2,062 matches
-
și musulmanii, sînt desemnați drept "maghrebieni", "arabi", iar alteori dăți "islamici" sau "islamiști". Spaniolii sau portughezii primesc în continuare numele naționalității lor de origine. Conținuturile și activitatea denominativă au, în acest caz, o semnificație care rămîne în sine interesantă, în ciuda valorizării recente a abordării lor formale și structurale. Desigur, trebuie să ajungi să știi care sînt diferențele de sens atribuite termenilor de "arab" și "islamist", dacă ele există, cine le percepe și cum le justifică. Aportul teoriilor structurale și al metodelor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
meserii sînt considerate "masculine", "prestigioase" și "solicitante de motivații intelectuale puternice" (Lage, 1978 și 1993, citat de Mariotti, op. cit.). Alegerile de orientare școlară ale acestor tineri au și caracteristica de a fi relativ implicante, atît la nivelul identificării personale, al valorizării obiectului ("științe" sau altele), în raport cu care ne definim, cît și la cel al "capacităților de acțiune", consecutive sau prealabile orientării alese. Observarea succesiunii reprezentării meseriilor științifice, în prima clasă de liceu, cea de mijloc și în an terminal, presupune examinarea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Multipolaritate și geostrategie prin înghețarea conflictelor Comunicare lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj Percepție ontologică Univers universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale Diviziuni în colectivitățile comunitare Apariția și teoretizarea conflictului de clasă, în cadrul sistemului de stratificare Restructurarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cea de mitizare, ca acțiune de transformare a unui anumit element-sursă în mit, devine evident faptul că acesta din urmă constituie atât pentru domeniile științei și artei, cât și pentru sistemul de credințe religioase o formă spectaculară de conservare și valorizare a respectivului element, fie că este vorba despre o ființă, un lucru sau un eveniment. Din această privință, recursul la mit trebuie înțeles nu atât ca o necesitate, ci ca o modalitate uzuală de mediere a unui anumit tip de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
mistic, sacru sau religios, fie dimpotrivă, se încadrează pe o direcție al cărei principal scop este desacralizarea totală, până la dezgolirea finală a ultimei rămășite de transcendent din acestea. Afirmând că "până și existența cea mai desacralizată păstrează încă urmele unei valorizări religioase a Lumii"537, discursul lui Mircea Eliade are încă tăria de a propune atitudinea prudenței față de astfel de reprezentări, care datorită caracterului lor postmodern, fac tot mai problematică maniera de încadrare și judecare a acestora. De aceea, trebuie să
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
astfel proiectate încât să-i permită copilului să facă legături organice cu ceea ce el „ a văzut, a simțit și a apreciet...” sublinia J.Dewey în studiul „Copilul și curriculum” ( 1977, p.79). Procesul de învățământ trebuie să pună accent pe valorizarea mediului înconjurător al copilului, să urmărească centrarea efortului educativ pe elev, să plece de la experiența, de la interesele și nevoile acestuia. Educatorul trebuie să fie preocupat „nu de materia în sine, ci de interacțiunea dintre ea și nevoile și capacitățile actuale
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
unor interpretări duale sau multiple ale acțiunilor unor personaje în funcție de valorile promovate de text (de pildă, un dezertor poate fi admirat pentru ideile lui pacifiste sau poate fi înfierat ca laș) sau povestirea poate prezenta diverse puncte de vedere lăsînd valorizarea finală la aprecierea cititorului. Spațiul este următorul aspect al povestirii inclus în tratatul lui Mieke Bal, el fiind corespondentul elementului loc / locație de la nivelul fabulei. Spațiul este așadar locul pus în relație cu percepția lui așa cum apare în povestire, adică
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nivelul povestirii, Bal repetă trăsăturile generale de bază introducînd noi clasificări cerute de nivelul mai înalt de abstractizare. Exemple ar fi corelarea dintre cele două tipuri de fabulă de criză și de evoluție cu consecințele tratării dimensiunii temporale și cu valorizării arhetipale ale unor locații precum exterior / interior, accesibil / inaccesibil, rural / citadin, apropiat / îndepărtat, munte / șes, la care adaugă conotațiile sociale și ideologice ale unor locuri precum bucătărie / salon, parter / etaj, cîrciumă / piața publică. Mieke Bal nu recomandă renunțarea la analiza
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
formulezi întrebarea, nu în răspunsul care ți se dă: Gadamer insistă că numai întrebările sînt cele care contează; "opinia dominatoare" amenință întrebările. Leith și Myerson, 1989. Astfel, naratologia ne previne asupra confuziei dintre înțelegere și axiologie, opunîndu-se unui tip de valorizare inerent narațiunii: ori intrinsec adevărat, deci și bun, ori intrinsec fals, deci ficțional, manipulator, deci rău. Tot secretul stă în felul în care reușim să punem întrebări cu miez. Destul de simplu, nu? Să vedem. În linia lui Gadamer, Leith și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
materiale, rituale sau corporale presupune perspectiva operatorului-observator și nu neapărat pe cea a populației studiate. De altfel, Marcel Griaule sublinia acest fapt insistând asupra perspectivei pe care o pot oferi tehnicile vizuale. În cazul dogonilor, de pildă, era vorba de valorizarea unor aspecte prin ochii spectatorului european. Din această perspectivă, studiul unui fenomen divinatoriu reprezintă o valorizare și o prezentare a unui act ritual prin filtrul privirii celui care urmărește cu interes anumite secvențe ale actului (operator, antropolog). În ceea ce ne
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
altfel, Marcel Griaule sublinia acest fapt insistând asupra perspectivei pe care o pot oferi tehnicile vizuale. În cazul dogonilor, de pildă, era vorba de valorizarea unor aspecte prin ochii spectatorului european. Din această perspectivă, studiul unui fenomen divinatoriu reprezintă o valorizare și o prezentare a unui act ritual prin filtrul privirii celui care urmărește cu interes anumite secvențe ale actului (operator, antropolog). În ceea ce ne privește, am privilegiat în timpul filmărilor tehnicile corporale și pe cele ritualice. Imaginile astfel surprinse vor fi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
căror personaj principal este păstorul. El poate lua mana animalelor și "cunoaște semnele timpului și ale cerului" (G.D., 63 ani, Vama, Suceava). 9.1.2. Fierarul Personaj de temut și adesea suspectat de manipularea unor forțe obscure, fierarul are o valorizare specială în asamblul reprezentărilor colective. Într-o logică explicativă, el s-ar situa la polul opus față de păstori. Practică o meserie statică, devine, într-un fel, prizonierul atelierului său. El nu va bântui hotarele sau locuri neștiute, asemenea păstorului. Cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
feministe, mai ales cele germane, italiene și franceze ar revendica dreptul femeii de "a spune da pentru sine și nu pentru lume așa cum era și cum este și cum n-ar trebui să fie""215. În lumea contemporană, reprezentările și valorizările actului divinatoriu și ale celor ce-l practică sunt mult mai nuanțate. Nu totul este pus sub semnul negativității și diabolicului. Un rol important în acest sens îl joacă tratatele de parapsihologie și lucrările dedicate fenomenelor paranormale. Mediatizarea practicilor divinatorii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sută douăzeci la număr, am avut ocazia să întâlnim doar un singur bărbat practicant al divinației. Și cu această ocazie ni s-au dezvăluit o serie de reprezentări stereotipe, duale ale actului divinatoriu. Ele confirmă unele teorii clasice care indică valorizarea pozitivă a actorului-bărbat și o valorizare mai nuanțată, chiar negativă, a femeii-prezicător. Din cercetare reiese că bărbații sunt mult mai discreți, într-un fel, misterioși. Ei acceptă foarte greu să vorbească despre "îndeletnicirea" lor. "Eu rezolv cazurile cele mai deosebite
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ocazia să întâlnim doar un singur bărbat practicant al divinației. Și cu această ocazie ni s-au dezvăluit o serie de reprezentări stereotipe, duale ale actului divinatoriu. Ele confirmă unele teorii clasice care indică valorizarea pozitivă a actorului-bărbat și o valorizare mai nuanțată, chiar negativă, a femeii-prezicător. Din cercetare reiese că bărbații sunt mult mai discreți, într-un fel, misterioși. Ei acceptă foarte greu să vorbească despre "îndeletnicirea" lor. "Eu rezolv cazurile cele mai deosebite și am grijă atunci când îmi aleg
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aici credința în general, dar și în valabilitatea prezicerii sporesc. "Eu am fost numai la biserică și la preot ca să-mi deschidă cartea. Acolo nu-i păcat, el lucrează cu Dumnezeu și cu Duhul Sfânt" (E.B., 68 ani, Suceava). Vechile valorizări care plasau biserica în Centrul Lumii se manifestă la noi printr-o serie de credințe clar conturate. De pildă, aici ea este socotită a fi "Casa Domnului" și, în consecință, toate lucrurile care se petrec în ea vin de la Dumnezeu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
bune preziceri. "Eu nu pot ghici decât la mine acasă. Am încercat odată la cineva și am spus numai prostii, nu-mi ieșea nimic!" (M.T., 52 ani, Munteni, Galați). Pe de altă parte însă, locul privat, respectiv locuința, are o valorizare specială în mentalul românesc. Ea funcționează asemenea unui spațiu sacru. În lumea tradițională, gospodăria, casa, vatra sunt asemenea unui centru în jurul căruia gravitează oamenii. De aceea, toate semnele care survin aici sunt interpretate, tălmăcite și socotite a fi semne divine
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
românesc tradițional circulă o serie de credințe care personifică mișcările de aer. Duhurile aerului, căci despre ele este vorba, populează spațiile aeriene iar influențele lor sunt, de regulă, nefaste asupra oamenilor. Ele poartă numele de Rusalii, Iele, Vântoase, Șoimane. În valorizările populare, aerul este un spațiu al damnării, al celor care sunt obligați să bântuie între cer și pământ. Aerul mai este și locul spiritelor și al moroilor. El poartă cu sine o puternică încărcătură negativă. Tocmai de aceea, atunci când aerul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Orbii, ciungii, cocoșații, cei cu un ochi de o culoare și cu celălalt de altă culoare, toți cei care poartă într-un fel sau altul marca diferenței sunt interpretați ca fiind locuiți de diavol, vrăjitori, strigoi. În general, aceștia primesc valorizări negative. De cele mai multe ori mentalul social a plasat aceste trăsături sub semnul stigmatului și, la limită, al diabolicului. Ilustrative sunt manuscrisele ce au rezultat în urma proceselor intentate de către Inchiziția Evului Mediu occidental, dar și scrierile etnografice care provin din alte
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și-mi dau seama!" (C.S., 68 ani, Neamț). Omul îl cunosc numai ce-mi intră pe ușă. Îl vezi după cum merge, după cum se uită, după cum stă... Niciodată nu m-am înșelat!" (D., 50 ani, Neamț). Așa cum am mai spus, unele valorizări sunt negative. Ele sunt semn al damnării. "Uite, a lui F. a avut bot de câine. Ducă-se pe pustii! L-o bătut Dumnezeu pentru păcatele lui prin copil. Tare o mai năcăjit cu el!" (G.A., 70 ani, Suceava
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Exemplele aflate în acest cod sunt grăitoare: dacă umșatu se găsește pe fruntea unui bărbat, la dreapta este semn rău; dacă este la stânga, cu siguranță îl va paște un pericol; dacă este la centru reușita este de partea sa275. Aceleași valorizări încifrate le întâlnim și în diverse spații socio-culturale. La români, de pildă, în practicile de divinație meteorologică și astăzi mai funcționează o serie de semne precise: vântul care bate din vale aduce cu sine ploi, ninsoare și schimbări ale vremii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
trebuie nuanțate și interpretate. Două sunt variabilele care ar putea aduce unele lămuriri cu privire la acest fenomen: cartea și preotul. 15.2. Cartea și bibliomanția Să spunem dintru început că există numeroase izvoare istorico-literare, dar și etnografice care prezintă explicit o valorizare de tip magico-religios a cărții. Vedele, Tora, Biblia, Coranul sunt scrieri emblematice și au construit în jurul lor religii puternice, religii ale cărții. Ele (cărțile) își depășesc materialitatea prezentându-se ca hierofanii. Sunt întrupări ale logosului divin. Cuprind în paginile lor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ipostaze: fie sub forma unor practici magico-religioase specifice, fie camuflată în cele mai onorabile studii probabilistice și cercetări sociologice, psihologice, în ședințe de psihanaliză etc. Esența căutărilor umane rămâne mereu aceeași, în timp ce imaginarul colectiv construiește mereu noi și noi reprezentări, valorizări, fantasme și mituri. Din perspectiva sociologiei lui Vilfredo Pareto, prezența fenomenelor divinatorii și audiența lor pe piața românească ar putea fi înțeleasă astfel: fenomenele divinatorii nu sunt decât reziduuri (superstiții, practici, credințe), nu derivații asemenea doctrinelor religioase. Deși ambele se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau kitsch. Situația de astăzi este una oarecum inedită: într-o lume globală, imaginarul tinde să se globalizeze 331. Faptul se reflectă și la nivelul acestor practici. Ele primesc reprezentări colective care cuprind laolaltă, într-o manieră "globalizantă", aproape toate valorizările mai sus enunțate. Pe de altă parte, ele însele tind să traducă o multitudine de expresii individuale și sociale (de exemplu, încercarea de a pune în legătură unele practici divinatorii cu diferite domenii științifice sau de a le ancora în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
conotații diferite minereului (în cazul nostru, fierului din care sunt confecționate instrumentele) și celui care se ocupă cu prelucrarea, manipularea, topirea și modificarea acestuia. Din această perspectivă mitico-simbolică, M. Eliade, în Făurari și alchimiști, aduce în atenție o serie de valorizări ce vin din diverse spații culturale. În multe situații este subliniată legătura de filiație dintre substanțele minerale, minereu și sacralitatea Magnei Mater. Într-un fel, în ansamblul ritualic al topirii cositorului, prezența fierului în diverse obiecte reprezintă în plan simbolic
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]