1,700 matches
-
i-a roșit barba. Și astfel Bărbucică a umblat câtăva vreme cu barba roșie dar deloc întinerită. Apele de la Văcărești au dat prilej marelui artist Matei Millo, dar acum în marele declin, ca să facă o piesă cu titlul Apele de la Văcărești.3 Această piesă a avut un număr destul de mare de reprezentații pentru vremea aceea. Iată, de pildă, afișul pe ziua de 9 aprilie: teatru naționale sala bossel Luni la 9 aprilie se va reprezenta pentru a cincisprezecea oară ingenioasa piesă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
9 aprilie se va reprezenta pentru a cincisprezecea oară ingenioasa piesă: anul 1873 201 guvernului republican începând de la 8 septembrie 1873; acum, și în anii următori, el va fi deseori menționat, cu simpatie, în presa democratică românească. 2. „Apele de la Văcărești“ au fost descoperite în iulie 1871, în timpul lucrărilor de construire a fundațiilor pentru un pod peste Dâmbovița, în apropiere de mânăstirea Văcărești și abator; ele erau atermale, feruginoase, conțineau clor și puțin carbon; aveau un gust fad și erau recomandate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și în anii următori, el va fi deseori menționat, cu simpatie, în presa democratică românească. 2. „Apele de la Văcărești“ au fost descoperite în iulie 1871, în timpul lucrărilor de construire a fundațiilor pentru un pod peste Dâmbovița, în apropiere de mânăstirea Văcărești și abator; ele erau atermale, feruginoase, conțineau clor și puțin carbon; aveau un gust fad și erau recomandate de medici, printre altele, și ca leac împotriva sterilității feminine (v. „Les eaux minérales de Roumanie“, Le journal de Bucarest, an. II
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
journal de Bucarest, an. II, nr. 115, 21 septembrie 1871 - stil nou, pp. 3-4). Afluența de vizitatori a fost mare până prin 1873; se crease, pentru aceștia, și o linie specială de omnibuze între centrul orașului și „Tăiere“ (abator). Apele de la Văcărești (izvorul „Domnița Maria“) au secat în 1880, ca urmare a canalizării albiei Dâmboviței. 3. Matei Millo a introdus la noi „revista de actualitate“ scriind în câteva zile, în 1872, „comedia vodevilă“ Apele de la Văcărești, reprezentată pentru prima oară în sala
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
orașului și „Tăiere“ (abator). Apele de la Văcărești (izvorul „Domnița Maria“) au secat în 1880, ca urmare a canalizării albiei Dâmboviței. 3. Matei Millo a introdus la noi „revista de actualitate“ scriind în câteva zile, în 1872, „comedia vodevilă“ Apele de la Văcărești, reprezentată pentru prima oară în sala Bossel de pe Calea Mogoșoaiei, la 19 noiembrie/1 decembrie 1872 și apărută în volum în același an. apele de la văcărești cu un nou adaos creditul funciar sau sângele bere nu se face Autorul piesei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noi „revista de actualitate“ scriind în câteva zile, în 1872, „comedia vodevilă“ Apele de la Văcărești, reprezentată pentru prima oară în sala Bossel de pe Calea Mogoșoaiei, la 19 noiembrie/1 decembrie 1872 și apărută în volum în același an. apele de la văcărești cu un nou adaos creditul funciar sau sângele bere nu se face Autorul piesei fiind clasicul nostru artist Millo și titlul noului adaos fiind destul de expresiv și de semnificativ, credem că bucureștenilor li s-a asigurat petrecerea pentru un interval
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Justiție, Alexandru Lahovary, care a dat dispoziție să fie reactivată acuzația - rămasă până atunci fără urmări - din iulie 1874, pentru articolul amintit din gazeta Oltul, acuzație în temeiul căreia Macedonski a fost arestat la Craiova și „depus“ la închisoarea Văcărești la 24 martie/5 aprilie 1875 (Adrian Marino, op. cit., p. 529, nota 35). de Mazar-pașa. Maiorul Lakeman era liberal, el își pusese casa la dispoziția coaliției care lupta împotriva regimului conservator. De aci porecla dată acestei opozițiuni.17 Legea electorală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
29. Bonifaciu Florescu era omul zilei pentru o vorbă de duh ce spusese. Ieșind de la prefectul poliției, Enăchiță Văcărescu, care-l amenințase, a scris un protest adresat ziarelor: „Am înțeles atunci că nu mai era vorba de Văcărescu ci de Văcărești“ (n.a.). Pre fectul Văcărescu îi acordase îngăduința de a-și prezenta a doua zi conferința, cu precizarea pe care i-o făcuse la despărțire de a fi „poli“, ceea ce l-a făcut pe Bonifaciu Florescu să comenteze ironic în scrisoarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
voci răspund: „La Primărie! La Primărie!“ Și masa, puternică de câteva mii de oameni, pornește. Deodată vedem în capul manifestației pe Nicolae Fleva, având la braț pe d-na Ecaterina Fleva, întâia lui soție. 252 bucureștii de altădată ci de Văcărești“ - în incinta fostei mânăstiri fiind atunci principala închisoare a Bucureștilor (B. Florescu, „Domnule redactore“, TEL., an. V, 30 aprilie 1875, p. 3). Implicat în dezordinile care au avut loc cu prilejul alegerilor, el va ajunge totuși peste câteva zile la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
incinta fostei mânăstiri fiind atunci principala închisoare a Bucureștilor (B. Florescu, „Domnule redactore“, TEL., an. V, 30 aprilie 1875, p. 3). Implicat în dezordinile care au avut loc cu prilejul alegerilor, el va ajunge totuși peste câteva zile la închisoarea Văcărești („Informațiunile noastre“, TEL., an. V, 1 mai 1875, p. 3). V. și Addenda, p. 406. 30. Am confruntat citatul cu ROM., an. XIX, 27 aprilie 1875. Bacalbașa a modificat textul anunțului, îndeosebi în prima parte, pe care o reproducem întocmai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
compănii de infanterie comandate de însuși dl. colonel Costa-Foru fu condus pe jos în pas grabnic, din nou la dl. judecător de instrucție și după aceasta retrimis la poliție sub aceeași înaltă escortă, de unde îl înaintară (în trăsură credem) la Văcărești.“45 Dl. Fleva, dus de guvern cu alai domnesc la judele instructor și la poliție, este ținut la secret. Mai toți arestații au ziua și noaptea lacăte la celulele lor de la Văcărești. Pentru ca un om ca Nicolae Fleva să fie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
escortă, de unde îl înaintară (în trăsură credem) la Văcărești.“45 Dl. Fleva, dus de guvern cu alai domnesc la judele instructor și la poliție, este ținut la secret. Mai toți arestații au ziua și noaptea lacăte la celulele lor de la Văcărești. Pentru ca un om ca Nicolae Fleva să fie maltratat în felul acesta, să fie purtat pe jos și în pas grabnic între două compănii de soldați pe străzile Capitalei de colo până colo, erau două motive, întâiul îndârjirea din tabăra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
central erau: Stancu Becheanu, Eugen Stătescu, Ion Câmpineanu, N. Fleva, Remus Opreanu și dacă nu mă înșel, G. Danieleanu.50 Tineretul nu putea primi arestarea lui Fleva, de aceea o hotărâre aproape generală fu luată: să liberăm pe Fleva din Văcărești. Iată cum am voit, în naivitatea noastră, să executăm această idee. Conducătorii mișcării studențești, cari, bineînțeles, erau agenți ai parti dului liberal ne convoacă într-o seară în localul ziarului Alegătorul liber. anul 1875 263 47. ROM., an. XXX, 1
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
afară veneau zvonuri sinistre. Patrulele de cavalerie se plimbau pe străzi și se zvonea că la noapte va fi revoluție, că în mahalale e mare fierbere, că Dealul Spirii și Tabaci pornesc către centru, că alte mase se îndreaptă către Văcărești spre a libera pe Fleva. Din minută în minută surescitarea creștea. Se țineau cuvântări înflăcărate și se discuta în ce chip am putea libera pe Fleva chiar în noaptea aceea. Îmi amintesc că cel mai înflăcărat era un domn Zăgănescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cuvântări înflăcărate și se discuta în ce chip am putea libera pe Fleva chiar în noaptea aceea. Îmi amintesc că cel mai înflăcărat era un domn Zăgănescu. Acesta propunea lucruri extreme. El era de părere ca să pornim in corpore către Văcărești; el, care era un bun gimnastic, se va urca pe stâlpii telegrafului și va tăia firul pentru ca cei de la închisoare să nu dea alarma. Bineînțeles toate acestea erau numai copilării. Atâta îndrăzneală începu să dea de bănuit. Cu spiritul nostru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nicolae Tomescu. Una din piesele Cloștii a vândut-o unui bijutier-ceasornicar din strada Șerban-Vodă, care a topit-o. Descoperit din cauzia indiscrețiilor sale, Pantazescu a fost osândit, precum și ceasornicarul. Acesta din urmă și-a făcut anii de osândă la penitenciarul Văcărești, iar Pantazescu la penitenciarul Cozia din județul Râmnicu Vâlcei. anul 1877 395 170. Procesul asasinilor Alexandrinei Orăscu Nicolaide și a fiicei ei, Cleopatra, în vârstă de 14 ani, a avut loc la Brașov, ucigașii - servitoarea Nagy Roszy, de 24 de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a chemat la domnia-sa nu în calitate de prefect al poliției, ci numai ca un prieten al familiei mele, numai ca Văcărescu. Însă din cele ce mi-a spus în urmă am înțeles că nu era vorba de Văcărescu, ci de Văcărești.“ Este singura frază care a rămas de la simpaticul Bonifaciu. (Id., ibid., nr. 11643, 21 mar tie 1922, pp. 1-2.) Paragraful este reluat succint de Bacalbașa într-o notă de subsol, în volum (v. p. 251, nota 29). Pagina 242 * În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa după textul publicat în reluare de Ghimpele (an. XIII, nr. 6, 19 martie 1872, p. 3) și precedat de următoarea notă redacțională: „Iată mana cea mare pentru care girantele acestui ziar șezu 2 luni și 5 zile la proslăviții Văcărești, fir-ar de capul puterii asemenea proslăviri!“ În redacția Ghimpelui lucra acum (din 1870), tânărul liberal G.Dem. Teodorescu (n. 1849), viitor ministru și, totodată, autor al colecției de folclor Poezii populare române, din 1885, venit aici de la Românul, pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
403; Colentina 31; Delea Veche 21; Izvor 139; Lucaci 258; Popa Soare 21; Tabaci 139, 264; Tabacii de Jos 139 Maior-Mura (restaurantul): 127 Măgurele (comună; jud. Ilfov): 298, 307 mănăstirea: Mihai-Vodă 215; Plumbuita 344; Radu-Vodă 73, 258; Sf. Sava 124; Văcărești 201 Metohul Episcopiei de Râmnicu Vâlcea: 121, 122, 138 ministerul: Administrației și Internelor 121; Economiei 122; Comerțului și Mediului de Afaceri 122; de Externe 123, 125, 175; de Finanțe (Vistieria) 122; Industriei și Comerțului 116; Instrucțiunii Publice și al Cultelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
126, 148 Turnul Colței: 25 ulița: v. strada Union ( Suisse; grădina): 303, 378-381, 419, 420 Universitatea (v. și Palatul Universității): 25, 124, 135, 174, 227, 228, 240, 276, 283, 325, 337, 395 Uzina de gaz aerian (de la Filaret): 139, 183 Văcărești (penitenciarul): 158, 165, 201, 243, 251, 252, 262-264, 395, 406, 410 Zdrafcu (grădina): 136 Znagov: v. Snagov tabla de materii Cincizeci de ani din istoria Bucureștilor. Studiu introductiv 5 Notă asupra ediției (1987) 35 Notă asupra ediției (2013) 39 bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
farse 161 Ziariștii și scriitorii 166 Oamenii zilei 169 Doctorul Drasch 178 Întâiul congres al presei 184 anul 1872 192 Liberalismul epocii 192 Moartea lui Ion Heliade-Rădulescu și a lui Dimitrie Bolintineanu 196 Diverse 198 anul 1873 200 Apele de la Văcărești 200 [Circul Suhr] 202 Moartea prințului Alexandru Cuza 204 [Diverse] 213 Statuia lui Mihai Viteazul 214 [Teatrul] 216 anul 1874 219 [Diverse] 219 Statuia lui Mihai Viteazul cauză de turburări studențești 227 Oameni noi 230 „Revista“ la Teatrul Național 232
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cred în viitor. Așa să ne ajute Dumnezeu. Un ascultător, [începutul lui] 1985, difuzată la 10 iulie, 17 iulie, 24 iulie și 31 iulie 1985 Supraviețui-va Bucureștiul? București, 2 decembrie 1984. Nicolae Ceaușescu își alege personal următoarea victimă: mânăstirea Văcărești. Spre surprinderea tuturor, chiar și a mercenarilor săi, aceasta nu se află în zona Dealului Spirii, ci are o poziție excentrică, în aparență ferită de orice amenințare. Descins în incinta închisorii dezafectate, Ceaușescu împrăștie gesturi dezordonate, vorbind fără noimă de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prăvălită, în primele zile ale anului 1985, peste monumentalele coloane ale pronaosului, învelite în pripă cu scânduri smulse din gardurile fostei închisori. Ctitorită de Nicolae Mavrocordat între 1717 și 1723, așezată la marginea Bucureștiului, popas în drumul spre Constantinopol, mânăstirea Văcărești era hărăzită, potrivit hrisovului ei de întemeiere, ca străinii să i primească, pe goi să-i îmbrace, flămânzii să-i sature, bolnavii să-i caute, pe cei din temnițe să-i cerceteze cu milă. Sediu al celebrei biblioteci a Mavrocordaților
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
aulică a artei noastre medievale, o desăvârșită sinteză a tradiției artistice românești, motiv pentru care legiuitorul a înscris-o la poziția 94 pe lista monumentelor din HCM 1860A/1955. Așezământ monastic și focar de cultură până la secularizarea din 1863, mânăstirea Văcărești a fost transformată de Guvernul Cuza-Kogălniceanu în închisoare. Preluată de comuniști în 1944, Văcăreștii vor deveni una din cele mai temute insule ale Gulagului românesc, adăpostind, în deceniul al șaselea, peste 200.000 de deținuți pe an. Abia în 1974
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
atâtea altele, presărate cu valoroase elemente de arhitectură civilă din secolele XIX-XX . împreună alcătuiau cel mai autentic și pitoresc cartier al orașului. Dar acesta nu este decât începutul. Anul 1985, din primele sale zile, va amplifica dezastrul. Atacul împotriva mânăstirii Văcărești va continua. După distrugerea celor două turle de pe pridvor, echipele de muncitori asmuțite de un alt telefon al lui Ioniță sau Mustoiu o vor dărâma și pe aceea care a mai rămas, cea de pe pronaos. Deși proiectul de instalare a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]