7,566 matches
-
privată, având același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile. De asemenea, conform articolului 7, în situația în care forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii pentru eliberarea certificatelor; • obligativitatea asigurării pentru acoperirea prejudiciilor pe care furnizorul le-ar putea cauza cu prilejul desfășurării activităților legate de certificarea semnăturilor electronice; • condițiile în care poate fi suspendată și încetează validitatea certificatelor eliberate; • responsabilitățile autorității de reglementare și supraveghere; • omologarea dispozitivelor securizate de creare și verificare a semnăturii electronice; • modalitatea de recunoaștere a certificatelor eliberate de furnizorii de servicii de certificare străini; • răspunderea furnizorilor de servicii; • obligațiile titularilor de certificate; • contravențiile
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
al perspectivei etice: omul cu adevărat moral e cel ce respectă o lege pe care știe că ar putea să o ignore, să nu i se supună. Relativitatea oricărui cod etic trebuie recunoscută odată cu autoritatea acestuia, individul constituie „criteriul de validitate a legii”, întâlnirea lui cu „arhetipurile comportamentale ale spiritului universal” traducându-se în reperele siderale ale legii. Despre îngeri (2003) este a doua parte dintr-o „trilogie a intervalului”care ar mai trebui să cuprindă, pe lângă Minima moralia, și un
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
nivelelor: „Pentru Borges, labirintul este, concomitent, tipar compozițional, temă și motiv emblematic” - scrie autoarea, relevând întreita ipostază a semnului literar, ca element semantic, referențial și autoreferențial deopotrivă. Apoi, identificarea celor șase „nivele configurative” constituie o modalitate plauzibilă de a motiva „validitatea lecturilor multiple aplicate unuia și aceluiași text literar”, în funcție de poziționarea sistemului critic pe un anumit nivel al operei. Pe de altă parte, ipoteza „modelului cosmologic” presupune o regândire a istoriei literare pe baza unei „noi alianțe” încheiate între literatură și
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
legi cauzale. Ele reprezintă enunțuri teoretice fundamentale ale teoriei explicative. Variabila de explicat (efectul) împreună cu variabilele endogene și cu enunțurile (legile) cauzale care descriu relațiile dintre ele formează teoria abstractă generală a respectivului fenomen. O numim astfel pentru că are o validitate universală, fiind valabilă pentru orice condiții particulare. Teoria comportamentului deviant. Cloward și Ohlin (1960) propun o teorie generală a comportamentului deviant, sintetizând două teorii foarte influente, dar parțiale: teoria lui Merton, care accentuează sursa efectivă a comportamentului deviant - blocarea accesului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a sociologiei în activitatea socială practică, drept instrument cognitiv al acesteia. Câteva dintre aspectele mai importante ale acestui proces sunt tratate aici. În primul rând, specificul testării teoriilor și tehnologiilor propuse de sociolog practicianului: ce garanții poate oferi sociologia asupra validității soluțiilor sale. Analiza tipurilor și a gradelor integrării sociologiei în activitățile practice ne oferă o imagine mai clară asupra stadiului actual al acestui proces, asupra căilor și modalităților acestei integrări. O scurtă prezentare a motivelor solicitării intervenției sociologiei ne introduce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistem: alternativa practicată este, prin însuși acest fapt, și nu prin valoarea sa intrinsecă, mai puternică decât alternativele posibile, dar nepracticate. Această inegalitate provine din cinci surse distincte. Prima, proba practicii: însăși existența sa probează nu numai realizabilitatea, dar și validitatea ei, în timp ce celelalte alternative, existente doar în mintea oamenilor ca simple ipoteze, ar putea să nu fie practice, să reprezinte simple utopii. A doua, avantajul existenței: orice schimbare costă un anumit preț care trebuie adăugat la avantajele/dezavantajele alternativelor posibile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
schimbare. Adesea, specialistul venit din exterior este mai eficace în inițierea unor schimbări ale sistemului decât membrii acestuia. Față de diferiții membri ai sistemului pot exista suspiciuni privitoare la interesele care stau în spatele inițiativelor lor de schimbare sau cu privire la competența ori validitatea unor asemenea inițiative. Mijloc de soluționare a conflictelor interne. Dacă activitatea unui sistem este paralizată de conflicte interne, specialistul poate oferi un punct de vedere exterior, obiectiv, care să promoveze soluții constructive, în spiritul intereselor generale, constituind, totodată, un arbitru
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ci forma sa, mecanismele prin care se desfășoară: din punctul de vedere al formei, a fi rațional înseamnă a adopta o serie de strategii și proceduri cognitive și decizionale ce maximizează șansa de a găsi soluții adecvate, dar nu garantează validitatea unei soluții sau a alteia. Paradigma normalității sistemului discutată mai sus reprezintă în fapt tocmai un model de organizare cognitivă ce poate duce la un asemenea comportament rațional. În această perspectivă, analistul nu se plasează într-o poziție cognitivă superioară
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
puternică orientare științifică nu numai pentru vocația sa generalizatoare - încearcă să formuleze tipuri de organizări sociale prin care trec clase de comunități -, ci și pentru orientarea sa empirică. A vorbi în termenii evoluției înseamnă, totodată, a tipologiza, a verifica empiric validitatea acestor tipologii și, în fine, a stabili regularități empirice apte de a oferi suportul generalizărilor sub forma legilor istorice. Perspectiva evoluționistă sugerează existența unor legi istorice care reglementează succesiunea stadiilor, a formelor de organizare socială. Criteriile utilizate pentru a distinge
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
orientată spre istoria literaturii. O ilustrează studiile consacrate lui Antim Ivireanul sau tehnicilor narative în scrierile unor cronicari moldoveni importanți - Grigore Ureche și Miron Costin. Dar, privind ceva mai de aproape, nimic nu demonstrează mai bine decât aceste două lucrări validitatea axiomei conform căreia doar unghiul de vedere creează obiectul. Sub scalpelul analistului, autorul Didahiilor devine cap de serie în mânuirea unor strategii retorice subtile, cu carieră în istoria ulterioară a fenomenelor autohtone. Dincolo de deschiderea enciclopedică a elocinței lui Antim, în spatele
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
structurează din punct de vedere intelectual experiența. Pentru pacient, intensitatea reacției depinde de caracterul plauzibil al cogniției depresive. Invers, cu cât activarea unui afect depresiv prin intermendiul unei cogniții este mai intens, cu atât mai mult aprecierea „rezonabil” privitor la validitatea acestuia devine dificilă pentru pacient. Mai mult chiar, caracterul plauzibil al distorsiunilor cognitive depresogene ulterioare este amplificat. Această interrelație este concepută de către Beck ca un model de retroacțiune circulară. Relația dintre cogniție și motivație poate fi observată în două situații
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stărilor de neliniște excesivă și incontrolabilă a fost identificată ca fiind o caracteristică centrală a anxietății generalizate. Este deci mai ușor de acum înainte să deosebim anxietatea generalizată de alte tulburări anxioase, fapt care contribuie în aceeași măsură la confirmarea validității sale, a consecvenței manifestărilor sale și, mai ales, la stabilirea tratamentului său. Mulți autori au subliniat consecințele apărute ca urmarea a numeroaselor schimbări operate în ceea ce privește definirea tulburării de anxietate generalizată, neglijând în același timp implicațiile clinice față de implicațiile în ceea ce privește cercetarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
EMDR prezentat de către Wilson: 1. Pregătire: - discuție în legătură cu evenimentul traumatizant; - identificarea unei imagini liniștitoare. 2. Evaluarea, în trei faze: - descrierea cu voce tare a traumei, vizualizând o imagine și examinând cogniția negativă atașată acesteia; - examinarea unei cogniții pozitive și notarea validității acesteia pe scara VOC; - reexaminarea traumei, a senzațiilor fizice, emoțiilor, imaginilor și gândurilor, și evaluarea nivelului de suferință pe o scară de la 0 la 100. 3. Desensibilizare: pacientul are imaginea, cogniția, emoțiile și senzațiile fizice asociate traumatismului prezente în minte
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și/sau capacitatea sa de a acumula întăriri Cea de a doua parte este mai ales cognitivă. Pacientul învață să identifice gândurile sale automate negative, să le pună în relație cu emoțiile și comportamentele sale. El învață să le verifice validitatea și să le substituie interpretări mai realiste. In sfârșit, acesta se străduiește să-și testeze ipotezele în realitate, prin intermediul sarcinilor stabilite pentru intervalul dintre ședințe. Evoluția modelului cognitiv Amplificarea modelului cognitiv Incă de la primele lucrări ale lui Beck despre depresie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
motivația pentru acțiune. Strategiile cognitive - Stilul (probabil elementul cel mai important în vederea activării schemelor în cadrul relației): confruntarea empatică, adică recunoașterea de către terapeut a caracterului logic al prezenței schemei și a strategiilor de coping în funcție de istoria personală (verificând în același timp validitatea lor actuală). - Testul validității schemei: identificarea dovezilor favorabile și nefavorabile („pentru” și „contra”) schemei pentru întreaga viață, evidențiind tendința spre minimizare sau maximalizare a dovezilor. - Reinterpretarea dovezilor: reinterpretarea motivațiilor reale ale factorilor traumatizanți (pentru deculpabilizarea pacientului) și repetarea dovezilor prin intermediul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cognitive - Stilul (probabil elementul cel mai important în vederea activării schemelor în cadrul relației): confruntarea empatică, adică recunoașterea de către terapeut a caracterului logic al prezenței schemei și a strategiilor de coping în funcție de istoria personală (verificând în același timp validitatea lor actuală). - Testul validității schemei: identificarea dovezilor favorabile și nefavorabile („pentru” și „contra”) schemei pentru întreaga viață, evidențiind tendința spre minimizare sau maximalizare a dovezilor. - Reinterpretarea dovezilor: reinterpretarea motivațiilor reale ale factorilor traumatizanți (pentru deculpabilizarea pacientului) și repetarea dovezilor prin intermediul coping-urilor neadaptate. - Evaluarea avantajelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
material diagnostic și terapeutic optimizând în același timp relația, care devine un antidot parțial al suferinței trăite de către pacient. Strategiile centrate pe relație - confruntarea empatică (validarea aspectului logic al schemei și al coping-urilor în funcție de istoria trăită, analizând în același timp validitatea acestora în prezent). - Refacerea limitată a relației parentale: terapeutul satisface parțial, prin atitudinea sa, trebuința emoțională de bază de care copilul a fost frustrat (antidot parțial). De exemplu, terapeutul consolidează empatic o persoană care nu are o relație parentală satisfăcătoare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Heimberg și Coles, pe cale de apariție în Journal of Anxiety Disorders. Pacienții cu un diagnostic concomitent cu acela de tulburare de anxietate generalizată și de o gravitate similară sunt, în general, excluși din studiile privind eficiența tratamentului, fapt care diminuează validitatea tratamentelor actuale. Perioadele de insomnie sunt favorabile amplificării activității mentale. Dugas și al., 2004. Gosselin și al., 2006. ∗ Martine Bouvard: Profesor de psihologie clinică, coresponsabil pentru masterul profesional Copii și adolescenți: prevenire și tratament, responsabil pentru DIU de terapie cognitivă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este relevantă și are sens, apoi o specificăm aplicându-i un model compus din variabile și conexiuni ipotetice între aceste variabile. În continuare, operaționalizăm și testăm ipotezele, căutând relații sistematice în datele colectate. Pe această bază tragem concluzii privind probabilitatea validității presupunerilor noastre inițiale și a concepției despre lume pe care s-au bazat acestea. Procesul de verificare empirică este complex întrucât nimic nu este niciodată, pur și simplu, evident din date. Noi, în calitate de specialiști în științele sociale, producem argumentații bazate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fapt ce constituie partea sintetică a cercetării empirice. Acestea vor indica tehnici de operaționalizare a variabilelor și de selectare a observațiilor, precum și de descoperire a unor paternuri sistematice în datele colectate și de realizare a unor inferențe care să susțină validitatea ipotezelor propuse. Vor fi discutate atât metodele calitative, cât și cele cantitative de testare, inclusiv experimentele, cvasi-experimentele și studiile de caz. Cursul final din această serie va oferi concluzii, recapitulând ideile principale stabilite și readucând în discuție valoarea cercetării empirice
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
deocamdată adevărat sau fals, conform stadiului actual de cunoaștere. Aceasta implică faptul că există o relație identificabilă între ipoteza propusă de specialistul în științele sociale și realitatea experienței directe. Această relație ar trebui să convingă observatorul sceptic, dar rezonabil, de validitatea ipotezei propuse în raport cu posibilele ipoteze alternative. Totuși, modelele științifice sunt întotdeauna abstracte în comparație cu complexitatea evenimentelor reale, iar mijloacele de evaluare științifică implică în mod inevitabil o oarecare imprecizie și selecție, introducând astfel un grad de incertitudine în rezultatele obținute. Un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a motivațiilor individuale. Noi căutăm să oferim explicații cauzale modelelor și aspectelor ce apar în mod regulat în activitatea umană, înțelegând că pot exista întotdeauna explicații contradictorii care trebuie luate în considerare și analizate. Noi căutăm să facem deducții despre validitatea generală a afirmațiilor noastre, înțelegând că orice concluzie este întotdeauna într-o oarecare măsură nesigură și insuficientă. Metodele riguroase de cercetare oferă abilitățile și procedurile necesare pentru astfel de deziderate într-un mod care permite maximizarea încrederii în rezultatele obținute
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
afirmații pot fi adevărate. Implicația este că știința operează în două etape: una analitică - ce constă în construirea de modele și specificarea de ipoteze - și una sintetică - în care sunt colectate date, sunt întocmite teste și sunt stabilite convențiile de validitate a inferențelor. Acest curs urmărește două scopuri. Primul este acela de a furniza un eșantion de categorii de rezultate la care se poate ajunge prin cercetarea sistematică din științele sociale, în special cea din științele politice. Dacă e să ne
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ni se prezintă direct, dar poate fi cunoscută doar prin folosirea raționamentului interior. În cea de-a doua, realitatea descrisă de știință constă din teorii și afirmații abstracte, dezvoltate de către oamenii de știință, dar probele externe ne permit să evaluăm validitatea oricărei afirmații făcute. Voi discuta pe rând fiecare dintre aceste opțiuni. Nu uitați, scopul discuției nu este o filozofie abstractă, ci o lecție practică, relevantă pentru proiectarea cercetării. Nu există prea mulți metafizicieni autoproclamați în ziua de azi. Totuși, multe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]