1,469 matches
-
fi și tot ce-ai găsit În Grecia? E vina mea că viața se scurge și că timpul macină totul? E vina mea că murim cu toții câte puțin În fiecare zi? Ce mai vrei de la mine? Fima se ridică, vinovat, umilit, mizerabil, bâigui o scuză fadă, Începu să-și caute paltonul, și deodată zise sfios: —Suntem În februarie, Yael. Acuși e ziua ta. Am uitat. Sau poate a fost deja? Nu țin minte În ce dată suntem. N-am nici măcar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ai putea s-o duci pe Jenny înapoi? Jen, ne vedem la micul dejun. Nu o să stăm mult. Și duși au fost, toți patru galopând, îndepărtându-se, un grup perfect sudat, de o simetrie evidentă. M-am lăsat dusă înapoi, umilită, bulversată și bolnavă. Dar nu învinsă. Începusem weekendul cu un iubit, haine noi și o bravă atitudine nouă vizavi de viață. Aveam de gând să-l termin la fel. Am mai făcut o baie pentru că mai transpirasem câteva kilograme în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Amintirile mele au fost întinate încontinuu de weekendul petrecut cu Ed. În ciuda anilor în care am băut cu Mark nenumărate cești de ceai, peste tot în Marea Britanie, experiența asta va evoca mereu o dezamăgire sordidă, din care eu am ieșit umilită și trădată. Chiar și atunci când durerea va fi trecut, lucru pe care aveam nevoie să-l cred, amintirile vor supraviețui, contaminându-le pe cele prețioase pe care le-am strâns înainte și după. Și când te gândești că fusesem atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Ricardo spre vizuina ei, pe care mă mândresc că o ignor, căci este prețul notoriu și public al cine știe căror concesii. Pedeapsa stă chiar În păcat: după un devastator scandal cu anglo-saxona, Ricardo a nimerit În stradă Înspăimântat și umilit, crănțănind fără Întrerupere fructul amar al Înfrângerii, În timp ce demența Îi flutura pălăria țanțoșă, dându-i palme nebune. Pe când Încă mai stătea lângă casa străinei - din colțul pe care Îl fac străzile Juncal și Esmeralda, ca să nu disprețuim tușa urbană - a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
bruștelor schimbări! Nu sîntem noi cei care transpirăm și care ne scărpinăm în cur. Femeile noastre n-au fețe buhăite și pungi sub ochi înainte de a se machia, la trezirea din somn. Noi nu greșim niciodată și nu sîntem niciodată umiliți. Nu ne împiedicăm pe stradă și nu ne pătăm costumul cu untură. Noi nu sîntem niciodată ridicoli. O spaimă viscerală ne-a interzis asta de mult. Și de ce am fi sinceri? Omenirea a înebunit căutînd adevărul. Ideile filozofilor țîșnesc ca
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ca să le sesizez în timp ce aveau loc. Nu se putea spune că greutatea de plumb a disperării se ridicase de pe umerii mei. Dar altceva se adăugase. Doamnelor și domnilor, aplaudați și primiți cu căldură Umilința. Da, am început să mă simt umilită. Ce ți-a luat așa de mult timp? vă aud întrebându-mă. Ei, scuze, prieteni, dar m-am luptat cu niște doze majore de Pierdere și Abandon. La început n-a fost decât o înțepătură de umilință. A fost un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
și de jenată la gândul că toată lumea știuse de James și de Denise în vreme ce eu trăisem într-o sublimă ignoranță. Nu voiam să fiu considerată o victimă. Dar mă simțeam așa de jalnică. Așa de proastă. Așa de profund, profund umilită. Am început să mă înfurii îngrozitor de tare pe James. Sentimentul de umilință a apărut treptat. S-a insinuat tiptil, iar într-o zi m-am trezit cu el instalat, rânjindu-mi. „Salut“, mi-a spus el plin de bonomie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
exista nici un alt motiv pentru care să mă fi părăsit James. Dar eu nici măcar nu eram sigură cu ce greșisem. Și-atunci cum naiba aveam să fiu în stare să evit să mai repet aceeași greșeală? Mă simțeam în continuare umilită și încă sufeream pentru că James și-o trăsese cu vaca aia obeză. Dar el nu mă lăsa să-i spun chestia asta. Aveam senzația că nu puteam să mă plâng pe tema asta fiindcă aș fi dat impresia că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
trebuia să mă întorc cu el și să încerc încă o dată. Trebuia s-o fac. Măcar de dragul lui Kate. Merita să încerc. Pentru că fusese așa de bine. Dar în secunda aia era îngrozitor. Eu mă simțeam încă îndurerată, furioasă și umilită. Îmi venea să-l pocnesc pe James de fiecare dată când îmi spunea cât de infantilă am fost. Foarte bine. Am tras adânc aer în piept. Mi-am îndreptat spatele. Aveam să mă întorc cu el la Londra. Kate avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
gândeam la Adam, nu mai aveam senzația că cineva îmi împlântase un cuțit în burtă și-l și învârtea de zor. Un soi de pace coborâse peste mine. Nu era nevoie să mă simt dezamăgită, să cred că fusesem mințită, umilită sau prostită. Fusese o plăcere să-l cunosc pe Adam, așa puțin cât durase. Poate că era mai bine așa. Știți cum e. Uneori întâlnești un om minunat, dar durează foarte puțin. Îl cunoști în vacanță sau în tren sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
clipa în care mi-a spus că sunt o sărăntoacă și o să rămân pe drumuri. Am încremenit. Atunci am început să bănuiesc ceva, până atunci fusesem orbită de iubirea pe care o credeam împărtășită. M-am înfuriat, mă simțeam profund umilită, un om trebuie să se uite la mine pentru ce sunt eu și cum arăt eu, nu pentru valorile pe care le-aș avea într-un seif. Ne-am certat cumplit, a plecat, dar speram că în câteva zile o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
trebuiau impresionați. Lista acestora era scurtă și includea nume precum Irv Ravitz, Oscar de la Renta, Hillary Clinton și orice stea de cinema de primă mărime. De cealaltă parte se situau cei de „sub“ ea, care trebuiau tratați de sus și umiliți, ca să nu uite unde le e locul, iar În categoria asta intra cam toată lumea: toți angajații de la Runway, membrii propriei familii, părinții tuturor prietenilor copiilor ei - excepție făcând cazurile În care aceștia făceau Întâmplător parte din categoria numărul unu -, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
coperți frumoase de revistă. S‑o ia dracu’ și cu ea, pentru că mă credea la fel. Și, mai ales, s‑o ia dracu’ pentru că avea dreptate să mă creadă la fel. De ce naiba stăteam acolo să mă las chinuită și umilită și abuzată verbal de diavolița asta lipsită de bucuria vieții? Și, cine știe, poate că tot așa aveam și eu să vin la un asemenea eveniment, Însoțită doar de o asistentă care mă urăște de moarte și Înconjurată de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
se redea viața și osemintelor și pulberii, pentru a crea din nou societatea nimicită, într-o formă demnă de această Providență. Este de observat că atunci cînd oamenii cu profunde sentimente sociale au rupt toate legăturile care îi țin uniți, umiliți, împrăștiați, fără ieșire, fără speranțe, naufragiază, ca să spunem așa, în nemărginirea unui ocean de nenorociri; atunci ei recurg printr-un anume impuls natural, în ultimă instanță, la ajutorul puterilor supranaturale, atunci se îndreaptă și se concentrează asupra Religiei, mîngîierea tuturor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
oribile tiranii, lucru care a cauzat marea luptă care a început, sau mai bine zis, a izbucnit, în vremea lui Grigore al VII-lea, în care Biserica a fost apărată de nobilime și de popor împotriva uzurpării săvîrșite de suverani. Umiliți fiind suveranii, nobilimea a ridicat din nou capul, însușindu-și ale-gerile și diocezele mai iscusit, asigurîndu-se că alegerea Episcopilor depinde de Capitolele de înscăunare, pe care poporul și majoritatea Clerului le excluseseră, în afara cuvenitelor excepții. Prin acest mijloc suveranitatea a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ieșit bine până la urmă, numai eu o Încasasem. Mă cam făcusem de râs, e clar. Chiar se făcuse haz de isprava mea la conacul C.a. Era o Întâmplare de tot râsul, trebuia s-o recunosc. Și totuși mă simțeam umilit, aș fi vrut să uit, iar prietenii mei nu mă ajutau deloc. Acel Mai lasă-m-o lună intrase În folclorul conacului, auzeam propoziția și de câteva ori pe zi. Îi cereai lui Cătă o carte fiindcă era rândul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
rătăcit în timpul unui atac, dar revenit miraculos în liniile românești. Respectivul ofițer fusese obligat să alerge o oră întreagă pe un teren accidentat, având în spate echipamentul complet de luptă. "Militarul trebuia interogat despre ceea ce văzuse la inamic și nu umilit", a fost răspunsul dat de colonelul Pietrosu unor colegi care îi sugeraseră că tratamentul aplicat locotenentului fusese prea aspru. În plus, era de notorietate faptul că, rara avis62 printre ofițeri, colonelul nu avea ordonanță. Își lustruia singur cizmele ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
îi este imposibil. Văzuse de multe ori pe front ferocitatea indivizilor de teapa lui Schultz ca să nu-și dea seama că viața fetei atârna acum de un fir de păr. Gândul că în acest moment poate fi torturată, înjosită și umilită, este mai mult decât poate el să suporte. Sufletul său se chinuie disperat sub frustrarea neputinței la care este obligat. Simte spasmele dureros haotice ale stomacului și gura umplându-se cu salivă amară, de parcă mâncase pelin. Respiră adânc, ca și cum odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
carte deschisă, pe fața lui bonomă se citește o enormă bucurie și ușurare. Cum îi cunoaște prea bine pe ruși se așteptase la o ripostă violentă, dar uite că văzuse minunea cu ochii lui. Tartorul bolșevic, până acum neînfrânt, iese umilit așa cum nu crezuse niciodată că poate fi posibil. Hotărât lucru, un bărbat adevărat ofițerul român! Chiar dacă nițel țicnit. Un rând de băutură gratis la toată lumea! Casa face cinste! După un scurt moment de stupoare, gesturile caritabile nu stăteau în firea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fost uluită de brutalitatea atacurilor din Cecenia și de caracterul ei de hazard politic, contrar tuturor calculelor economice. Ineficacitatea atacului rus a scos în evidență slăbiciunea organică a forței militare ruse. O Rusie în care existau convulsii, cu o armată umilită, nu era de natură să asigure stabilitatea pe continent. Conflictele de natură religioasă au fost în atenție multă vreme (Bosnia - locul de ciocnire a grupurilor etnice catolice, ortodoxe și musulmane). Conflictul dominant rămâne și în prezent competiția economică: factorii militari
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cele Întîmplate, ci de neputința mea declarată, pe care n-o Înțelegea. El socotea rostirea neputinței mele ca fiind mascarea inabilă a unei desolidarizări de lumea lor uitată În cîmpie, adică o lașitate, iar mie mi-era jenă, mă simțeam umilit de gîndirea lui, căci nu aveam timpul psihologic să-i explic - și chiar de-aș fi putut, tot n-ar fi Înțeles, că În tribunale nu se poate interveni, pentru că nu poate fi tulburată ideea absolută de justiție (concepție uitată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cel mai curat stil traseist, suntem, iată, siliți să compunem noi partituri, poate prea sofisticate pentru experiența de care dispunem, dar de o indelebilă necesitate lăuntrică. Un gest pe care nu l-am face dacă numai noi am fi jigniți, umiliți etc., dar jignită și umilită este însăși muzica românească. Nu de azi, de ieri, și nici doar uneori și involuntar. Ci, cu o poftă și osârdie demne de micimea unor sclavi ai fățărniciei și ignoranței. Lasă că, dacă evenimentul teatral
Consternare si îngrijorare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83510_a_84835]
-
suntem, iată, siliți să compunem noi partituri, poate prea sofisticate pentru experiența de care dispunem, dar de o indelebilă necesitate lăuntrică. Un gest pe care nu l-am face dacă numai noi am fi jigniți, umiliți etc., dar jignită și umilită este însăși muzica românească. Nu de azi, de ieri, și nici doar uneori și involuntar. Ci, cu o poftă și osârdie demne de micimea unor sclavi ai fățărniciei și ignoranței. Lasă că, dacă evenimentul teatral, plastic ori cel literar mai
Consternare si îngrijorare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83510_a_84835]
-
oarecare constanță la 15-20 de volume, crescând vertiginos la 30-40-50 spre sfârșitul secolului al XIX-lea și atingând 60-70 de volume în 1898-1899. Primul Dostoievski integral, în volum, Crimă și pedeapsă, apare în 1898, dar prozatorul rus era cunoscut prin Umiliți și obidiți, apărut în foileton în 1885. Traducerile se diversifică spre literatura italiană, daneză, americană, spaniolă, dar alegerile de acest fel sunt, totuși, rarități, excepții printre preferințele manifestate față de literatura franceză. După 1900 e o altă epocă, dar modernizarea propriu-zisă
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
deoarece indică limpede ce bine și ce sigur se simțea Sebastian în pielea lui, în "casa" lui de la Cuvîntul și în relația cu tot universul. În comparație cu imaginea lui din Jurnal, care a devenit oarecum imaginea sa standard, a unui Sebastian umilit și hăituit, figura lui din anii 1931-1933, reconstituibilă din articolele pe care le-a scris, este a unui ins sigur de el însuși, relaxat, chiar suficient și arogant, pentru care orice posibil adversar este o entitate neglijabilă. Marea cantitate de
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]