2,196 matches
-
ani. Dar nu conta. Chef de după premieră. Începe relația. Mă duce la gară. Îmbrățișări, tandrețe maximă... Îi promit că voi reveni în week-end, să stau cu ea. Acceptă. O lună, am făcut naveta București-Galați. În timpul săptămînii, mă suna, seara, la văduva lui Sică Alexandrescu, pe strada Precupeții Vechi (mă documentam, în casa celebrului regizor, pentru un viitor volum memorial, care n-a mai apărut, din cauza Auricăi Alexandrescu, văduva cu pricina, care m-a reclamat la facultate eram student fiindcă-i luasem
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
îndrăgostit este Octavian Dumitrescu, al cărui nume apare sub formă abreviată în fragmentul de nuvelă (Octavian D.), aceeași inițială sub care se va găsi aspirantul Doamnei T. din romanul viitor. Solidaritatea tematică între proiectul de personaj care este baroana R. (văduvă) și personajul Doamnei T. (o proiecție inversă a "Damei cu camelii") se arată limpede la o comparație atentă. În nuvelă, personajul feminin este prefigurarea celui din roman, îndeplinind (anticipator) mai multe secvențe tematice. Dăruirea intempestivă, abandonul în brațele bărbatului care
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
acestuia. Zărind de departe lumini la hanul lui Mânjoală, protagonistul se gândi să poposească doar trei sferturi de oră, să dea calului grăunțe. Acesta ar fi planul real. Urmează descrierea unui cadru fantastic, unde Mânjoloaia, stăpâna hanului, femeie zdravănă, focoasă, văduvă, reușește să facă avere. Despre ea se crede că ar umbla cu farmece. Povestea miraculoasă a celor doi frați, care au vrut să spargă hanul, dar unul dintre ei "a picat jos" și a murit, după ce ridicase toporul, iar celălalt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de Constandin Moțoc, un cioban "mătăhălos" din Rarău, care poposi la Hanu Ancuței, hotărât să bea până "oi vedea tulbure", după care începu să istorisească o întâmplare despre prietenul său. Acesta trăia în satul Fierbinți, unde stăpânea Răducan Chioru, bogat, văduv, care chema din când în când câte o femeie din sat, la curte. Într-o zi, prietenul lui Constandin Moțoc află că a fost chemată și soția lui și că se întorsese de la boier cu un testemel ("basma") roșu. În ciuda
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
reușește. Nimic n-a mai rămas din romantismul de altădată. Slavici subliniază efectele destinului implacabil. Încălcarea normelor este sancționată ca în tragedia greacă. Caracterizarea Marei Mara este un personaj complex, reprezenativ pentru concepția lui Slavici, realist, viabil, plin de vigoare. Văduvă, Mara Bârzovanu era încă "tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc"; precupeață care "vinde ce poate și cumpără ce găsește", aleargă cu marfa de la Rodna la Lipova, ca o adevărată femeie de afaceri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
una cutumiară și alta legislativă. Dilema îi de termină să facă apel la înțelepciunea și cunoștințele patriarhu lui de la Constantinopol. În acest mod procedează mitropolit Neofit care îl consultă pe patriarhul Paisie II (1742; 1744-1748) în chestiunea moștenirii în cazul văduvilor, iar acesta îi răspunde, oferindu-i o soluție. În teritoriu, mitropolitul este ajutat de episcop, protopop și preot. Episcopii Episcopii se ocupă rareori de astfel de pricini. Din documente reiese că ei judecă mai degrabă procesele pentru zestre sau clarifică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
enoriașilor, și anume: „să cer ce teze și pentru curvii și preacurvii (adulter) și de ameste că turi de sânge, de frate cu soră, de văr cu vară, de cumetri cu cumetre, de vor face curvii, de fete mari și văduve, de să vor afla greale, de ceia ce răpesc featele cu de-a sila și de ceia ce țin posadnice (amante) și șăd necununați, și de cei ce țin a patra nuntă; și de cei ce vor cununa pe unii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
declină întotdeauna identitatea, marcând numele, profesia, locul de origine, numele tată lui și meseria acestuia. În jalbele pentru solicitarea divorțului, toți își declină starea civilă, adică statutul fiecăruia în mo men tul în care a avut loc căsătoria: june, fată, văduv, văduvă, căsătorit a doua sau a treia oară, cu copii din căsătoriile anterioare. Acestui tip de document i se alătură foi le de zestre, mult mai importante atunci când provin din mediul popular, căci regulat sunt notate numele partenerilor cu toate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întotdeauna identitatea, marcând numele, profesia, locul de origine, numele tată lui și meseria acestuia. În jalbele pentru solicitarea divorțului, toți își declină starea civilă, adică statutul fiecăruia în mo men tul în care a avut loc căsătoria: june, fată, văduv, văduvă, căsătorit a doua sau a treia oară, cu copii din căsătoriile anterioare. Acestui tip de document i se alătură foi le de zestre, mult mai importante atunci când provin din mediul popular, căci regulat sunt notate numele partenerilor cu toate celelalte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
numitul Stanciu „au petrecut în fapta păcatului și cu Maria văduva, și cu fii-sa Ilin ca“. Cei trei ar trebui pedepsiți conform glavei 211, zacea la 10 care prevede următoarele: „Cela ce se va însura și va lua muiare văduvă și va avea și o fată cu bărbatul dintâi, de să va cumva împreuna trupește cu fata muierii sale, acela face sânge ames te cat și se va certa cu moarte.“ Holteiul schimba se promisiuni de căsătorie și cu mama
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
are câștig de cauză, dreptatea fiind acordată tată lui care are dreptul, conform glavei 254 din Pravilă, să se opună căsătoriei. Judecătorul conchide: „oprește Măritișul fetei unde va fi peste voia părinților“. De ceva mai multă libertate se bucură femeia văduvă, dar asta în Cazul în care nu se întoarce în familia tată lui sau a fratelui, revenind astfel sub tutela șefului familiei. Fetele se află pe primul loc atunci când este vorba de contestarea autorității paterne. Acest lucru se explică și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
14 februarie 1759 și 20 decembrie 1774, adică la o distanță de aproape 20 de ani, două toc meli de logodnă au loc în satele Vineți și Răjlețu, ambele din județul Olt, sate veci ne după cum reiese din documente. Deși văduvă și săracă, Rada nu ocolește obiceiul logodnei, așa că la tocmeala măritișului, ea dă ginerelui Mihai și fiicei Stan ca o parte din moșia din sat, de față fiind „toți logoditorii martori“. De partea cealaltă se află Mihai Belu din Răjlețu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și o rochie“, Maria își va recupera pământul. părinții recunosc că este o situație excepțională, dar ea este atât de des invocată că se transformă în practică cu putere juridică. Astfel, Rada, soția lui Stoica din Vineți, județul Olt, rămasă văduvă și cu o copilă de crescut, apoi de înzestrat și măritat, săracă fără nimic din cele ce se dau de zestre, îi transmite „toată partea tată-său de moșie, câtă s-ar afla“. Un alt tată sărac merge până într-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
secolului o serie de alte măsuri se prevăd în așa numitele „zapise de cununie“ adevărate certificate alcătuite de preotul unei comunități. Se regăsesc acolo elemente cu privire la gradul de rudenie dintre parteneri, starea civilă înaintea solicitării unei căsătorii - june, fată mare, văduv, văduvă, divorțat, divorțată, în cazul acestora din urmă dacă au primit și dreptul de a se recăsători -, străin de loc și-atunci are nevoie de martori și chezași care să-i dovedească și să-i susțină spusele. căsătoria este o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o serie de alte măsuri se prevăd în așa numitele „zapise de cununie“ adevărate certificate alcătuite de preotul unei comunități. Se regăsesc acolo elemente cu privire la gradul de rudenie dintre parteneri, starea civilă înaintea solicitării unei căsătorii - june, fată mare, văduv, văduvă, divorțat, divorțată, în cazul acestora din urmă dacă au primit și dreptul de a se recăsători -, străin de loc și-atunci are nevoie de martori și chezași care să-i dovedească și să-i susțină spusele. căsătoria este o instituție
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aducă zapis de cununie de la arhiereul locului prin care să ateste că nu este căsătorit sau Zapisul de cununie apare deseori menționat în interiorul documente lor și constituie o piesă importantă în sine. De exemplu, la 3 februarie 1767, când Stanca văduva vrea să se re căsătorească, mitropolitul refuză să-i dea „pecete de cununie“ până nu va aduce martori care să ateste că n-a re bărbat și că nu este rudă cu cel cu care vrea să se cunune. Femeia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mine și până acum n-au fost însurat nicidecum, și-l știu om fără de nici o pricină“. După cum am văzut și în documentul anterior, zapisul de chezășie este cerut și pentru un autohton, dar care a mai fost căsătorit sau este văduv și se află temporar într-o altă localitate decât cea de origine. biserica își ia toate măsurile de precauție pentru a evita bigamia, amesteca rea de sânge sau căsătoriile între persoane de religii diferite. De vigilența și hărnicia preoților parohiali
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Văduvia atinge atât populația masculină, cât și pe cea feminină, mult mai vizibilă, de a lungul documente lor fiind aceasta din urmă, întrucât unele dintre soții se decid să păstreze doliu până la sfîrșitul zilelor, abandonând ideea recăsătoririi. În schimb, un văduv, după trecerea anului de doliu impus de canoanele bisericești, se recăsătorește imediat. Regula bisericească nu este respectată întotdeauna și, utilizând diverse justificări, bărbatul se grăbește să se însoare sau să-și ia o concubină. Ion Bengescu se însoară la scurt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
intră foarte repede în circuitul ofertelor matrimoniale; prin intermediul ei, tatăl boier leagă o nouă alianță, iar săracul o mărită ca să scape de o gură în plus de hrănit și, cu precădere, de sarcina supravegherii. codul de legi reglementează statutul persoanei văduve în raport cu patrimoniul defunctului. Averea ocupă locul central și decide îndepărtarea sau păstrarea supraviețuitorului în sânul familiei. Un alt element esențial îl constituie copiii în numele cărora averea va fi divizată, rezervată sau pretinsă. Văduva pleacă din casa răposatului soț cu zestrea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o treime din „bucatele bărbatului“, adică „cât ar avea un copil al ei“, cu condiția de a fi avut copii, dar care au murit între timp și de a păstra doliu toată viața. Această prevedere se aplică și bărbatului rămas văduv, în aceleași condiții. Totodată, femeia poate folosi toate bunuri le după cum îi este voia, numai a treia parte din bucatele ei vor reveni copiilor, sub formă de moș te ni re. Dacă se va căsători, înaintea anului de doliu, ea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zestre prea multă, căci soțul nu-i lasă decât un cazan și o căldare mare. Are însă grijă să privescă în fiecare an câte 30 de vedre devin care să-i asigure traiul, iar dacă se va decide să rămână văduvă, casa mezinului îi va servi de adăpost până la sfîrșitul vieții. Constantin ne gusto rul este mult mai ge ne ros. Ne a vând copii, el își îm parte averea întrecei doi unchi paterni, Panait și An drei, ce devin totodată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
X Str. V.A., nr.X necunoscut Com. D. Jud.S. Str. V.A., nr.X Ocupația Elevă, Strungar confecționeră Fără ocupație Pensionară Educația Clasa a VIIIa Șc. Profesională Șc. generală Șc. Generală Șc. Primară Statutul marital necăsătorită divorțat recăsătorită necăsătorită văduvă Informații despre părintele plecat în străinătate: M.G. este plecat în străinătate de trei ani, țara de destinație fiind Grecia. Motivul plecării a fost existența dificultăților financiare ale familiei. M.G. a plecat legal, iar în prezent lucrează în agricultură la cules
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
C.D., nr.X Str. C.D., nr.X Str. C.D., nr.X Str. C.D., nr.X Ocupația Elevă, Preot medic elevă elev Educația Clasa a VI-a Facultate facultate Clasa a IV-a Clasa I Statutul marital necăsătorită căsătorit căsătorită necăsătorită văduvă Informații despre părintele plecat în străinătate: A.G. a plecat în străinătate de doi ani, țara de destinație fiind Grecia. Motivul plecării a fost neînțelegerile maritale. A plecat legal, iar în prezent slujește la o biserică din Grecia. Menține legătura cu
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
asistențe numeroase. A întrebat - după cum îi era obiceiul - pe cei de lângă el, cine eram eu. I s-a răspuns că eram fiul unei văduve. M-a întrebat apoi pe mine, câți ani are mama mea și de câți ani era văduvă. I-am răspuns că de patruzeci de ani și că a pierdut pe tatăl meu la douăzeci de ani. Atunci Libaniu, surprins, a strigat, uitându-se la asistență: <<Ah, ce femei au creștinii!>>. Atâta admirație și un elogiu ca acesta
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
pot să-ți dau o creștere aleasă și să-ți fac un nume<footnote Ibidem, p. 31. footnote>. Viața ei este o pagină de eroism creștin, iar chipul ei este chipul mamei model care sacrifică totul pentru fiii ei. Rămăsese văduvă la vârsta de 20 de ani, fără sprijin și cu doi copii, cu Ioan și cu o fetiță mai mare. Ea este o mamă atentă, mereu preocupată pentru formarea morală și intelectuală a fiului ei. Pe Ioan îl vrea bun
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]