5,157 matches
-
ființei. Vulcan nestins vreodată al voluptății de a trăi, Rug al măruntaielor plăcerii, Altar al miresmelor bucuriei de a iubi și de a fi iubit, Puț de ascunse comori transmise din sămânța strămoșilor, Sipet preaplin de amintiri și regrete niciodată uitate, Hipogeu al viselor îngropate, Refugiu subteran din fața ticăloșiilor lumii, Zid de aparare cu barbacane înguste, spre-a izgoni fratele-dușman, Masă rotundă a cruciadelor de zi cu zi împotriva dragonului absurdului și al plictisului, În vizuina aceasta, luminata de razele oarbe
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
omului, nepretinzând nici un fel de cheltuieli suplimentare, peste cele curente de întreținere, păstrând curățenia încăperilor, pășind fără zgomot, ieșind prin ferestre închise, intrând prin horn și chiar prin instalația de aer condiționat. în lipsa ocupanților umani, asemenea exemplare vor închide robinetele uitate deschise, vor folosi bicicleta ergonometrică, vor urmări la televiziune emisiunea ,Surprize, surprize" și, nelipsit, buletinul meteo. Dacă nepoftiți dinafară vor veni cu sofisticată aparatură, scotocind prin toate ungherele, la centimetru, spre a le înregistra, vor părăsi reședința, efectuând călătorii în
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
au mai apărut până acum volume de Mihail Sadoveanu, Gib I. Mihăescu și Anton Holban. Gestul e deopotrivă riscant și provocator. Merita făcut, pentru a fi validat sau dezamorsat. Nu aș zice că H. Bonciu e un scriitor ignorat sau uitat, de vreme ce se află la a treia reeditare în timp de două decenii. Pentru valoarea lui medie, e bine. Prima reeditare a celor două romane datează din 1984 și e meritul Mioarei Apolzan, care îngrijește și prefațează ediția în colecția ,Restituiri
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
cu proteze de tot felul, cu prostatele operate sau operabile, cu grădini de zarzavat sau cuvinte încrucișate, cu ranchiuni și regrete, cu virilitatea dusă pe apa Sîmbetei, cu amintirile împuținate, cu răsuflarea greoaie, cu flamurile zdrențuite, cu meseriile și iubirile uitate." Un roman despre ,veterani" și lume pustie, pe-o rînă, ca gospodăria unei văduve de război. Din tot avutul ,colectivizat", cu vieți și idealuri la grămadă, a mai rămas un cal șarg, nemuritor, Calul Apocalipsei...
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
de numeroși confrați căzuți în uitare sau care n-au depășit niciodată pragul unui semianonimat. între alții Eugeniu Ștefănescu-Est, Liviu Bratoloveanu, Al. Dimitriu-Păușești, Gabriel Drăgan, Alexandru Predescu, Petre Hossu, G. Niculescu-Varone, precum și cei cuprinși în volumul ce-l menționează, Scriitori uitați, a lui Nae Antonescu (Ed. Dacia, 1980), ale căror nume le prefiră cu melancolie. Dovadă că universul d-lui Pericle Martinescu, ca al oricărui om de noblețe sufletească, e caritabil.
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
culc alături de ea, fără să-i povestesc nimic. Ar râde de mine, de visul meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de frumoasă ai fost mama Și primăvară ține minte, Șoptește plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
barca de salvare, rugăciunea zdrobita și în același timp, paradoxal, renăscuta că o pasare Phoenix. Marius Oprea în „Adevărată călătorie a lui Zahei - V. Voiculescu și taină Rugului Aprins” (2008), cu un cuvant înainte de Andrei Pleșu, readuce în mintea cititorului, uitată mișcare a Rugului Aprins, unica în istoria românilor. Autorul cu îndelunga răbdare stăruie în căutarea prin țară mărturisitorilor martiri și identifică tensiunea spirituală. Fără a face o recenzie asupra românului realist, căutăm să determinăm cititorul la o lectură participativa, al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
la bordul unei nave Care străbate apele memoriei. Ca umbra unei muzici, glasul tatei M-ajunge dintr-o seară de-altădată Citind din tatăl său sub boarea lămpii, Cu cartea pe birou, întredeschisă. în urmă-i mâna mamei luminează Fotografii, uitate manuscrise, întinse pe birou ca pe o plajă Cu scoici în care cântă încă marea. Ca vasele ce vin din port să plece, Sicriu după sicriu, puțină vreme Stau pe biroul - catafalc să fie Pornite spre adâncul din morminte Rămâne
Monica Pillat by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/10752_a_12077]
-
tumult.../ Poți s-o dobori cu-o bardă,-ntr-o doară, sau cu-o rangă, în văzu-a toată lumea sau ocult./ Sunt cărți care te-nvață metoda,-n limba francă, - nu căuta-n depozit, ci pe pult./ Poți să le vezi uitate, din când în când, pe-o bancă: au foi volante ca frunzișul smult./ În rest, dacă ești clopot, să nu scoți nici un dangăt: fii bronz/ placid, precaut și adult.// Gângăniile strivite-n ceaslovul lui Ion Creangă s-au făcut litere
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
Premiul ,Perpessicius", acordat de Muzeul Literaturii Române, în mod special pentru edițiile critice, a fost reactivat abia în 2005, după o întrerupere îndelungată. Juriile Uniunii Scriitorilor preferă anual să suplimenteze la poezie premiile, pentru un volum ce va fi repede uitat, decât să acorde recompensă pentru o ediție critică muncită câțiva zeci de ani. E și cazul ignorării ediției Kogălniceanu, rezultatul unor competențe multiple, puse în aplicație de un colectiv priceput, de la Dan Simonescu (decedat în 1993) și Alexandru Zub, la
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
cu câteva cărți, care au ,îngroșat" bibliografiile cu câteva titluri și care, în câteva rânduri, s-au aflat în centrul atenției criticii. Certitudinea că m-am înscris într-o serie nesfârșită de scriitori ale căror cărți vor fi în curând uitate. Cred că, de altfel, acesta ar trebui să fie și gândul permanent al scriitorului când își începe truda zilnică a paginii sale, a înălțării unei noi cărți. Nu de a da o nouă capodoperă literelor române, ci de a trimite
Cărți uitate by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10976_a_12301]
-
Ne trecem viețile în jocul strălucirii de o clipă, refuzând a accepta uitarea care ne înghite cărțile, viețile. Ignorând judecata nemiloasă, dar dreaptă, a Bibliotecii. Risipind harul cu care am fost dăruiți în măcinarea pentru o glorie atât de repede uitată. Sărăcia scriitorului român, cumplita sărăcie a multora, poate fi cel mult un zbenghi trist pe marama uitării. Nu justifică nici o trădare... Dar nu din astfel de gânduri porniseră șirurile mele. Pur și simplu din melancolia unor ani de demult și
Cărți uitate by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10976_a_12301]
-
importante; fabule, epigrame și alte versificări facile; schițe și povestiri ce dovedesc un nebănuit simț al umorului și înclinație spre satiric; reportaje conștiincioase de pe șantiere, din fabrici și uzine - texte pe care scriitorul ajuns la maturitate le-ar fi vrut uitate, datorită tributului pe care îl plătesc epocii. De altfel, tot ce poate fi salvat din activitatea literară a lui Ștefan Bănulescu de până la volumul de nuvele Iarna bărbaților (1965) sunt poemele - ,cântece de câmpie" - ce vor fi publicate ulterior ca
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
le-a păstrat nici un dram de notorietate: Menon, Euthyphron, Philebos, Callicles, Criton sau Gyges. Să fim sinceri, cîtora dintre noi aceste nume le mai spun astăzi ceva? Iată de ce efortul de a reînvia, cu aura lor culturală cu tot, gîndurile uitate ale acestor anonimi antici, efortul acesta este educativ în înțelesul cel mai propriu al cuvîntului. Andrei Cornea își instruiește cititorul, învățîndu-l și educîndu-l într-un domeniu de care, să recunoaștem, ne-am dezvățat aproape cu toții: filozofia antică. Și, în plus
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
praful și pulberea, îi va fi fiind pe plac să fie conservate cuvintele robului său? Și, în sfârșit: dacă ai avea de ales, să mori sau să-ți cobori cuvintele în pământ, în locul tău, să fie mâncate de viermi, șterse, uitate, iar tu să rămâi deasupra, trăind veșnic, ce-ai face?" (p. 6); Dacă privești minute în șir un filament incandescent de bec, nu auzi, sub goana electronilor, nici plescăitul peștilor în apele de la Porțile de Fier, nici ultimul țipăt al
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
spaimă mâinilor tale li se făcuse milă și frig mă cautau prin hărți de întuneric desenate-n zăpadă flori carnivore șerpuitoare aici-acolo pe rând alfabet lasciv lirism abstractizat la limita dorinței mișcătoare loveai plecările din albul surd cu îngerul uitat nu știu să te iubesc nu știu pur și simplu realitatea este pentru simpli muritori fumul amintirii doar mai sparge câte-o piatră dă buzna cu o stare de cinism într-o tardivă criză de ideal frenetic joc abandonat nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de noapte Scriu paloșe... Cronici doinesc... Sub cer cu medalii de stele, Condeie fir roșu urzesc ... RENAȘTERE Sub teasc se scriu întâiele ceasloave și multe călimări rămân secate, începe neamul a ,,căta” la slove și-a scrie-n cronici întâmplări uitate... Un veac de aur și de înflorire, Cultură, arte, călători vestiți, Crestează pe răboj, spre nemurire și scoală iar voevozii adormiți... Ce multă bogăție-n slove strânsă ! Ce manuscrise, probe și sigilii ! Poporu’ își șterge grabnic fața plânsă, Alcătuind noi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ce prin inimile noastre trecea, se învârtea? sau doar acum a început să se învârtă de-a-ndoaselea? Căprioare în strâmtorile pulsurilor noastre - rătăcite căprioare, poetul nu poate setea voastră, mai aprigă decât voința, s-o domolească. Am ars ca o țigară uitată, până la ultima ei licărire, până la cel din urmă al ei tremur, plătind a-nsuflețirii noastre vamă unui ev aprins. Mâine poate vreun anticar scormonind în funinginea zilei de ieri va descoperi urmele unei generații, care cu degetele minții și-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Alvaro Pombo i se pare pesado, greoi, că Ruiz Zafón e superficial, pero divertido, amuzant, deși lui îi place structura romanului La sombra del viento, aparițiile fulgurante ale scriitorului misterios și mai ales ideea fabuloasă cu acel cimitir al cărților uitate. Dintre tinerii și prea puțin cunoscuții romancieri peruani s-a oprit la câteva nume, scriitori care au început să publice la prestigioasa editură Alfaguara: Ivan Thays, Santiago Roncagliolo, Fernando Iwasaki și Alonso Cueto. Revenind la Sărbătoarea țapului, a spus că
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
civil în preajma Crăciunului. Publicarea însă a caricaturilor daneze riscă acum să dea naștere, alături poate de frescele atât de incorecte politic ale Voronețului, unui potențial pericol militar. Aici, o teamă poate legitimă se grefează - tardiv - pe un adevăr metafizic aproape uitat. ,Martirii Profetului" nu cunosc ,morala sclavilor" îmbrățișată de figuri anacronice precum Kierkegaard, Dostoievski sau Wojtyla. Fără să ne ierte toleranța, caricatura Profetului își revendică - în costum imperial - retușul.
Limitele unei comparații by Mihail Neamțu () [Corola-journal/Journalistic/10857_a_12182]
-
această viață. 3070. Deșertăciunea respiră împlinirea și absolutul din gândurile tale. 3071. Deșertăciunea este unica ambianță confortabilă a acestei lumi. 3072. Deșertăciunea devine răsărit sau amurg oricând, ceea ce adevărul nu o poate face. 3073. Deșertăciunea te scaldă în apa vieții uitată de Destin la colțul străzii Întâmplării. 3074. Deșertăciunea este cel mai mare risipitor al clipelor. 3075. Deșertăciunea este cenușăreasa acestei lumi, care ascunde cele mai mari frumuseți. 3076. Oare ce s-ar face lumea fără deșertăciune? Ar muri imediat. 3077
Culegere de înȚelepciune. In: Editura Destine Literare by SORIN CERIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_250]
-
acești războinici care cred că totul li se cuvine. De acești războinici care Își ascut săbiile de privirile mele. Totul Începe Înspre seară, când ceasul din turn Își face rondul de noapte cu soldații lui prin camera mea, prin sufletul uitat deschis. Când ceasul din turn Își face rondul de noapte În sufletul meu. Eu locuiesc Într-un ceasornic - mi-am spus -, strigătele oaselor aleargă toată noaptea prin mine. Uneori deslușesc printre ele glasurile mamei care mă cheamă din depărtarea grădinii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
bisericii/ babele chioare îmbrîncindu-și colivele pentru soldații lor roșii/ morți la datorie cu darabalele atîrnînd cuminte între pulpe toaca lucioasă/ (...)/ sfîntul altar se crăcănează drept pe mijloc țeasta ți se crăcănează drept pe mijloc/ nu poți nici măcar să arunci mîncarea uitată cu zilele în frigider/ să arunci resturile de carne moartă uitate cu săptămînile în tine/ strîngi din dinți strîngi rahatul din fața ușii aprinzi lumînări la morți pentru cei vii/ (...)/ bucureștiul cu labe păroase se sprijină pe umărul tău/ bucureștiul te
Apocalipsul acum by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10754_a_12079]
-
mai sus am spus despre Paleologu că ar fi fost un bîrfitor de geniu. N-a fost o figură de stil. Îi plăcea colportarea, numai că ceea bîrfea Paleologu era, cel mai adesea, informație la a doua mînă despre personalități uitate ale României. Despre Nae Ionescu, de pildă, povestea că avea un Mercedes splendid care, se spune, zicea Paleologu, era răsplata lui Nae pentru filogermanismul lui. Altminteri, adăuga Paleologu, gînditorul avea relații cu firma germană de medicamente Bayer. După Revoluție, tot
Dialog cu Paleologu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10832_a_12157]
-
artistice și a limbajului. El a făcut însă mare poezie, a creat un limbaj, astfel că ,rătăcirile" lui de autodidact sunt până la urmă benigne. Această compensare nu poate fi nicidecum observată la Răzvan Țupa. Corpuri românești, departe de a face uitate curiozitățile inițiale, le certifică și augmentează prin zeci și zeci de noi exemple - nenumărate mostre de ,gândire poetică" rebutată ideatic și expresiv. Tipicul tânărului autor este de un comic repetitiv, sâcâitor: după rularea unor versuri ce nu reușesc să spună
Cuvinte în aer by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10823_a_12148]