1,952 matches
-
Aici, nu mai transfigurează, nu mai alunecă în fantastic, nu mai supune lumea metamorfozelor imaginației sale, ci pur și simplu observă. Observă și relatează. Observă și relatează cam tot ce s-a întîmplat important în lume, în țară și în urbe din 1990 încoace. Cu doar o sincopă în 1991-1992. Desigur, relatează într-un stil care nu are cum să nu fie unul artistic, dar unul infinit mai economicos decît în opera propriu-zis literară. Ca și cum artistul ar realiza că nu locuiește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că revoluția a dat-o deoparte, și ce dacă ștersul, dar șiretul Chiriță a figurat în nomenclatură? lumea se primenește, nu? de ce să se dea la fund, și soareaua își consumă scenariul sub cele mai bune auspicii, mîine o să vuiască urbea. Fugisem din Filarmonică să nu-mi scape clou-ul. Toată societatea, numai ochi și urechi la cei doi protagoniști, pardon? la cei trei, e și Chiriță, vorba aia, gazda, autohtonul, fostul dar mereu actualul Chiriță-Chirițescu, madam Chiriță nu stă o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
azi înainte nu se mai pictează în unghiuri!" Și nu încercă să mai dea explicații, considerînd că sensul ucazului său axiologic fusese înțeles și că urma să se treacă imediat la treabă. E adevărat, știa el ce știa!, existau în urbe cîțiva care trăgeau cu ochiul la albumele Skira, cele atît de occidental parfumate, și că își însușiseră binișor binefacerile cubismului, expunînd portrete și peisagii industriale în îndrăznețe tratări angulare: portretul portarului de la fabrica de țigarete, erou al muncii socialiste, portretul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
luaseră locul inși corpolenți, cu aer prosper-afacerist, dar... dar și figuri ale protipendadei intelectual-artistice bahluiene. Semne bune. Iată însă că de cîteva meciuri încoace, tabloul se colorează tot mai altfel. Pe fotoliile din față, iau loc acum vîrfurile politic-administrative ale urbei, unele din ele cu mină total străină sportului, sănătății locului. În pauză, deranjînd pe oficialii de rînd, cum ar veni, își fac loc lelițe cu tăvi pline cu berici, cu plăcinte poale-n brîu, cu alune etc. etc. Destinate, evident
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cea profund frumoasă? 31 decembrie Dacă ar fi să mă las dulce-otrăvit de zemurile orgoliului, aș spune, repezit, că evenimentul anului ce se încheie a fost, pentru mine, expoziția personală de la Cupola, din octombrie: vernisaj înțesat cu lumea bună a urbei (și nu numai cu cea bună), extazieri pînă în pragul colapsului în fața Păsării paradisului, probabil mîrîituri breslașe (cum altfel!), comentarii scrise-audio-video, apărînd încă și acum, după două luni de la închidere. Să fiu serios! Evenimentul anului a fost retrospectiva Baba. Augustul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din mine simte că în acest spațiu se petrec lucruri ce-l depășesc, dar pe care trebuie să le respecte. Ce primenitoare sînt cele cîteva clipe în compania personajului care face (și nu clevetește) și, evident, nu-i singurul în urbe, în țară! 2 iulie Mi se strecoară, în ușă, o invitație: vernisaj la... Baia turcească. Șocul noutății provine nu atît din faptul că expune una din tinerele de robust, i-aș spune bărbătesc talent, Zamfira Bârzu, impusă în ultimii ani
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pam, pam. 5 mai La Veneția, birjar! Așa trebuie să fi sunat (către scapetul de pe capra trăsurii) comanda ieșeanului cu țilindru și ghetre, doritor să ajungă în mahalaua smîrcoasă a tîrgului, botezată... Veneția. Ehe, ce vremuri! Acu? Ies, flamboiat, în urbe, să spun că formidabil! plec la Veneția. Chiar la Veneția. Aaa, la Veneția, îmi zice unu', am fost. Mai dau un colț și altu-mi silabisește sotto voce o, am fost de trei ori. Trec pe cel'lalt trotuar și alt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Care persoană, de altfel, știe că deschizînd o expoziție acolo, în trena recent consumatei Bienale, în lumina acelui de aur Quattrocento venețian, știind deci că nu produce o gaură în cerul lui Botticelli, speră (generos-naiv) să ducă ceva din aerul urbei d-aici, inconfundabil și el. Implicații și... implicațiile: Departamentul de Artă Contemporană al Ministerului Culturii, Institutul de Studii și Cercetări Umaniste de la Veneția (gazda vernisajului), apoi lista înnebunitoare a "subsidiarelor": viza italiană, avionul, tipografia, notariatul, transportul lucrărilor (cu stresant-aferentele evaluări
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la un capăt la altul, e marcat progresiv de implantarea din ce în ce mai densă a unor bizarerii arhitecturale, scăpate, cum se vede, de sub orice supraveghere prospectivă. E ca și cum perimetrele tuciuriu bălțate de la Ciurea s-ar insinua agresiv încoace, amenințînd cu sufocarea nobila urbe. O stopare? Slabe nădejdi. 21 septembrie Nu e dezerțiune (cum ar spune, amuzat, amicul neolog), o dezertare lașă de la înfruntările acestui început de toamnă electorală, ci o irepresibilă dorință de altceva, de ceva care să mă mențină în limitele unei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să convingă prin greața (oarecum sartriană), lehamitea lor întărîtată. Și asta unde? Într-o metropolă europeană, ce-i drept cu destin tragic, megalopolis încercînd însă îndîrjit-nemțește să recupereze istorie și să redevină ce-a fost. Deci nu într-o pricăjită urbe de la marginea continentului, în stare, într-adevăr, să-ți inducă maladivă blazare, ci în această așezare de legendă civilizatoare. Chiar dacă una încă dramatică, după căderea Zidului. E ca și cum, la marele oraș al lumii ar trebui să privim cu ochii deformați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin Monitorul urmărindu-se mai ales matrapazlîcurile "înaltei societăți" locale întru înălțarea infatuatelor ei vile ni se înlesnește, prin fotografie și comentariu avizat, perceperea mascaradei țopist-molipsitoare a "viloaielor" răsărite ca ciupercile (și pe secetă) în orizonturile și așa năclăite ale urbei (cîndva florentine). Dar totul după cîte ne dăm seama se consumă într-o senină neutralitate din partea instituțiilor menite să monitorizeze, autorizat și eficient, arhitectura și urbanistica unui oraș de prestigiul Iașilor. Infestat de turnuri și turnulețe. Mergea, seară de seară
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
subțiri sau mai puțin subțiri ale cîrcotașilor. Interni sau internaționali.) Nu-l văzusem niciodată la Filarmonică. Brusc, a început să vină la concertul de vineri seara. Cu o îndîrjire egală voluntarismului său zgomotos și vizibil, atît de bine cunoscut în urbea în care juca un rol. Nu unul oarecare. Așezarea în fotoliu era, și ea, un mic spectacol demonstrativ. Menit să atragă atenția. Rictusul extatic din timpul audiției augmenta impresia. Știam însă că totul nu va ține mult. Jucîndu-mă cîndva parșiv
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de-afară. Ei bine, zilnic, pe la prînzul pîrjolit, se consumă aici una din cele mai ingenui reprezentații. Numai dacă o luăm, firește, în sine, fără conotații năstrușnice, precum cele la îndemîna oricărui condeier, fie el și prozator oarecum notoriu al urbei, cu rubricuță obscură într-un jurnal bahluian obscur, care știe una și bună: să dea în dușmanul poporului, cel care suge sîngele etc. etc. Havuzul. Aurolacii. Scenă demnă de pensonul voluptosului Frans Hals, care ferită de "interpretări", de fanatele clișee
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și sfîrîitul mașinilor pe cleiosul carosabil, și harțagul tarabelor, și mătăniile în sfintele ziduri, și pana inspiraților poeți, și pensula lafeldeinspirațilorpictori, și politicalele, și pocalele, și poalele. Că numai o profesionistă respirație bouche à bouche ar mai fi putut aduce urbea la condiția ei de mîndră capitală a Moldovei. Atît de, iată, hipnotizată letal de veneticul ăsta cu aer hușchit-crunt-cărunt. Treptat însă, totul reîncepu să miște. În debit de Bahlui, dar să miște. Și cei ce, la patru ace partinice, îl
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Caracal se zbat să readucă la viață un prestigios teatru național local de care, sincer să fiu, nu auzisem (încă). Bravo lor! Dacă vor reuși (și, sigur, vor reuși), atunci alt viitor spiritual le surîde celor 40 691 (!) locuitori ai urbei haiducului Iancu Jianu. Dacă... universitatea din Mahmudia e doar o subțirică glumă de cap insolat, nu la fel de glumeață e, să zicem, pomenirea Universității din Constanța, nu? Altă pălărie. Deși... Megalomania lui Pingelică se transferase democrat partinic și sectorului universitar, revenindu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Plus bogata retorică și tevatură născută pe marginea evenimentului, dincolo de biserică, exprimată „În cor”, inclusiv la televizor: „Lume, lume, vreți să câștigați și să fiți fericiți? Profitați de marea ocazie de Paști”, „Primarul nostru (prea iubit!) urează la toți locuitorii urbei un Paști fericit, cu multe satisfacții și Împliniri personale”, „Antrepriza X vine cu mari reduceri ale tarifelor la serviciile sale”, „Modelul de autoturism Y al cunoscutei mărci Z are un discount atractiv de până la 1 800 de euro” etc. Continuăm
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
omului fără probleme la responsabilitatea celui care trebuie să decidă (soarta unui om, a unei comunități, o stare prezentă sau una de perspectivă). Își aduce aminte că azi are o Întâlnire cu un șef de șantier, cu un ales al urbei, cu un posibil sponsor, cu un preot nu tocmai breaz, cu o delegație de maici, cu un grup de studenți, elevi sau copii de grădiniță... Acționează uneori după principiul pompierilor: țintește unde-i focul mai mare. Și, Slavă Domnului, focuri
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
complet al domnului L.P. , fost diplomat, devenit om politic, după 1989. Mai încântat am fost de solicitarea prof. Petrache Dima din Focșani, care îmi a cerut o relatare a evenimentului, pe care apoi a publicat-o în revista școlară a urbei în care am făcut clasele primare, elementare și liceale. Era un mic omagiu pentru învățătorii și profesorii mei minunați, pentru colegi și cei ce au urmat școala acolo. Concomitent cu pregătirea dezbaterilor din Consiliu, am făcut demersuri constante la redacția
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de călătorie într-un volum - Istoria călătoriilor mele. Pregătea, de asemenea, pentru o ediție postumă, o carte care urma să se cheme Istoria misiilor mele diplomatice. O schiță cum este Iașii în 1844 e provocată de o „primblare pitorească” prin urbea care etalează atâtea frapante contraste: un „teatru curios, decorat cu palaturi și bordeie lipite împreună”. Alte contraste, insolit amalgam de Orient și Occident, îl perplexează, la Balta Albă, pe vizitatorul neprevenit (un franțuz, în cazul de față), făcându-l să
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
își vede tipărite inimoasele compuneri în revista „Micul templier” (1912). Adolescența însă scoate la iveală fondul intim al lui B., care este acela al unui inadaptabil, de o sensibilitate aproape maladivă. Pe neașteptate, el se eclipsează din orizontul imediat al urbei, ceea ce face ca, în 1932, zvonul despre moartea lui să se întindă fulgerător. Câteva necroloage deplâng stingerea prematură a unui bard nefericit. În scurtă vreme, lucrurile se lămuresc. Din pricina firii sale dificile, B., care între timp se apropiase de cercurile
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
de minute aranjate în mass-media. Deși grupul sponsorizează numeroase tipuri de activități, șeful său este practic, invizibil, în mass-media, putând fi întâlnit mai degrabă alergând alături de un labrador sau la schi în Poiana Brașov decât la sindrofii simandicoase cu notabilitățile urbei sau politicienii momentului. Nu este lipsit de interes pentru înțelegerea unui sistem de valori organizaționale să se studieze lista contractelor publice în care este implicată o firmă. În România, subiectul este delicat pentru că mai întotdeauna afacerile cu bani publici generează
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
criză de autoritate”. De-a dreptul rizibile i se par sentințele gonflate ale lui Mihail Dragomirescu, care descoperă la tot pasul, în literatura noastră, „giganți”. Lui G. Ibrăileanu nu îi pune la îndoială bunele intenții, reproșurile vizând cantonarea în perimetrul urbei Iașilor. La H. Sanielevici îl irită furia negativistă, trădând un eu hipertrofic. Și Paul Zarifopol, cu toată inteligența-i ascuțită, ar avea câteodată opțiuni care descumpănesc. Nici E. Lovinescu nu scapă de aciditățile necruțătorului cenzor. Ironiile trec, nu rareori, în
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
de pe Olteț, Maria și Tache Iliescu își deschid la Craiova o plăpumărie, ale cărei venituri le vor îngădui să-și țină copiii la învățătură. Pe urmele fratelui mai mare, ce va deveni medic militar, I. termină Liceul „Carol I” în urbea natală și se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. După absolvirea ei, în ianuarie 1930, va preda la școli din Craiova, Calafat, Târgu Jiu, Deva și din nou Craiova, în paralel desfășurând și o destul de
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
de veritabil Paris în Orient. Dincolo însă de marea densitate pentru acea vreme a populației, estimată la 100.000 de locuitori 19, de monumentalistica și aerul aristocrat al capitalei, el avea să observe și să rețină cealaltă fațetă, ascunsă, a urbei, cu mizeria morală și materială specifice. „Nicăieri - nota el - nu se poate vedea luxul și sărăcia, frumosul și urâtul, mândria și umilința adunate laolaltă într-un atât de izbitor contrast“20. Moralitatea și cosmopolitismul protipendadei bucureștene îi displac, lăsând verdictul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un copil firav sau solid? Duc automat mîna la burtă. Deocamdată mi se pare destul de mic, dar cine poate ști? Poate că ar trebui să le cumpăr pe amîndouă, doar așa, ca să fiu sigură. Uite costumul de schi, „Baby in Urbe“! Pe stativul din fața mea apare o mînă cu manichiura proaspăt făcută, care Înșfacă iute un costum din petice, atîrnat pe un umeraș șic negru. — De cînd caut unul din ăsta! — Și eu! zic automat și Înhaț ultimul costumaș rămas. — Știi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]