84,003 matches
-
special... Tata, idem... Unchiul acela care... Intervenise celălalt stilat... Eu, către tata, semn către zona locuită de Dumnezeu, un pic mai lateral... Tata, semn de încuviințare către mine. Pricepuse din prima despre ce-i vorba... Are unchiul un nume?... Tata, utilizator de cap, face gimnastica pozitivă a organului complex amintit... Eu, cu recunoscuta mea autoritate "Deștept băiat. Să vă trăiască" aferim către tata. Ne înțelegeam de minune, iar stilații apreciau asta. Atunci mi-am dat seama că noi doi semănam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mai artistice mesaje, Bart își goli cana cu ceai, apoi scrise și el fără mare grabă câteva replici ironice la adresa celor care îl precedaseră și le expedie pe net, semnându-le cu pseudonimul său simpatic - D’Artagnan. Pentru că era singurul utilizator la acea oră matinală și nu se aștepta la reacții imediate, dădu să iasă puțin până în balcon, să ia aer, dar până să își urnească din loc scaunul cu rotile mai apasă odată pe mouse și când reintră pe forum
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ai dreptate și că sunt de acord până aici cu tine. Alte obiecții? Arm se arătă și ea atrasă de acest joc: Obiecții mai am o mulțime, nu-ți face griji. Aveți o groază de hibe. Nu-i autentificați pe utilizatori prin parole și nu vă prea dați osteneala să verificați mesajele, ca să restricționați accesul celor care nesocotesc regulile, așa cum se întâmplă pe toate forumurile care se respectă. Așa că de multe ori s-au văzut aici atacuri la persoană, aprecieri injurioase
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
să delimităm cîmpul intervenției publice, două criterii de clasificare sunt de luat în considerare: O primă linie de demarcație corespunde unei logici economice, distingînd activitățile comerciale de cele noncomerciale, acestea din urmă nefiind gratuite. Ele înregistrează un cost monetar, dar utilizatorul nu îl suportă în mod direct, sau cel puțin nu în totalitate. Aceste bunuri și servicii (o creșă, de pildă) sunt puse, integral sau în parte, la dispoziția populației, organizîndu-se indirect, o finanțare particulară, de natură fiscală; O a doua
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
acordat monopolul telefoniei companiei AT and T pe baza principiului că doar un sistem interdependent și universal poate furniza un serviciu public eficace. Uniunea Europeană a introdus reglementarea serviciului public, ca fiind "un serviciu minimal cu o calitate specificată, oferit oricărui utilizator la un preț accesibil"5. Potrivit regulilor comunitare, activitățile acoperite de această noțiune sunt: telecomunicațiile, serviciile poștale, furnizarea energiei electrice, transportul pe calea ferată și serviciile de distribuire a apei. Gestiunea serviciilor publice este de competența autorităților publice, dar acestea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
comunității. În general, producătorii și chiar și consumatorii unui bun toxic la origine nu suportă direct consecințele. Pentru ei, piața a funcționat pur și simplu. Totuși, alți indivizi au văzut utilitatea lor descrescînd. Este, de exemplu, cazul automobilului. Constructorii și utilizatorii nu țin seama decît de costurile private, dar pietonii din marile aglomerări urbane respiră gazul de eșapament, iar riveranii marilor axe de transport suportă zgomotul, poluarea atmosferică etc. Altfel spus, punctul de echilibru obținut spontan pe piață, plecînd de la costurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
consumatorilor și al producătorilor, apărut odată cu producția suplimentară; Plasarea în punctul optimal permite deci evitarea acestei pierderi sociale nete ce se definește ca fiind parte de cost extern ce excede surplusul consumatorului și al producătorului. Se poate într-adevăr solicita utilizatorilor sau producătorilor să plătească o redevență echivalentă pe total cu pierderea socială. Dar aceasta nu va acoperi decît o parte din costul extern adițional, care nu va fi deci decît parțial inter-nalizat. Este deci preferabil să ne plasăm în punctul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
măsură administrativă, se va fixa prețul la un nivel superior, limitînd astfel oferta și taxînd producătorii. E aplicarea elementară a faimosului principiu după care "polua-torul plătește"; principiul subsidiarității poate de asemenea interveni în acest cadru. O inițiativă privată provenind de la utilizatori, va consta în a pro-pune o indemnizație producătorilor pentru ca ei să accepte să-și reducă oferta. O abordare interesantă, referitoare la internalizarea costurilor, îi aparține lui Ronald Coase. În această perspectivă, un efect extern este pur și simplu semnul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
trebuie să se aibă în vedere faptul că întreprinderea publică să poată atrage capitalul necesar finanțării unor noi capacități, sau modernizării celor existente. În ce privește prețurile diferențiate, ele se pot practica atunci cînd costurile serviciilor publice respective diferă pe categorii de utilizatori, zone de activitate și intervale de timp, sau cînd consumatorii au elasticități diferite ale cererii, deci piața este segmentabilă pe categorii omogene de consumatori. Acolo unde prețurile nu acoperă costurile, de regulă Statul sub-venționează diferența (vezi cazul energiei termice, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cadru continental mult mai larg, o sumă de independențe într-o mare de interdependențe. Realitatea trebuie privită în față: inevitabil și inconturnabil am fost antrenați și noi pe acest drum. De ase-menea, se urmărește pe cât posibil alocarea banilor direct către utilizatorii finali, pentru sporirea responsabilității acestora și creșterea gradului de autonomie. " Se va remarca astfel că îmbogățirea vieții personale a cetățenilor (...) ar putea produce, în mod precis, efecte benefice asupra economiei de competiție, care se hrănește, din ce în ce mai mult, din inovație, imaginație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
verbul francez finer, care înseamnă a plăti, a administra. Finanțele publice au ca obiect, în esență, veniturile și cheltuielile bugetare aparținînd colectivității publice. Francezul M. Duverger consideră finanțele publice ca fiind "știința care studiază activitatea statului, în calitatea sa de utilizator al unor tehnici speciale așa-zis financiare: cheltuieli, taxe, impozite, împrumuturi, procedee monetare, buget" etc.25 Apreciem această definiție ca satisfăcătoare. Finanțele publice contemporane se caracterizează printr-o schimbare de dimensiune, ce poate fi privită sub două aspecte: cantitativ, ponderea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dublată de o relevare a serviciilor cerute. Cum acestea sunt de natură parțial sau total divizibilă, cererea potențială este puternică și pentru a o satisface, trebuie găsite indirect finanțările. Suntem deci în prezența unei reconsiderări, printr-un comportament individualist al utilizatorilor, a premiselor individualiste ale econo-miei liberale. Aceasta ne conduce la constatarea unei tipologii econo-mice pure a bunurilor, fondată pe caracterul divizibil sau nu al utilizării lor. Ea maschează o evidență: a dispune de un lucru gratuit este preferabil decît să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este în mod clar ineficientă pentru producția unei categorii particulare de bunuri colective, așa-numitele "bunuri colective pure" sau "servicii colective pure". Un bun (sau serviciu) colectiv pur este un bun colectiv pentru care nici un agent privat nu poate exclu-de utilizatorii care nu sunt dispuși să plătească. Astfel, cinema-ul nu este un bun colectiv pur, fiind ușor de exclus spectatorii ce nu vor să plătească. În consecință, indiferent ce firmă privată administrează o sală de cinema, ea nu va avea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dovedi o soluție pentru un management mai profesionist, o infuzie mai mare de capital sau accesul la o piață mai vastă, inclusiv prin fuziuni și concentrări, dar nu poate fi un panaceu, deoarece ea poate conduce la: servicii inegale oferite utilizatorilor, marilor și micilor consumatori (de electricitate, telecomunicații etc.) și, de multe ori, la creșterea tarifelor acestora; o situație de hiperconcurență ce poate obliga unele între-prinderi să renunțe la activitățile lor mai puțin rentabile, chiar dacă ele servesc interesul general (închiderea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
inconveniente în cazul concurenței dintre monede, ce conduc, în general, la o concentrare a puterilor și la utilizarea unei monede unice într-un spațiu dat. O monedă unică este într-adevăr un bun colectiv pur, producător de externalități pozitive pentru utilizatori: pe de o parte, datorită faptului că în absența monedei, schimburile și deci producția ar fi mult mai slabe; pe de altă parte, deoarece prezența mai multor monede ar antrena costuri de tranzacție legate de manipulările necesare pentru schimb și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
obține ajutoare și avantaje diverse. Aceasta este cu atît mai adevărat cu cît autoritățile de tutelă nu dispun de informații fiabile asupra costurilor și capacităților reale ale întreprinderii; În acest caz putem paria cu ușurință că serviciile furnizate clienților și utilizatorilor nu vor fi de cea mai bună calitate, iar prețurile nu vor fi dintre cele mai mici, căci firma este în poziție de forță pentru a se organiza și a funcționa în propriul interes, mai curînd decît în cel al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nu vor fi de cea mai bună calitate, iar prețurile nu vor fi dintre cele mai mici, căci firma este în poziție de forță pentru a se organiza și a funcționa în propriul interes, mai curînd decît în cel al utilizatorilor. Interesul firmei se poate descompune în diverse interese particulare (conducere, salarii etc.), ceea ce ne invită să observăm de foarte aproape relațiile ce se stabilesc în interiorul fiecărei componente. În sînul aparatului de stat mai întîi, trebuie distins între cei aleși și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Română sau trebuie avute în vedere subvenții publice? Practicarea de prețuri diferențiate poate oferi întreprinderii posibilitatea de a furniza servicii particulare degajînd o marjă semnificativă de profit, sau de a atrage spre ea o parte din surplusul reținut de anumiți utilizatori. Astfel, diversificănd și raționalizînd sistemele de tarifare a electricității, telefonului, transporturilor aeriene sau feroviare, întreprinderile în chestiune pot practica reale politici comerciale, sursă de dinamism intern, fondat pe calitate și venituri crescute. Astfel, diferențierea tarifară, fără a fi un panaceu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
grație efectelor externe, randamentele pot crește. Mai precis, există două tipuri de efecte externe ce pot fi distinse: efectele externe legate de cerere, în sensul că atît timp cît vom rămîne sub pragul de saturație al rețelei, crește numărul de utilizatori interesați. Astfel, cu cît există mai mulți abonați la telefonie cu atît vor fi mai mulți interesați să se aboneze; efectele externe legate de ofertă, ce derivă direct din existența infrastructurii cea mai răspîndită posibil, sub constrîngerea unei armonizări a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ca și concurența, un factor de eficiență și de echitate; și în materie de echitate, noțiunea de serviciu public omogen și accesibil tuturor este și ea repusă în cauză, deoarece nu există rațiuni pentru care diversele tipuri de servicii, oferite utilizatorilor, să fie tratate de o manieră similară. În locul conceptelor de monopol natural, buget unic și statut, moștenite de la vechile generații de economiști, noi dezvoltări ale analizei economice propun, deci, astăzi substituirea cu noțiunile de rețea, diferențiere tarifară și salarii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
susținut că instituțiile de presă ar trebui să “angajeze un ombudsman/ un editor al cititorilor” (numai Televiziunea Publică are un birou al ombudsman-ului, vezi Coman et alii, 2011), 40 au fost de acord că redacțiile ar trebui să “permită utilizatorilor online să participe la producția știrilor” iar 36 că ar trebui să “explice deciziile editoriale într-o secțiune specială, cum ar fi un weblog sau o rubrică”. Această ultimă afirmație a divizat opiniile: 31 nu au fost de acord cu
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
aș arăta eu dacă aș face balet”. Mai mult, publicistul a dat de trei ori share la editorial, anexând de fiecare dată câte un comentariu în notă critică. Ștefănescu susține că ”90 la sută dintre români nu gândesc” După ce un utilizator Facebook a scris că analiza lui Doru Bușcu reflectă întocmai ceea ce gândesc 90% dintre români, Alex Ștefănescu l-a admonestat spunând că ”sunt exact cei 90% de români care nu gândesc”. Adică, toți cei care, la fel ca Doru Bușcu
Furtună pe Facebook: Alex Ștefănescu vrea ca Bușcu să fie cercetat pentru un articol cu 7.900 de recomandări by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80541_a_81866]
-
Realizatorul emisiunii "În Gura Presei" și-a deschis cont pe Facebook, sub numele de utilizator "Mircea Badea chiar el", deoarece contul "Mircea Badea" era deschis deja de o altă persoană. După câteva ore de la anunț, Mircea Badea a reușit să strângă aproape 20.000 de like-uri.
Mircea Badea și-a făcut cont pe Facebook () [Corola-journal/Journalistic/80623_a_81948]
-
cu un tarif de 5 eurocenți/mesaj. Achitarea acestui tarif prin intermediul SMS a devenit posibilă de la finele săptămânii trecute, urmare a intrării în vigoare a prevederilor unui ordin al Ministrului Transporturilor. Plata poate fi efectuată în acest mod numai de către utilizatorii români și numai pentru perioada minimă de utilizare, se arată într-un comunicat al Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR). La achitarea tarifului, solicitantul (client cu abonament Orange sau client Orange PrePay) va transmite, prin SMS, la numărul
Rovinieta poate fi plătită și prin SMS, în reţeaua Orange () [Corola-journal/Journalistic/80621_a_81946]
-
prin care va fi informat că rovinieta va fi emisă pentru datele furnizate și cu privire la costul taxei și cel total al tranzacției. Clientul va confirma emiterea rovinietei prin transmiterea, la același număr, a unui nou SMS cu textul "DA". Ulterior, utilizatorul va primi un SMS de confirmare a emiterii rovinietei, moment în care va fi tarifat cu suma corespunzătoare rovinietei alese. "Menționăm faptul că în condițiile în care utilizatorul nu cunoaște sau nu este sigur de categoria rovinietei ce trebuie achiziționată
Rovinieta poate fi plătită și prin SMS, în reţeaua Orange () [Corola-journal/Journalistic/80621_a_81946]