zăpadă, când simți și trăiești clipe de nedescris, nici o glorie a pământului, nici cel mai bun prieten, nici cea mai mare iubire, nimic
UN SEMN, UN GÂND, UN DRUM FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384124_a_385453]
-
melodii tulburătoare! Toate merg spre culisele suspinelor și surâsurilor ce-și rup trupul în amintiri! Câtor pași uitați, câtor pași nevăzuți, câtor pași neajunși la capăt de drum le-au rămas aici urmele?! Câte tăceri, câte vorbiri...! Niciodată exasperări, doar uimiri, niciodată ascunderi, doar taine nobile, niciodată cruzime, numai și numai iubire! Peste tot susură amintiri! Cântecele lui Florin Bogardo le aduce și azi, le va aduce și mâine, le va aduce mereu la inimile noastre avide să facă din ele
FLORIN BOGARDO. IUBIREA RÂULUI CU LIVADA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384123_a_385452]
-
gând necruțător, Că vei rămâne veșnic Un singur călător... Dorință Simt focul cel amarnic trosnind în gândul meu Și mă gândesc într-una să-l sting nu-i așa greu, Să-mi potolesc simțirea cu minunate stele, Să îmi hrănesc uimirea cu una dintre ele. Să-mi amintesc mereu cum nopțile sunt grele, Când nu am strălucirea, când nu sunt ale mele... Lăcomie De ce să te oprești la una dintre stele, Când iți dorești cu foc să nu ai nopți mai
DORINȚĂ (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383332_a_384661]