1,694 matches
-
comunicare și transparență cu Securitatea, mai ales pe studenții străini. Asta îi interesa pe ei mai mult. După aceea am văzut la Nicu chestia cu cenaclul Kriterion și cu studenții maghiari care jucau fotbal și-și dădeau nume de echipe ungurești, iar de ziua Ungariei se adunau la Bucium și cântau imnul maghiar. Au urmat apoi problemele cu Opinia studențească, cu Dialogul, cu lectorii francezi. Singura presiune mare pe care am simțit-o a fost la discuția cu cei doi tineri
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în vechile sale hotare, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi reale a țărănimii basarabene. Imediat după votarea Legii agrare, la 10 decembrie 1918, Sfatul Țării a adoptat următoarea declarație: „În urma unirii cu România mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și ținuturile ungurești locuite de români, în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire, stipulate în actul de la 27 martie 1918, fiind încredințată că în România tuturor românilor regimul curat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și care Casă Culturală va purta numele marelui propagandist român. Cunoscând de aproape dragostea de cărți pe care Badea Cârțan o avea, precum și suferințele pe care le-a îndurat pentru strângerea lor în biblioteca sa prefăcută în scrum de autoritățile ungurești, ne vom strădui să înzestrăm această Casă Culturală cu o bibliotecă bogată, din izvorul căreia noile generații să și împrospăteze puterea sufletului și a minții. Credem că prin aceasta vom realiza cel mai frumos vis al lui Badea Cârțan între
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cucernicul nostru părinte Vulcan făcea o sfeștanie la care să aud cum se cântă Mântuiește Doamne poporul Tău...,iar copiii mi-ar fi cântat un Deșteaptă-te Române..., apoi știu că mi-ar fi fost haznă, dar hondromăneli din astea ungurești din care nu am înțeles aproape nimic, n-am de ce să mai auz pe aici !» X Serbările anuale de pe Câmpia Libertății, de la care Badea Cîrțan niciodată nu lipsea, îi dădeau prilejul de a-și manifesta dragostea sa înfocată pentru neamul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
deținea totodată și titlul de rege al Ungariei. Deși Ungaria era supusă imperiului Austriac, ea avea totuși dreptul de a se conduce singură, avea dreptul să aibă armată proprie, un anumit număr de militari, armata de honvezi cu comandă proprie ungurească, spre deosebire de militarii recrutați de austrieci, care se numea Armata de Linie și avea comandă nemțească. La recrutare tinerii mai robuști erau trecuți la armata austriacă, iar cei mai slăbuți la armata maghiară. Eu de exemplu am fost recrutat pentru armata
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
spre deosebire de militarii recrutați de austrieci, care se numea Armata de Linie și avea comandă nemțească. La recrutare tinerii mai robuști erau trecuți la armata austriacă, iar cei mai slăbuți la armata maghiară. Eu de exemplu am fost recrutat pentru armata ungurească, în timp ce fratele meu a mers la armata austriacă. Pe front însă nu am luptat separat, armatele erau combinate. Ministru de război în vreme aceea era Tisza Pista. Capitala Ardealului era la Cluj, limba oficială în tot Ardealul era limba maghiară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la Jandarmeria Sibiu, Monea Laurenția (a lui Dinu lui Simion) Au fost arestați, și bătuți pentru că au arătat simpatie trupelor române : Oana Mihăilă Stoica Pavel Șnaider Gheorghe Tarcea Nicolae (Tărcuț) Au fost nevoiți să se refugieze în Moldova, urmare persecuțiilor ungurești pentru exprimarea fățișă a sentimentele proromâne : Folea Matei, notar la Mândra cu întreaga sa familie compusă din: Folea Laurenția, soție Folea Virginia, fiică Folea Victor, fiu Folea Silvia, fiică Folea Laurenția, fiică Folea Livia, fiică Folea Tiberiu, fiu Notarul a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
va fi rugată să facă mari economii..." De, alte vremuri... Cum ar fi primit mareșalul vestea întrunirilor cu iz iredentist din secuime? Ne-o sugerează reacția lui din mai 1941, când tineri din Hălmag au defilat prin comună intonând cântece ungurești: "Trebuie împușcați!" Radicală i-a fost și poziția față de speculanții care, atunci și acum, își fac de cap:"Să fie toți trimiși în lagăr 6 luni peste condamnările justiției, inclusiv cei achitați". Dar dacă moștenitorii familiei Malaxa ar ridica niscaiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
viteji au intrat În istorie și legendă. O răscoală de proporții este cunoscuta mișcarea a coruților Împotriva lobonților, apărători ai Împăratului și ai nobililor latifundiari. În 1726, zona este desprinsă de Principatul Transilvaniei și integrată În Ungaria. În curând, populația ungurească și evreiască ajunge la 20% din total. Protestele românilor din această perioadă au fost conduse luptători precum Popa Lupu, căpitan În oastea română in războiul coruților, Mihai Bolea din Ieud, susținător al alipirii Năsăudului la Maramureș, Atanasie Rednic, cărturar ajuns
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
se făcu deodată. Lăutarul cu scripca În mână asculta cu luare aminte fără a pierde din vedere pe tainicul muzicant. Liszt Începu cu un preludiu, apoi sub Îmboldirea inspirației lui extraordinare și a Încordării nervilor săi, improviza (pe) un marș unguresc al cărui cântec lung și melodios domina mereu În mijlocul arpegiilor, trilurilor și greutăților Înspăimântătoare cu care Împodobea cântecul său. Apoi, Însuflețindu-se, Îmbătat de melodie, cu fața sa galbenă și caracteristică și cu capul dat pe spate, cu ochii pe
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dai voie, am să Încerc să ți-o cânt și eu. Liszt zâmbi cu un aer de neîncredere, făcând semn cu capul că primește. Lăutarul se Întoarse către taraful său și după ce puse scripca la gât, Începu a cânta marșul unguresc. Nimic nu fu uitat, nici trilurile, nici arpegiile, nici variațiunile cu notele repetate, nici acele adorabile treceri din semiton În semiton care-i sunt atât de obișnuite, pentru a reveni la Întâiul său motiv. Barbu Lăutarul cânta cu amănunțime pe
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
crabi și crustacee din golful Moreton, pești tropicali (barramundi și mangrove Jack), mangotierii din Bowen, scoicile din golful Coffin, somonul tasmanian, meii de lapte din Illabo, fructe exotice din Queensland (papaya, mango (Australia..., p. 106-107). 160 rafinate; restaurante turcești, balcanice, ungurești, spaniole, asiatice (chinezești, thailandeze, vietnameze, japoneze, indiene) dau savoare. Din amestecul de arome din tradiții etnice complet diferite se năștea după 1990 bucătăria australiană modernă. Puternice arome asiatice, iarba de lămâie, coriandrul, ardeiul de Cayenne și nucșoara pot fi adăugate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care va avea mai mult un caracter experimental sau de prospecțiune, astfel că la 2 iulie 1838 apare primul număr din "Foaie pentru minte, inimă și literatură". Redactorul încerca să cucerească un teritoriu, dominat până atunci de foile germane și ungurești. De altfel, noua revistă, așa cum o mărturisește și titlul pe care i l-a dat Barițiu, avea, în bună măsură, ca model, publicația germană "Unterhaltungsblatt fur Geist, Gemuth und Publizitut" ("Foaie pentru distracție, pentru spirit, inimă și publicitate", care apărea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
grupuri nominale complexe. În primul tipar, cel mai răspândit, determinantul definit - articolul hotărât, atașat ca sufix substantivului-centru (16a-b) / adjectivului prenominal (16c-e), adjectivul demonstrativ (17), genitivul / posesivul determinant (18) - ocupă prima poziție a grupului nominal extins. (16) a. și împreună cu țara ungurească (DÎ.1600: XXXIII) b. Și cu aceasta se schimbă pohta omenească (FD.1592-604: 458r) c. dăm după moartea lor cărțile acestor ocine ce-s mai sus zise la svânta mănăstire (DÎ.1599: XXX) d. Cu cuvinte are a întreba dereptulu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veac." (CC1.1567: 11v) (55) Zač. 14. Luându véste Ieremia vodă de pogorâtul Ungurilor, precum au putut, au strânsu oastea țărâi și s-au gătit a stare cu războiu împrotiva lui Răzvan. Într-o dumenecă era, cându au apropiiat oștile ungurești de Suceavă. Și-[au tocmit]V [oștile]O [Ieremia vodă]Sasupra târgului, la sat la Areni (CLM.1700−50: 161v) Interpretarea focală (ca focus informațional) a obiectului este de asemenea posibilă, iar acest fapt nici nu ridică probleme teoretice (sub
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trebuie să luptăm, ca nu cumva să se Întâmple Încă o dată - nu În Europa, În Africa, oriunde. Spuneați că numai câte doi-trei dintre copiii evrei Învățau În clasele românești. Cum erau aleși acești copii? Nu erau școli românești, erau școli ungurești, fiindcă Ardealul de Nord atunci era ocupat. Eu nu pot să spun cum, prin ce pile sau care au fost principiile de selecție, dar știu că prietenii mei, cei care nu au fost admiși, trebuiau să facă naveta la Târgu-Mureș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
scris, dar, din păcate, până acum am uitat tot ce-am Învățat, așa că nu mai cunosc nici literele și nu pot să vorbesc limba ebraică. Domnul Grun povestea că dintre evrei, numai câte 3-4 copii puteau să Învețe În școlile ungurești și românești. Cum avea loc această selecție, doar erau destul de mulți copii evrei? După cum Îmi amintesc, În școlile românești s-au putut Înscrie toți cei care au vrut să Învețe acolo după ce au terminat clasele primare. Pentru fete era liceul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
după ce au terminat clasele primare. Pentru fete era liceul „Unirea”, o școală românească, și liceul francez, unde, pe lângă limba română, se Învăța și limba franceză - eu am urmat acolo studiile după clasele primare. Numai după 1940, când a fost ocupația ungurească, atunci așa s-a numit, numerus clausus. Soțul doamnei Eva Deutsch, care a fost În detașamentele de muncă: Numerus clausus era un număr determinat de un procentaj al elevilor care puteau fi primiți În școli. Eva Deutsch: Așa Îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Deutsch, care a fost În detașamentele de muncă: Numerus clausus era un număr determinat de un procentaj al elevilor care puteau fi primiți În școli. Eva Deutsch: Așa Îmi amintesc: 6% era procentul elevilor evrei care puteau studia În liceele ungurești. Tatăl meu a luptat În primul război mondial, a primit și medalie, a fost și rănit, și de aceea am intrat din prima În cele șase procente. Erați și fiică de profesor. Copiii profesorilor aveau privilegii În acest sens? Da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
rănit, și de aceea am intrat din prima În cele șase procente. Erați și fiică de profesor. Copiii profesorilor aveau privilegii În acest sens? Da, dar nu numai. Mai important era că tatăl meu a luptat În război pentru patria ungurească, așa era. Am avut și un frate, care a terminat liceul Înaintea războiului, așa că el a dat bacalaureatul În ’39-’40, a Înaintat cereri la mai multe universități ungurești, dar nu a fost primit nicăieri. Pe urmă a fost soldat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
important era că tatăl meu a luptat În război pentru patria ungurească, așa era. Am avut și un frate, care a terminat liceul Înaintea războiului, așa că el a dat bacalaureatul În ’39-’40, a Înaintat cereri la mai multe universități ungurești, dar nu a fost primit nicăieri. Pe urmă a fost soldat la... cum se zice... muncă forțată? Domnul Deutsch: Uitați-vă, vă rog. La unguri s-au chemat la armată evreii, dar și românii - au fost chemați la niște companii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pentru prima oară mișcarea antisemită? În școală, Înainte de ’40, la școala franceză n-am simțit - erau foarte indulgenți și foarte mulți elevi evrei Învățau acolo. Pot să spun că jumătate dintre elevi erau evrei. După aceea, după ’40, În școlile ungurești am Început să simțim asta, că și notele nu se dădeau pe merit, ci se uitau cine ești, și tot așa. Colegii erau destul de buni - nu pot să spun că au făcut prea mare diferență, dar noi ne-am ținut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aveați atunci? Aveam 17 ani. Terminasem atunci clasa a șaptea de liceu, care acum corespunde clasei a unsprezecea. Vă amintiți care era atmosfera În acele vagoane, ce vorbeau oamenii, ce se gândeau... Oamenii erau triști. Când am trecut de granița ungurească atunci deja toată lumea era tristă, că nu era adevărat ce ne spuseseră, că mergem la muncă la câmp În Ungaria, și atunci am știut că ceva nu era În regulă. Când am ajuns acolo nu știam pe ce lume suntem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Însă a fost chiar sărbătoare, că s-a Întors cu două autobuze mari, dar i-au spus că nu poate să ducă unguri, ci numai cehi. Femeia asta care a fost cu mine era dintr-un oraș care era jumătate unguresc, jumătate ceh, și i-au zis să spună că e de partea cehoslovacă. Ea zice: „Bine, dar fără Iuți - adică eu - nu mă duc”. Și așa am ajuns să plecăm. La graniță am spus: „Scuip și nu mai pun niciodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ceilalți? - Erau câțiva evrei, nu mulți... - Și dumneavoastră cum erați? - Cinci familii cu cei doi copii, cu câte un copil... Comunitate foarte mică. În orice caz, era un sat românesc. De o parte și de alta, Borsec și... Erau localități ungurești, cu majoritate unguri. Iar la Corbul și Înspre Toplița majoritatea erau români - 90%. - Cum vă Înțelegeați cu românii și cu ungurii? - Foarte bine. N-am avut nici o problemă. - Cu ce se ocupau părinții dumneavoastră? - Tata avea o prăvălie mixtă, adică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]