3,016 matches
-
știut fiind faptul că acestea erau închinate locurilor sfinte. Iaca și un oarecare “Ștefan vătavul” face o diată la 19 noiembrie 1725 prin care lasă mănăstirii Danco două sate: “Chișărăii și Roșienii ce sânt pe Jijie în ținutul Ieșilor, și vad de moară în Jijie”... După atâta umblet, ne întâlnim cu marea familie a Sturzeștilor, adunată la “voroavă” în Iași. Sunt tare curios, fiule, să aflu ce au hotărât. ― După îndelungată cislă, au lăsat scris: “Noi care mai gios ne-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
s-a găsit de la Vasile voievod (Lupu n.n.), dar și acela rupt și stricat, fără pecete și fără mătasă... Drept aceea,... am dat sfintei mănăstiri Hlincea satul Frățileni de pe apa Prutului, în ținutul Iași, cu bălți de pește, și cu vad de moară în apa Prutului, și cu loc de fânațe, și cu locuri de prisăci și cu tot venitul... De asemenea,... dăm... niște vii cu șase fălci de vie în Dealul Domnesc din târgul Iașilor... Apoi,... am miluit sfânta noastră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
după hrisovul lui Gheorghe Duca voievod la 8 aprilie 1669, când vodă întărește stăpânirea de către mănăstirea Sfânta Vineri, ctitorie a lui Nestor Ureche, mare vornic (demolată în 1895), nu mai puțin de nouă sate, cu tot avutul lor: vii, livezi, vaduri de moară, heleștee, prisăci, vecini, poslușnici. Aceleași drepturi le acordă și “altei mănăstiri, din jos de Galata”, ctitorie a hatmanului Melentie Balica, asupra a nouă sate. Le dă și vreo cincizeci de țigani robi, fără a arăta, însă, numărul lor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
îndârjită, atât de plină de farmec! De la această apă care uneori trece pe lângă noi, fără să ne privească, fără să ne întrebe ceva am învățat să ținem drumul fără ocolișuri, izbindu-ne de pietre, căzând în văi, oprindu-ne în vaduri, pentru a o lua de la capăt; și astfel omul devine fiu al ei. Natura mi-a dat mie, copilul de sub cerul încă scânteietor de stele și încă poleit de aurul ce se revarsă domol de sus, mângâindu-mi duios fruntea
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
ducem la primărie, la directorul unei școli sau, în cel mai rău caz, la poliție. Mai aveam fiecare în buzunar mai puțin de o sută de lei. Încotro, Doamne? Iar Dumnezeu nea îndreptat pașii spre hanul unui grec numit Condorupis. Vad de oameni și căruțe, turn Babel cu toate limbile răsturnate de prin localitățile județului. Ne uitam la ei, ei la noi și speram să găsim pe cei de trebuință. Tânărul hangiu era blond, deși grecii nu prea sunt blonzi, răutăcios
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
a rămas. Nu-mi propun să descriu nici întâmplări obișnuite, nici cele ieșite din comun. Războiul este o mare nenorocire pentru toți, indiferent de cauza pentru care se luptă. N-am să uit niciodată cum, după ce am trecut Nistrul pe la Vadul lui Vodă în Ucraina, am ajuns în comuna Criuleni, locuită de moldoveni în mare parte. Trecuseră alte trupe pe acolo și se vede că făcuseră prădăciuni fiindcă o moldoveancă cu un copil în brațe și atârnați de poalele fustei alți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
terminam cu armele automate. Trăgeam toți, domnule locotenent, ca să nu fie discuții. Domnul elev plot este ca și tatăl nostru deși este tânăr. Cine și-ar lăsa părintele omorât fără să-l răzbune? Urât mai e războiul. Un învățător din Vadul lui Vodă, Basarabia, tocmai scrisese o carte poștală militară familiei:”Sînt bine, sănătos și o să viu curând acasă”. A scos capul din tranșee să ia o pătlăgică verde și un glonte i-a intrat prin frunte. Din nou despre “Moș
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
au obosit ochii.” Caut bucățica din hotărâre care - gândeam eu - l-ar interesa pe bătrân: Asta-i partea cu pricina, părinte: „Iar rugătorii noștri, călugării de la...Agapia, așa s-au răspuns...că în adevăr le-a dat Vasilie voievod acel vad de moară...și și-au făcut moară cu multă cheltuială...” cum au terminat-o, însă, cei de la Golia „au trimis și au rupt moara și au stricat-o...au luat pietrele...și le-au trimis la moara lor...și au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
glasul din umbră m-a făcut atent: „Pentru că tot ai dreptate, fii bun și citește cu atenție cartea de judecată dată de Istratie Dabija voievod la 9 octombrie 1662 (7171) privind neînțelegerea dintre mănăstirea Hlincea și mănăstirea Bârnova, pentru un vad de moară pe pârâul Miculinei:” - m-a luat puțin la vale călugărul, dar eu m-am făcut că nu iau în seamă ce a spus. Citesc cu băgare de seamă, ca să văd cam ce ar fi mai deosebit: „...Adică au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
înaintea noastră... rugătoriul nostru ieromonah Dosofteiu...de la svânta mănăstire Hlincea și s-au pârât de față de multe ori cu rugătorii noștri, Luca egumen și cu tot săborul de la svânta mănăstire de la Bârnova, ce iaste făcută de Barnovschi vodă pentru un vad de mori cu mori gata ce sântu pe pârâul Miculinei...” Când am ajuns în acest punct, vocea bătrânului m-a întrebat repede: „Cum ți s-au părut vorbele lui Dabija vodă, fiule?” Păi nu știu ce să cred, sfințite părinte. Ori diacul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Despre ce-i vorba în hrisovul despre care vorbești?” Prin acest hrisov, „Duca vodă cel Bătrân”, cum îl numește Ion Neculce, întărește mănăstirii Sfânta Vineri și mănăstirii Galata de Jos (Frumoasa n. n) stăpânirea unor sate cu vecini, heleștee, mori, vaduri de mori, vii și robi țigani. Le mai acordă și unele scutiri de dări... „Ai amintit despre mănăstirile Sfânta Vineri și Galata de Jos. Aș vrea să aflu de la tine dacă știi ceva despre ele.” „Iată-mă-s și luat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Apile mici: așijdere... * Dealurile cu vii,... * Dealurile fără vii... * Movilele: numele lor... * Râpele, așijdere. * Văile mari: cu pădure sau cu câmp... * Vâlcelele, așijdere * Pădurile, numele lor... * Tufările, așijdere. * Luncile, adică pădurile de lângă ape... * Câmpiele: numele lor... * Poienile, așijdere... * Heleșteile, așijdere. * Vadurile pe la apele pe unde nu sânt poduri,... * Moșiile mănăstirești... „Bună treabă, fiule. Bună, dar numai dacă s-a urmat întocmai porunca domnească.” Musai să se urmeze, fiindcă pentru asta s-au trimis și zapcii, care să vegheze la îndeplinirea poruncii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
deveni Cataracte. Erau acolo aluviuni și diguri, tot felul de chinuri pe care doctorul le reducea sumar la: - Azi avem în stânga un suflu cam cavernos! Erau, în adevăr, acolo caverne și abisuri, și precipitări de ape roșii și scocuri și vaduri, pe care Maxențiu, ca un turist tragic, le vizita cu de-amănuntul, în fiecare zi pe alte climate. Pe acalmii înșelătoare sau pe tempeste înăbușite, le străbătea cu precauțiune, pășind ușor, vâslind cu rame noi, pentru a-și cârmi printre
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
veni să le ascultăm șoaptele, să ne înnoim juruințele și credința în idealul pentru care ei s-au jertfit. Apreciind că toate acestei lucrări sunt bineplăcute lui Dumnezeu și oamenilor, cu părintească dragoste luându-le în seamă, Noi, Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, am sfințit acest monument azi, 14 Septembrie 2000, Praznicul Înălțării Cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, în vremea Prea Fericirii Sale Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a Înalt Prea Sfinției Sale Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, a Înalt
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
viața, dăruiește-le mântuire și-i aprinde de dragostea cea către tine, către aproapele și către glia străbună, iar noi împreună să preaslăvim pe Dumnezeu cel în Treime lăudat: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, Amin!” Î.P.S. Bartolomeu Anania - Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului Acest mare eveniment a fost înregistrat și redat corespunzător de mass-media de dreapta și dus în lume de internet dar și de unele reviste cu circulație mondială cum: „Puncte cardinale” de la Sibiu, revista care și-a făcut
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Prea Cuviosului Arhimandrit Iustin Pârvu, lăsate viitorimii: Arhiepiscopia Iașilor Mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil Petru-Vodă, Com. Poiana Teiului, 5671-Jud. Neamț “Iubiți frați întru Hristos, Acum, când Mausoleul de la Aiud a devenit, prin binecuvântarea Înalt Prea Sfinției Sale Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului, și Clujului, altar sfințit de rugăciune pentru odihna celor care s-au săvârșit atât între zidurile cruntei închisori, cât și în marea închisoare care ajunsese România sub comunism, îndurând cu credință în Dumnezeu și demnitate chinurile la care au
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de lepădat. Li s-au părut lui și neveste-sii că, ar fi cu mult mai frumos și mai avantajos, dacă ar vinde, tot, la Logofeții, și-n loc, să-și facă niște costrucții solide, la Breaza, loc cu mare vad comercial. Așa au și procedat, ce doi soți muncitori, harnici, pricepuți,în ale ce-și visau și fixau. În doar câțiva ani, la Breaza, au înflorit construcții zdravene, văzute de departe, și admirate de toată lumea. Erau vila cu trei nivele
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
haine de doliu și a rugat-o pe maică-sa să-i cumpere o cravată neagră lui Julius. Nu! Pentru nimic În lume a exclamat Susan cea frumoasă. O să mi-l stricați pe bietul Julius. Mi-e destul că-l vad zburdând toată ziua prin grădină. Și tot timpul stă printre servitori. Pentru nimic În lume! Dar pe urmă plecă mirosind foarte frumos a parfum țeapăn și nu se mai Întoarse pînă noaptea tîrziu. Așa se face că pe neașteptate, Julius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
grăbiți-vă de-i urmăriți, și-i veți ajunge." 6. Ea îi suise pe acoperiș, și-i ascunsese sub niște mănunchiuri de in, pe care-l întinsese pe acoperiș. 7. Oamenii aceia i-au urmărit pe drumul care duce la vadul Iordanului, și după ce au ieșit ei, s-a închis poarta. 8. Înainte de a se culca iscoadele, Rahav s-a suit la ei pe acoperiș, 9. și le-a zis: "Știu că Domnul v-a dat țara aceasta, căci ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
Eiseley, The Immense Journey, „The Flow of the River“ Ce ține minte o pasăre? Nimeni în afară de ea nu poate spune. Trupul ei e o hartă a locurilor unde a fost, în viața asta și înainte de ea. Dacă ajunge o dată la vadurile astea, puiul de cocor va ști să se întoarcă. Peste exact un an se va întoarce aici, ca să-și găsească o pereche pentru toată viața. Peste încă un an - din nou aici, imprimându-i propriului pui aceeași hartă. Atunci, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
iar cîmpia nu era verde, nici Îngrădită, nici iarba cosită. Dogoarea tremurătoare a amiezii strălucea peste pămîntul veșnic și nesfîrșit, peste lanul răscolit cu brutalitate, transformat Într-un morman de vreascuri, iar cu fiecare cîmpie, cu fiecare viroagă, povîrniș sau vad, pămîntul Înainta Într-o zvîrcolire brutală, dulce, nesfîrșită. Atunci Garfield, Arthur, Harrison și Hayes au stat o clipă nemișcați la capătul podului, au privit la amiază sîngele aprins Împroșcat pe grîul călcat În picioare, au ascultat tăcerea tainică a amurgului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
săvârșește sacrificiile obișnuite, trece pe el cu restul armatei sale în Dacia. După aceasta Romanii trec un râu pe un pod de lemn , probabil Jiul, căci Motrul și celelalte cursuri de apă între Turnu-Severinului și Olt pot fi trecute în vad. În drumul lor ei primesc închinarea mai multor triburi gete, ceea ce se adeverește nu numai din repețitele tablouri ale columnei traiane, care înfățișează supuneri de popoare din Dacia, dar încă și din Dio Cassius, care spune că « Decebal parte din pricină că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
singur, rău îi pare ca la nime, Dară nici c-avu ce face. Împăcat De - astă dreptate, Lasă-n pace să trăiască tinerele lui cumnate 715Și făcu o nuntă mare dup - opt ai de - nstrăinare. Multă lume se dusese ca să vad - așa serbare. Fui și eu... Dar cum făcură o ulcică cu papară, Mi-au bătut căciula-n creștet și m-a dat pe uș - afară. Mă-nciudai urât. În grajduri pusei mâna pe-un cal graur, 720Cu picioarele de ceară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe șapte guri se varsă. l05 {EminescuOpVI 106} Văi coboară fumegând, Dealuri mândre înverzind, Vede codrii cum coboară, Deal cu deal, scară cu scară, Resfirîndu-se pe șes Unde râurile es, Și pe vârfuri de păduri Mânăstiri cu - ntărituri; Vede târguri, vaduri, sate Pe câmpie presărate, Vede mândrele cetăți Stăpânind pustietăți, Vede turmele de oi Cu ciobanii dinapoi, Cu fluere și cimpoi, Iară ergheliile Petreceau câmpiile Și de-a lungul râurilor S-așterneau pustiurilor. Iară șoimul tinerel Pe asupra-i sboară el
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și mulțămind lui Hristos, Te sărut, mândră, frumos. 79 La fântână sub răzor Se - ntîlnește dor cu dor, Se sărută până mor; La fântâna lui Novac Se - ntîlnește drag cu drag, Se sărută până zac. 80 - Flori ca și înaltul vad, Mult bade te-am așteptat, Dac - am văzut că nu vii Pus-am dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvălii. Puțintel am așteptat Frumos vis, bade, -am visat, 161 {EminescuOpVI 162} Că năframa ta cea nouă Era bade ruptă-n două. - Minți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]