8,280 matches
-
blythii. Am întâlnit și grupuri de Myotis bechsteinii. Monitirizări ale speciilor din această grotă au fost făcute de : N. Valenciuc, Oana Chachula și Irina Pocora. 4.2.2. Concluzii În urma observațiilor efectuate se impun următoarele concluzii: Variațiile de temperatură și umiditate din grotă sunt mici, ceea ce duce la crearea unui microclimat relativ constant, necesar pentru desfășurarea hibernării în condiții microclmatice corespunzătoare. Pe parcursul lunilor octombrie 2004martie 2005, s-a înregistrat o creștere a numărului de indivizi, ca urmare a două aspecte: pe
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
care au intrări foarte largi, numărul de indivizi este mai mic, însă și aici s-a constatat o creștere a numărului de indivizi până spre primăvară. Deși au intrările foarte largi în aceste grote se mențin relativ constante temperatura și umiditatea. În ceea ce privește variația specifică, aceasta este mare și am constatat o creștere a numărului de exemplare și a numărului de specii prezente, datorită faptului că au venit în grotă să hiberneze treptat în funcție de nevoile fiecărei specii, o dată cu scăderea temperaturii atmosferice și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
atmosferă sunt turbulente și determinate de neregularități prezente la suprafața terestră, de încălzirea neuniformă, precum și de unele caracteristici hidrodinamice ale aerului atmosferic (viteza, vâscozitatea). Turbulențele atmosferice se manifestă în dinamica atmosferei și au rol important în fenomenele de transport (căldură, umiditate, impuls dar și substanțe). În mod particular transportul turbulent este important pentru transportul poluanților în atmosferă. CAPITOLUL 1. ATMOSFERA TERESTRĂ. CARACTERISTICI GENERALE 1. Dimensiunile atmosferei Atmosfera terestră reprezintă un laborator natural în care se derulează o largă varietate de procese
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Această concentrare este posibilă datorită compresibilității aerului aflat sub acțiunea forțelor gravitaționale ale planetei. 2. Stratificarea atmosferei Întrucât cea mai mare parte a atmosferei este comprimată într-un strat îngust de la suprafața Pământului, distribuțiile majorității proprietăților observabile ale atmosferei (temperatură, umiditate etc.) sunt puternic anizotrope, în sensul că sunt mult mai diferite în direcție verticală și în plan orizontal-structura verticală este, de regulă, mult mai compactă, iar gradienții verticali iau, în mod corespunzător, valori mai mari. De exemplu, temperatura scade, în
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
suferă modificări continue. În scopul caracterizării cantitative a stării atmosferei, la un moment determinat de timp, se utilizează o serie de mărimi denumite elemente meteorologice (parametri de stare ai atmosferei, elemente hidrodinamice-în cazul unora dintre ele): temperatura, presiunea, densitatea și umiditatea aerului; viteza vântului; cantitatea, înălțimea și conținutul (debitul) de apă, întinderea orizontală și verticală ale norilor; intensitatea precipitațiilor; limita de vizibilitate meteorologică etc. O noțiune larg răspândită în meteorologie este de asemenea aceea de fenomen atmosferic; aceasta se referă la
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Unde C este o constantă pentru o suprafață echiscalară dată, însă cu valori diferite pentru suprafețe diferite. Aceste izosuprafețe poartă denumiri specifice, în funcție de natura elementului F: izostatice - în cazul densității, izoterme-în cazul temperaturii, izobarice - în cazul presiunii, izograme - în cazul umidității specifice ș.a.m.d. Prin urmare, proiecția gradientului unui element meteorologic pe o direcție dată este egală cu derivata parțială (cu semn schimbat) a elementului respectiv pe direcția considerată. De interes practic deosebit sunt proiecțiile gradientului pe direcția orizontală și
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de timp la altul). CAPITOLUL 2. STRUCTURA ȘI COMPOZIȚIA ATMOSFEREI 1. Structura atmosferei Atmosfera este neomogenă, atât pe verticală, cât și în plan orizontal. O serie întreagă de parametri fizici ai atmosferei, cum ar fi temperatura, presiunea, densitatea, compoziția și umiditatea aerului, conținutul de impurități solide și lichide, viteza vântului, își modifică valoarea în funcție de poziție. Cele mai importante sunt variațiile cu altitudinea. Astfel, temperatura se micșorează pe verticală, în medie cu 6-7 K pe fiecare kilometru, (în troposferă), în timp ce aceeași variație
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
100 m), în limitele căruia fluxurile turbulente de căldură, de vaporii de apă, precum și intensitatea frecărilor turbulente pot fi considerate cu un grad de aproximare suficient de bun, independente de altitudine. În acest strat, gradienții temperaturii, vitezei vântului și umidității înregistrează valori foarte ridicate. În atmosfera liberă, în primă aproximație se pot neglija forțele de frecare turbulentă, iar vântul poate fi considerat ca apropiat de cel de gradient. Știindu-se influența atmosferei asupra zborurilor sateliților artificiali ai Pământului, acesta a
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de troposferă prin profilul vertical al temperaturii (gradientul vertical de temperatură este foarte mic, temperatura prezintă o ușoară scădere cu înălțimea în timpul iernii și o ușoară creștere vara), o mai slabă amestecare pe verticală a aerului (schimb turbulent mai slab), umiditate scăzută și lipsa norilor. Stratosfera este extrem de stabilă (gradientul vertical de temperatură mic nu este favorabil dezvoltării turbulențelor), aici rafalele verticale de vânt sunt slabe și cu apariție aleatoare. Ea este mai caldă în zona latitudinilor temperate și polare (în
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
să fie orientat dinspre regiunea latitudinilor medii înspre pol și ecuator. Temperaturile cele mai joase se înregistrează la altitudini în jur de 20 km. Datorită temperaturilor foarte scăzute din regiunile tropicale, vaporii de apă sunt transformați în gheață; de aceea umiditatea este foarte scăzută în aceste regiuni, prezența norilor fiind foarte redusă (se semnalează, uneori, la altitudini de 22-27 km, prezența norilor sidefii, cu grosimi mici, alcătuiți din picături de apă suprarăcită). Troposfera și stratosfera concentrează împreună peste 99% din masa
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
condensarea vaporilor de apă pe picături sau pe cristale de gheață (m > 0) de scăderea acesteia. Trebuie remarcat că acest proces se observă numai în nori, ceață și precipitații. Evaporarea ce se produce de pe suprafața terestră, influențează direct asupra variației umidității numai a stratului de aer cu o grosime egală cu aproximativ parcursul liber al moleculelor vaporilor de apă. În straturile superioare transmiterea vaporilor de apă se produce numai pe calea amestecului molecular sau turbulent caracterizată de al treilea termen al
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
puțin un ordin mai mic decât termenul Q0. Ținând seama de aprecierile făcute în ceea ce privește ordinul de mărime al fiecărui termen din ecuație (2.37), precum și de faptul că la măsurarea fluxurilor vaporilor de apă și a caracteristicilor de umiditate se fac greșeli mari, ecuația difuziei turbulente a vaporilor de apă din stratul atmosferic de lângă sol o putem scrie, Ultima ecuație ne arată , că în stratul de lângă sol fluxul turbulent al vaporilor de apă se poate considera că nu variază
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
în stratul de lângă sol. Pentru coeficientul k adaptăm o dependență exponențială față de z: (2.44) în care S1 și S2 reprezintă umezeala specifică la înălțimile z1 și z2. Cum însă, în compunerea membrului drept întră diferența (S1- S2), iar caracteristicile umidității la executarea măsurătorilor sporadice se determină cu erori mari, calculul lui Q0 după formula (2.43) poate să dea loc la erori mari (până la aproximativ 100% sau chiar mai mari). Pentru a evita erorile atât de mari, Q0 trebuie determinat
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
determină cu erori mari, calculul lui Q0 după formula (2.43) poate să dea loc la erori mari (până la aproximativ 100% sau chiar mai mari). Pentru a evita erorile atât de mari, Q0 trebuie determinat după datele obținute prin măsurarea umidității la mai multe înălțimi (patru-șase) după așa numitele măsurători de gradient. În caz că se măsoară simultan și viteza vântului la mai multe înălțimi, atunci, se determină parametrii m, k și , iar după aceea se întocmește un grafic, în care pe axele
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mai fine particule solide și lichide. Numim concentrație specifică de impurități masa acestora dintro unitate de masă de aer (de ex. în grame, într-un gram de aer). Se notează prin S. În ceea ce privește vaporii de apă, S reprezintă umiditatea specifică. Observațiile ne arată, că valoarea concentrației specifice de impurități din atmosferă variază pe o scară largă atât în timp, cât și în spațiu (la trecerea dintr-un punct într- altul). Concentrația S variază odată cu înălțimea (de regulă scade), precum și
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Indicele ergonometric reflectă interacțiunea omului cu articolul produs și complexul de calități igienice, antropometrice, fiziologice și psihologice ale omului, ce apar în timpul utilizării articolului dat. Poate fi vorba de eforturile necesare pentru conducerea tractorului, poziția volanului la bicicletă, iluminare, temperatură, umiditate, prăfuire, zgomot, vibrație, radiație, concentrare a bioxidului de carbon și a aburilor în produsele de ardere etc. * Indicii estetici caracterizează expresivitatea informațională, raționalitatea formei, integritatea compoziției, perfecțiunea executării și stabilitatea aspectului exterior al mărfii, articolului. * Indicii de transportabilitate exprimă capacitatea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
datele acumulate în timp referitoare la obiective, realizări, eșecuri etc. Toate aceste acțiuni trebuie să aibă ca misiune finală îmbunătățirea continuă a Sistemului de management al calității implementat în firmă. a6) Mediul de lucru este exprimat prin microclimatul fizic (temperatură, umiditate, lumină, gaze nocive etc.) și microclimatul psihosocial (relațiile dintre executanți, relațiile dintre conducători și subalterni). În anumite domenii de producție (agricultură, turism, transporturi) microclimatul natural are o influență majoră asupra calității. În cadrul unui SMC, conducerea de vârf a organizației trebuie
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
Ca exemplu se pot menționa cîteva criterii specifice la unele produse aparținînd de industrii diferite: * la motoare tehnice: raportul de compresie, putere, consum/h sau C.P/h, turație, greutate/Cp etc.; * la benzine: cifra octanică; * la cărbuni: puterea calorică, umiditate, conținut în cenușă; * la uleiuri industriale: vîscozitate, temperatura de congelare; * la vopsele pe bază de ulei: puterea de acoperire a peliculei, flexibilitatea peliculei, gradul de uscare în 24 de ore etc.; * la țesături: greutate/m.p, rezistență la rupere, desime
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
de ulei: puterea de acoperire a peliculei, flexibilitatea peliculei, gradul de uscare în 24 de ore etc.; * la țesături: greutate/m.p, rezistență la rupere, desime în urzeală și bătătură /10 cm pătrați, unghiul de șifonabilitate etc.; * la paste făinoase: umiditate, grad de aciditate, procentul la sfărămături etc. Indicatori ai calității produselor. Pentru măsurarea și caracterizarea calității produselor există un sistem de indicatori: indicatori specifici (parțiali); indicatori care exprimă ponderea produselor de calitate superioară în total produse; indicatorii randamentului fabricaței; idicatorii
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
acesteia sau variației semnificative a proprietăților sale. Din acest punct de vedere trebuie reținut că aerul atmosferic are: * o anumită densitate, care variază cu compoziția, temperatura și presiunea la un moment dat și depinde de înălțimea față de sol; * o anumită umiditate, rezultată din evaporarea apei și care este unul dintre cele mai schimbătoare fenomene meteorologice, umiditatea atmosferică scade cu altitudinea și variază cu temperatura, conform unor cicluri naturale, diurn și anual, în funcție de poziția geografică. * o anumită presiune, care scade cu altitudinea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
aerul atmosferic are: * o anumită densitate, care variază cu compoziția, temperatura și presiunea la un moment dat și depinde de înălțimea față de sol; * o anumită umiditate, rezultată din evaporarea apei și care este unul dintre cele mai schimbătoare fenomene meteorologice, umiditatea atmosferică scade cu altitudinea și variază cu temperatura, conform unor cicluri naturale, diurn și anual, în funcție de poziția geografică. * o anumită presiune, care scade cu altitudinea, aerul devenind mai rarefiat, presiunea atmosferică normală se măsoară la nivelul mării și la 45
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
gheață. Poluarea atmosferei poate fi cercetată determinând tipurile de substanțe, pe care omul le deversează în ea și gradul de răspândire a poluanților în atmosferă. Compoziția chimică a aerului poluat variază foarte mult, în funcție de sursele de poluare, zona geografică, temperatură, umiditate, intensitatea luminii etc. Într-o atmosferă poluată au loc reacții chimice complexe, ce ar trebui decelate. Poluarea atmosferei este cauzată de unele surse naturale (erupții vulcanice, respirația organismelor, fenomene de putrefacție etc.) și artificiale, rezultate în urma activităților umane. În funcție de starea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
realizarea concomitentă a două tipuri de respirație, nazală și orală, cea nazală neputând acoperi necesarul de oxigen. Dezavantajul respirației orale din timpul efortului susținut este dat de două categorii de factori: Dan Iulian Alexe 44 factorii de mediu (temperaturile extreme, umiditatea, particulele de praf sau alte particule alergene, poluante) - aceștia acționează direct asupra respirației orale și pot provoca tulburări respiratorii; factorul calitativ (profunzimea mișcărilor respiratorii) - respirația orală este o respirație superficială. În efortul fizic crescut și menținut o anumită perioadă de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
nu pot fi controlabili. Astfel, respirația în practicarea joggingului este dependentă de: de obstrucția sau libertatea căilor aeriene superioare și inferioare de a realiza actul respirator (starea de sănătate a nasului, sinusurilor, cavității bucale, faringelui și laringelui, traheii, plămânilor); de umiditatea și temperatura aerului; de capacitatea vitală a alergătorului; de pregătirea organismului pentru efort înaintea începerii ședințe propriu-zise de alergare; de fenomene atmosferice existente (soare, vânt, ploi, presiune atmosferică, ninsoare etc.); de altitudinea la care se practică joggingul; de ora din
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
expunerea corpului la temperaturi ridicate sau cu nivelul parametrilor efortului fizic (complexitate, intensitate, volum). În timpul joggingului, datorită arderilor interne în prezența oxigenului și a lucrului mecanic efectuat, nivelul eliminării excesului de căldură sub formă de transpirație depinde de indicele de umiditate din atmosferă. Astfel, dacă umiditate este ridicată și afară este și foarte cald, organismul nu mai poate elimina apa, deoarece aerul exterior corpului este deja saturat în apă, având ca efect rămânerea transpirației pe piele, împiedicând în acest fel termoreglarea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]