112,177 matches
-
în care descopăr documentul. Nu mă refer la cele "documentare", ci la cele de ficțiune. La fel se întîmplă și cu cărțile. Memoriile lui Argetoianu au calități artistice, dincolo de partea de document, dar inseparabile de document. Lucru cu atît mai valabil în cinema. Arnheim, care tradus în franceză e parcă mai concludent decît în traducerea românească, o spune numai aparent tautologic: "Le cinéaste est obligé de devoir choisir la réalité". În momentul cînd a pus camera pe ceva și prin modul
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
mai simțit nevoia să caut alt răspuns în privința destinului. Nu poți fugi de tine însuți nici măcar cînd o vrei cu tot dinadinsul. Sau mai ales atunci." Așa a interpretat autorul visul, ca pe o imagine a fatalității. O interpretare la fel de valabilă, ca să facem și puțină oniromanție, ar fi că discursul confesiv este cel care s-a pietrificat, care și-a pierdut puterea referențială, s-a stereotipizat. Urmarea este că acea parte secretă este la Octavian Paler și cea mai atent controlată
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
în presă și, din cîte am văzut, este de neconceput să fie purtate-n limbajul crud și pamfletar care infestează la noi chiar și unele reviste literare. Nu știu ce sau cum sînt germanii. Singura distincție care mie mi se pare universal valabilă e cea dintre oamenii civilizați de peste tot și cei necivilizați de peste tot, o distincție supranațională și supraculturală. Firește, ea nu se suprapune cu totul, cum ar fi ideal, peste celelalte: oameni buni și oameni răi, talentați și netalentați, curajoși și
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
tovarășului de pe prima pagină a unei reviste literare foarte bune. Paul Cernat scrie: "Pentru regimul ceaușist, ca și pentru orice regim totalitar, lupta în vederea colonizării minților și afectelor cetățenilor trebuie să înceapă de la vîrstele cele mai fragede." O afirmație general valabilă, dar simplificatoare. Este foarte greu să răzbați în mintea copilului și a adolescentului - toate materialele lor propagandistice aveau mai multe tăișuri; ele scăpau din mînă celor care le lansau. Un om care se amuza cu Pistruiatul era deja pierdut pentru
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
Kremlinului etc.) 5. Tehnica sărutului sicilian în cazul psihologiei: toți îi afirmă utilitatea și o suprimă prin chiar această sentință. O afirmație atât de categorică și de totală face ca lucrurile să fie clare fără nici o altă explicație. Psihologia rămâne valabilă și indiscutabilă, fixată în certitudine ca într-o cămașă de forță. Dacă ieri era interzisă, azi e abolită mai eficient ca oricând de comoditățile sclavului rămas fără stăpân. 6. Se poate vorbi despre necesitatea unei psihologizări a societății cel puțin
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
una științifică. Dar asta dorise chiar Vianu, ținînd să realizeze o carte de istorie literară pe fundamentele clare ale stilisticii moderne, în care esteticianul era un efectiv specialist, iar Călinescu nu era. De aceea, tocmai hrănind ideea că singura îndeletnicire valabilă e critica literară, analiza stilistică, ca o modalitate de a propune, totuși, o istorie literară, nefiind legitimabilă și neagreată ("nu știe omul unde să te așeze"). Cartea lui Vianu, doctă și serioasă pînă la infinitul mic, e, totuși, repet, o
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
atitudine conștientă, deși o utilizează în celebra Două loturi. Dar nu folosește deloc portretul fizic și moral al personajului. Acestea au, desigur, o viață interioară. Dar se oprește la planul organic, apropiindu-se, prin aceasta, de naturalismul european, ceea ce e valabil și pentru O făclie de Paște, singura nuvelă în care dramaturgul a tratat un caz. Iar stilul indirect liber, pe care scriitorul l-a introdus la noi, este tot o trăsătură a naturalismului european. În autorul Momentelor Vianu identifică mijloacele
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
ignoranți decît înainte, simt nevoia irezistibilă de a ști și mai mult cumpărînd și citind cărțile despre care s-a vorbit timp de o oră și un sfert. Dacă cel ce întreabă nu a citit cărțile, dacă pune întrebări universal valabile, nu poate, în lipsa unor cunoștințe minime, să stimuleze desfășurarea emisiunii, autorul riscă să pară dezamăgitor și totul iese prost și pentru el și pentru carte și pentru public. Dacă, invers, cel ce întreabă este un mare specialist, care dovedește că
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
în diverse publicații nespecificate din ultimii ani. Lucrul e evident pentru cei care își amintesc să fi citit cîteva din aceste texte în diverse ziare, altfel autorul nu le circumscrie spațial și temporal, lăsîndu-le cumva o independență de eseu oricînd valabil. Nu se poate ști deci cîte dintre ele au apărut anterior, cîte sînt poate scrise în vederea acestui volum, munca de arhivistică ar fi grea, mai ales că Alexandru George n-a fost niciodată omul unei singure reviste, dimpotrivă, temperamentul sau
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
articole, discursuri etc.) grupate în volumul Războiul împotriva tăcerii. între timp, unele dintre problemele asupra cărora Dworkin trăgea, în anii '80, semnalul de alarmă au început să fie corijate, spuneam, prin apariția unor legi clare și - uneori - dure. Observația este valabilă, desigur, pentru America. Constatînd în urma cercetărilor personale (ulterior sprijinite și de efectuarea anumitor sondaje oficiale) numărul enorm de femei care au trecut prin experiența degradantă a unui viol (una din patru) și procentul și mai mare de soții maltratate - în
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
produce!) esteticul, o, dacă vreți, emasculare a sensibilității (impresioniștii francezi din jurul anului 1900 îi numeau pe teoreticieni eunuci literari!). Oricum, ,,deliteraturizarea" criticii n-ar putea semnifica, în lumina bunului simț, altceva decît un caz particular și nicidecum o rețetă general valabilă, așa cum se dorește cu aplomb. Avem a face doar cu exacerbarea, nu o dată cu implicații intolerante, agresive asupra vecinătăților, a unuia din cei doi poli ai comentariului închinat producției literare, polul abstractizat, generalizator, teoretic. Un pol, în excesul său, frigid și
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
Lucrul, de altfel, nu e nou, și în procesul creației el constituie ceea ce numesc unii esteticieni elementul "mistic", pe care îl afirm însă și la critică, firește cu rezerva aceleiași experiențe personale și, din necesitatea proiectării de sine, îl presupun valabil și în procesul creațiunii științifice". E oare cu putință o ,,teorie" unică, o sumă estetică supraindividuală, cărora să ne supunem, obedient, cu toții? Luminatul relativist E. Lovinescu respinge o atare teză dogmatică: ,,Estetica se pulverizează, (...) în principiu, în tot atîtea estetice
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
îl va determina să scrie iar... Un soi de pact mefistofelic la care colegul copleșit de atîta atenție consimte - pe de o parte în cunoștință de cauză, pe de alta nu. Dar, odată ajuns într-o stare de maximă tensiune - valabilă și pentru spectatorii care urmăresc cu sufletul la gură peripețiile relatate cu un fin umor franțuzesc - omul cumsecade și normal procedează mimetic. Adică îl înlătură și el pe Harry aruncîndu-i cadavrul în canalul din fundul curții reședinței de vară. Cum
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
în cazul competiției dintre finalele -ă și -că funcționează mai mult presiunea sistemului tradițional, care și-ar menține diferențierile sale, sau regularizarea analogică și apropierea de formele "internaționale". Ca și în alte cazuri, trebuie să constatăm acum că tendințele sînt valabile în interiorul unor registre stilistice, și că schimbarea raportului dintre registre modifică și chiar inversează presupusele direcții de evoluție a limbii. Influența tot mai puternică a oralității populare și familiare asupra scrisului contracarează tendințele stilului cult, livresc. Renunțarea la -că poate
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
acest caz, avem de-a face cu o ideologie, s-o numim "generaționistă". Constantă, în ultimul deceniu, a fost și credința că poți face un act de critică literară întocmindu-ți o listă de preferințe. De altfel, o ipoteză foarte valabilă. însă, după ce citești o astfel de "istorie literară", realizezi că lipsește esențialul - argumentul, justificarea alegerii. Pe de altă parte, este destul de ușor să faci astfel de liste, în timpuri care și-au pierdut răbdarea - după '90 nimeni n-a mai
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
Apoi ne repetă, ca în atâtea rânduri într-un răstimp atât de scurt, că bunul gust nu e o facultate înnăscută, dar că nici nu se învață la vreo vârstă, ci se impune din copilărie. Așa că nu există nici un motiv valabil ca să nu mâncăm. Eu, care gustasem din țipar înainte de a ști ce era, am rămas pentru totdeauna cu o senzație contradictorie: avea un gust pur, chiar dacă ușor melancolic, dar imaginea șarpelui țintuit de buiandru era mai puternică decât pofta mea
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
și jumătate de la emigrarea lui) l-a intitulat modest Artele în Rusia sub Stalin. Textul este una din cele mai temeinice analize pe care o cunosc a funcționării sistemului comunist în materie de cultură. Prima lui parte, generală, este perfect valabilă pentru ce s-a întîmplat și la noi, după 1945 și, mai ales, după 1948, și cam peste tot în țările fostului lagăr răsăritean. În fine, din celebrul teatrolog polonez Jan Kott, autorul cărții Shakespeare, contemporanul nostru, tradusă în românește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
proză mi-ar plăcea, genul revelatoriu. ș...ț Specialitatea scriitorului, obiectul său, este tragedia și taina." Așa spune naratorul lui Vasile Andru într-una din prozele volumului Cel mai îndepărtat paradis. Și avem temeiuri să credem că această declarație rămîne valabilă pentru tot ce scrie Vasile Andru. într-un fel ea ne orientează lectura și aprecierile. Pentru că, citită din această perspectivă, literatura lui Vasile Andru nu mai poate fi măsurată cu instrumente general-valabile, ci trebuie pusă în paradigma unui tip special
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
care "s-a născut estetică cum te naști cu ochi albaștri; a fost maioresciană fără să știe; nu și-a cunoscut înaintașul și nici nu s-a ocupat de dînsul exegetic" (T. Maiorescu și posteritatea lui critică, 1943). Aprecierea rămîne valabilă și după mai bine de jumătate de secol. Mezinul generației fiind Ș. Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, născut doar cu un an mai devreme , moare cel dintîi, la 45 de ani. E, de altfel, singurul pe care generația mea (a patra maioresciană
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
fenomenul studiat se demonstrează a fi, astăzi, șubredă și inconcludentă. Dar alte capitole și idei de ordin general se dovedesc perfect valide. Chiar primul capitol în care tratează despre "rasa" evreiască și "specificitatea" evreiască, este demn de toată atenția. E valabilă, desigur, opinia că însuși conceptul de rasă, confundat cu națiunea nu rezistă analizei științifice. Antropometria și chimismul sangvin, pe care se sprijină "știința" raseologiei, sînt pure născociri. Toate analizele și experiențele au demonstrat definitiv că metisajul social este atît de
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
și chimismul sangvin, pe care se sprijină "știința" raseologiei, sînt pure născociri. Toate analizele și experiențele au demonstrat definitiv că metisajul social este atît de profund și generalizat în lumea civilizată încît același indice cefalic și același indice sangvin sînt valabile la toate popoarele, dezmințind teoriile raseologice despre rasa ariană, pură și pretins superioară. Toate aceste deosebiri de înfățișare fizică nu au, în vremea noastră, de mare amestec între tipurile omenești, nici o legătură cu diferențele de limbă vorbită. Te întîlnești cu
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
departe: ""Specificul" acesta: prioritatea acordată activităților intelectuale față de cele fizice - îl au evreii în comun cu toate popoarele ridicate la nivelul culturii adevărate. Proporțiile, "diferențele de grad", nuanțele - nu știrbesc cîtuși de puțin adevărul acesta general". Apoi polemizează, cu argumente valabile, cu opiniile știute ale lui Werner Sombart despre evrei și spiritul lor comercial. După care se oprește analitic asupra ipostazei antisemitismului religios, stăruind asupra faptului că religia creștină s-a născut în spațiul iudaismului și că Apostolul Pavel, el însuși
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
ca în romanele Cordon-Bleu și Cei doi, totul pare "manipulat" de instanțe oculte ce controlează, spionează, urmăresc și adesea ucid, conducând "jocul" și comedia spre dramă. Ecourile critice, numeroase și foarte favorabile, la apariția ultimei cărți a scriitorului oferă formule valabile pentru întreg scrisul său atunci când vorbesc despre "un roman ludic și mișunând de acțiuni, malițios exotic și aproape oulipian" - trimițând adică spre "atelierul" artei combinatorii a grupului Oulipo al lui Raymond Queneau -, ori despre un "roman rapid și strălucitor, parodic
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
operă există, acum, conservată într-o foarte bună ediție critică. Să poposim pe marginea acestor interviuri, pentru că ele, aici, sînt compartimentul cel mai important, fără a neglija deloc și răspunsurile la anchetele literare. În februarie 1925 declara o opinie perfect valabilă și astăzi. Întrebat de ce nu pătrunde literatura română peste hotare, Rebreanu răspundea prompt și fără ocolișuri: "Înainte de-a trece dincolo de hotare, literatura ar trebui să pătrundă mai în adîncime, aici la noi. Statul, care cheltuiește atîtea milioane pentru cîțiva
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
pe care breasla o face sînt însă ale tuturor scriitorilor. Nu încape nici o îndoială că turul al doilea de scrutin era obligatoriu, prin efectul articolului 24 din statutul în vigoare, care prevede jumătate plus unu din voturi pentru orice hotărîre valabilă a Conferinței. Neputînd să eludeze acest articol, dl Uricaru a pretins în declarația sa de luni 23 aprilie că acest articol ar fi fost amendat de Conferință. Nu numai că n-a fost, dar nici măcar nu figurează printre cele propuse
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]