2,208 matches
-
de determinanți sociali (adaptare după DeSingly et al., 1998, pp. 49-60): -genul și vîrsta (de regulă, se stabilesc categorii de vîrstă pe intervale de cinci sau zece ani); -profesia; -poziția socială, situația familială, condițiile de viață ale familiei (căsătorit/ necăsătorit, văduv, divorțat; familie monoparentală, familie cu un singur copil sau mai mulți; ambii părinți sînt activi din punct de vedere profesional, unul dintre părinți este șomer, ambii părinți sînt șomeri); - nivelul studiilor (primar, gimnazial, liceal, universitar, postuniversitar); -orientare religioasă și politică
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
copiii mai mari din familie au un risc mai mare de neparticipare decât frații lor mai mici; - factori referitori la structura gospodăriei: numărul de copii mai mici de 5 ani crește probabilitatea neparticipării; în cazul în care capul gospodăriei este văduv sau trăiește în uniune liber consimțită, riscul neparticipării crește de asemenea. Modelele de regresie permit și unele constatări interesante cu privire la factorii care defavorizează participarea școlară: - mediul de rezidență și mărimea gospodăriei nu constituie, de fapt, factori de agravare a riscului
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
exemplu excelent de portret fără încărcătură epică este Teodosia sluta și „proasta satului”, săracă lipită, care trudește pe la alții pentru a acumula salba cu taleri de aur necesară măritișului, o brumă de avere pe care i-o va acapara un văduv viclean, bețiv și leneș (Talerii, nuvelă în stilul lui Maupassant). Remarcabilă, în spiritul proiectării abile a faptului de viață semnificativ, este nuvela Proștii. Sculați cu „noaptea în cap” pentru a nu pierde trenul care trebuia să-i ducă la oraș
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
a a l l z z n n n n n c cupon pensie (dosar pensie) nr. ..................................... dosar (cupon) persoană cu handicap, nr. ............................. carnet asigurări de sănătate nr. .......... Seria ................... sex: f | | m | | religie ......................................... starea civilă: necăsătorit/a | | căsătorit/a | | dată .......... văduv/a | | dată ....... Divorțat/a | | dată ...... despărțit în fapt | | dată ......... copii: da | | nu | | dacă da, înscrieți numele, prenumele, adresa, telefonul ............................................................................ *) se completează cu inițială tatălui. | îi. Reprezentantul legal | | | numele ....................... Prenumele ................................ calitatea: soț/soție | | fiu/fiica | | rudă | | alte persoane | | locul și data
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
hăis-cea și vorbe murdare”. Accentele lirice se deplasează către patetismul exasperării și trăirile halucinatorii, trăsături distinctive ale poeticilor expresioniste: „Să ne oprim aci lângă fântâna secată / că salcia serii cade apăsător, / chiar piscurile se gârbovesc copleșite, / iar moara de vânt, văduvă și neagră, / înnebunește pe deal, înnebunește” (Septembrie). Etapa constructivistă aduce cu sine un interes mai apăsat pentru dimensiunea experimentală și virtuțile ludice ale limbajului (Ev, Eleonora). În același timp, peisajul citadin cosmopolit, sclipitor și caleidoscopic devine un prilej de developare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
acestuia. Zărind de departe lumini la hanul lui Mânjoală, protagonistul se gândi să poposească doar trei sferturi de oră, să dea calului grăunțe. Acesta ar fi planul real. Urmează descrierea unui cadru fantastic, unde Mânjoloaia, stăpâna hanului, femeie zdravănă, focoasă, văduvă, reușește să facă avere. Despre ea se crede că ar umbla cu farmece. Povestea miraculoasă a celor doi frați, care au vrut să spargă hanul, dar unul dintre ei "a picat jos" și a murit, după ce ridicase toporul, iar celălalt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de Constandin Moțoc, un cioban "mătăhălos" din Rarău, care poposi la Hanu Ancuței, hotărât să bea până "oi vedea tulbure", după care începu să istorisească o întâmplare despre prietenul său. Acesta trăia în satul Fierbinți, unde stăpânea Răducan Chioru, bogat, văduv, care chema din când în când câte o femeie din sat, la curte. Într-o zi, prietenul lui Constandin Moțoc află că a fost chemată și soția lui și că se întorsese de la boier cu un testemel ("basma") roșu. În ciuda
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
reușește. Nimic n-a mai rămas din romantismul de altădată. Slavici subliniază efectele destinului implacabil. Încălcarea normelor este sancționată ca în tragedia greacă. Caracterizarea Marei Mara este un personaj complex, reprezenativ pentru concepția lui Slavici, realist, viabil, plin de vigoare. Văduvă, Mara Bârzovanu era încă "tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc"; precupeață care "vinde ce poate și cumpără ce găsește", aleargă cu marfa de la Rodna la Lipova, ca o adevărată femeie de afaceri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
le-a și descoperit, decît în narațiunea etnografică însăși. În cursul expunerii diferitelor concepte asupra subiectului, Geertz dublează în mod constant vocea balineză, javaneză și marocană cu propria sa voce, cu scopul demonstrării etnocen-tricității. Astfel se explică modul în care văduvul din Bali își reprimă suferința transformîndu-se într-un subiect care își neagă durerea, ori modul în care subiectul marocan este specificat prin intermediul unei rețele de caracteristici care țin de apartenența socială și locală, ori de profesie, însă autorul aplică toate
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Socodor nu renunță ușor. La polul opus e Busuioc cel decis să nu accepte în ruptul capului mezalianța, deși, după cum el însuși i se confesa părintelui Ioan, așa bătrân cum e, s-ar face luntre și punte, dacă ar fi văduv, s-o aibă de nevastă. ,,Mărturisirea verifică și în real ce ar fi putut rămâne, păstrându-și valoarea probantă, numai în închipuirea lui Iorgovan, nota Vasile Popovici -. Dacă acesta nu și-a pus nici o clipă măcar, la început, ipoteza căsătoriei
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
debutează cu o soartă similară cu a eroinei biblice. Nu poate fi o simplă coincidență faptul că romanul se deschide cu o frază emblematică despre această amărăciune pe care o conține sine qua non numele însuși: A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. Dacă în textul biblic, Noemi devine o Mara, în romanul lui Slavici, Mara se va transforma pas cu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
noroc sau biruirea balaurului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 605, 19 februarie 2002. Lăsconi Elisabeta, "Pădureanca de Ioan Slavici sau pulverizarea mitului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 619-620, 4-11 iunie 2002. Manolescu Nicolae, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol.1, Editura Minerva, București, 1980. Marcea Pompiliu, Ioan Slavici, Editura pentru literatură, București, 1965. Marinescu George, "Moara cu noroc", în Nuvela în literatura română, Editura Institutului de literatură
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
romanului românesc, Editura Eminescu, București, 1985, p. 202. 40 Idem., p. 205. 41 Idem., p. 206. 42 Idem., p. 260. 43 Idem., p. 239. 44 Vasile Popovici, Eu, personajul, Editura Cartea Românească, București, 1988, pp. 127-128. 45 Nicolae Manolescu, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. 1, Editura Minerva, București, 1980, p. 147. 46 Vasile Popovici, "Lumea lui Slavici și transparența interioară" în Lumea personajului (O sistematică a personajului literar), Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vol. I, Editura Minerva, București, 1980, p. 174. 126 Idem., p. 175. 127 Magdalena Popescu, op. cit., pp. 170-171. 128 Vezi Pompiliu Constantinescu, "Ioan Slavici-Mara" (ediția a II-a)-1925 în Scrieri, vol.IV, Editura Minerva, București, 1970; Nicolae Manolescu, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe, vol. I, Editura Minerva, București, 1980; Iosif Cheie-Pantea, "Slavici și vocația tragicului", în Palingeneza valorilor, Editura Facla, Timișoara, 1982 . 129 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1986
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, În Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, Între naștere și moarte, viața omului se desfășoară sub pecetea preocupărilor pentru procurarea și prepararea hranei, totul implicând numeroase tehnici și simboluri, reguli sociale și norme de comportament, interdicții și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
acasă ca să-i păzească grădina; Îl Însărcinează să-mpuște pe oricine ar Încerca să pătrundă În grădină. Stăpânul se preface Într un om hâd, intră În grădină iar paznicul grădinii Îl Împușcă, după care se cunună cu mama lui, rămasă văduvă. Într-o zi Îl cută femeia În cap și găsește acul Înfipt demult sub piele, la ureche. Atunci și-a dat seama că e feciorul ei, care și-a omorât tatăl, Întocmai cum au prorocit ursitoarele . Omul apare În aceste
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a sfârșit tot lucrul câmpului si s-a stors vinul. Câșlegile de iarnă sau cârnilegile sunt perioade menite pentru celebrarea nunților; sfârșitul acestor câșlegi cade În ziua lăsatului de sec. În celelalte câșlegi se fac nunți mai mult pentru cei văduvi, care au rămas cu mulți copii și care nu sunt În stare a Îngriji cum se cuvine de dânșii. În ajunul cununiei și În ziua cununiei, dis-de dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde Într-o scaldă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
trei frați merg Împreună să aducă fata. În povestea Broasca și ghemuI [Niculiță Voronca], cel de-al treilea fiu a tras cu arcul Într-o broască. Noaptea, broasca se preface Într-o fată frumoasă. Văzând-o, Împăratul cel bătrân și văduv simte că-l mistuie ciuda pentru norocul fiului său. În situația următoare, nu mai intervin sulițele, arcurile, săgețile, ci Împușcătura. Cel mai mic fiu a nimerit Într-un glod, de unde aude voce stranie: Cine-a intra pân-În genunchi m-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
încăpățânarea, așa că o astfel de abordare coercitivă o instiga la acte de rebeliune și mai mari. Primul soț a fost Marcellus, vărul ei, căsătoria a durat doi ani, din 25 î. Hr. până în 23 î. Hr., când Marcellus a murit lăsând-o văduvă la doar 16 ani. Augustus nu dorea să o recăsătorească cu un potențial rival, așa că generalul său cel mai fidel, Marcus Vipsanius Agrippa a devenit noul soț al Iuliei cu toate că era cu douăzeci de ani mai mare ca ea. Iulia
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
narator de a-și amplifica portofoliul de personaje atinse de aripa ultrajului și a morții, aduse în vecinătatea abjecției, demenței și subumanului. Nu lipsesc figuri de copii și nici de femei, memorabile prin destin sau vocație, cum ar fi tânăra văduvă din Triest, dăruită trup și suflet îngrijirii bolnavilor, prostituata Flora, adolescenta Salina, traducătoare, dansatoare și dactilografă în serviciul armatei ruse. Armistițiul consemnează lunile de dinaintea păcii încheiate la 8 mai 1945, traseul haotic al deținuților eliberați prin câteva lagăre de tranzit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
piardă. Și totuși pierde, așa cum odinioară o pierduse pe Isabel. Șocat în viața privată, șocat de istoria Portugaliei ce-l elimină definitiv, pe el și toată clica puterii bazate pe teroare polițienească, Domnu va fi trădat până și de felona văduvă a farmacistului. Căderea psihică a ministrului-feudal, acum o penibilă paiață îndoliată, este ireversibilă. Reacționează violent, ca apoi să cadă în prostrație. Sfârșitul despotului este iminent, prevestit de demență senilă și mizeria fiziologică aferentă. Portretele succesive de la azil sunt tot atâtea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
o fetiță de maică-sa. Sindromul imagisticii coșmarului (obsesia păianjenului monstruos din conacul de la Budila) îi îngăduie naratorului să amorseze zone narative aparent disparate, luciditatea cu visul, numitorul comun fiind multiplele stagiuni ale "nebuniei". Poza damnatului hipersensitiv cu creierul vampirizat, văduv nemângâiet nervalian, baudelairian, bacovian se potrivește de minune cu portretul și planurile adolescentului de a fi singular, spre a se dărui total Cărții, această bioscriitură ("sunt totuna cu textul care mi s-a lipit de corp și mă-nveninează"), răstignire
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aceasta nu înseamnă că el se întîlnește mai puțin în totalitatea enunțurilor scrise. Două ethosuri pentru o scenă generică Să comparăm aceste două prezentări de filme difuzate la televiziune: 1. MIRAJUL VIEȚII. Film american de Douglas Sirk (1958). Două tinere văduve, fiecare cu cîte o fetiță, una albă și cealaltă de culoare, hotărăsc să trăiască împreună, luptă împotriva adversităților și reușesc. Copii cresc. Fetița negresei, a cărei culoare face să fie luată drept albă, provoacă un conflict sentimental și își reneagă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
temător - în intransigența lui isihastă - să-l „învețe”, într-o veritabilă predică, pe voievod („Să cade să îndreptezi pre cei strâmbi cu judecată tare și înfricoșată și dreaptă. Ce să nu fățărești nici a mic, nici a mare, nici a văduvă, nici a venetic, nici pre cel sărac să nu-l miluiești cu judecata, nici de cel bogat să te rușinezi și să-i fățărești” etc.), folosind parafraze pe teme biblice și insistând apoi asupra veștejirii păcatelor grele. Fire autoritară și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
musulmani, iar acesta ar fi fost momentul cel mai greu din viața domnitorului. Ne punem Întrebarea dacă Brâncoveanu putea să dispună de viața fiilor săi, luând În calcul că unii dintre ei erau maturi: Constantin avea deja nepoți, Ștefan era văduv după moartea soției, Radu era logodit, iar Mateiaș nu avea decât zece ani și jumătate. Constantin Brâncoveanu Împreună cu fiii săi au devenit un monolit de nedespărțit În momentul În care au decis să moară pe rând pentru neamul și credința
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]