1,764 matches
-
numeroase lacune, deși de-a lungul timpului au fost emise numeroase ipoteze. Concepțiile patogenice clasice (Malan, Giabbani, 1964) pot fi grupate în trei teorii esențiale: parietală, valvulară și anastomotică. La ora actuală, sub raport fiziopatologic, este unanim recunoscut rolul insuficienței valvulare, a dilatării venelor și a creșterii presiunii venoase, controversele vizând stabilirea factorului primordial (Kim et al., 2005, Jeanneret et al., 2007, Kurihara et al., 2007). Aceste modificări, care caracterizează instalarea și evoluția bolii varicoase, au însă un substrat patogenic mult
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Teoria anastomotică, propusă de Piulachs și Vidal-Baraquer, în 1953, a accentuat disfuncția anastomozelor (șunturilor) arterio venoase, dezvoltate în situații speciale, ca sarcina de exemplu. Fluxul sanguin masiv care pătrunde prin șunt în sistemul venos îl dilată și determină deteriorarea sistemului valvular, condiționând apariția varicelor (Piulachs, VidalBaraquer, 1953). Teoria parietală, formulată de Puglionisi și Ruberti în 1960; a susținut, ca factor primordial, rezistența redusă moștenită a peretelui venos la fluctuațiile presiunii venoase în anumite circumstanțe (Caggiati, Allegra, 2007). În copilărie, alterarea pereților
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de hipertrofia tunicii musculare a venelor, specifică acestei vârste. Mai târziu, factorii etiologici supraadăugați - printre care sporirea presiunii venoase cu ocazia eforturilor fizice, intervenția factorului endocrin, a factorului metabolic - duc la decompensarea venelor, la dilatarea lor și, secundar, la insuficiența valvulară, cu apariția consecutivă a varicelor. Deși numeroase studii clinice și experimentale indică drept cauză a bolii varicoase un defect al peretelui venos, teoriei parietale i-au fost aduse însă obiecții, cea mai importantă fiind aceea că primordialitatea alterărilor peretelui venos
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
studii clinice și experimentale indică drept cauză a bolii varicoase un defect al peretelui venos, teoriei parietale i-au fost aduse însă obiecții, cea mai importantă fiind aceea că primordialitatea alterărilor peretelui venos nu a putut fi demonstrată obiectiv. Teoria valvulară, introdusă de Warwick, Moore, Collens și Wilensky (Caggiati, Allegra, 2007), a susținut rolul inițial al factorului ereditar în apariția insuficienței valvulare. În boala varicoasă, ereditatea este un factor important (Lofgren, 1979, Travers et al., 1996), mai mult de jumătate din
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
însă obiecții, cea mai importantă fiind aceea că primordialitatea alterărilor peretelui venos nu a putut fi demonstrată obiectiv. Teoria valvulară, introdusă de Warwick, Moore, Collens și Wilensky (Caggiati, Allegra, 2007), a susținut rolul inițial al factorului ereditar în apariția insuficienței valvulare. În boala varicoasă, ereditatea este un factor important (Lofgren, 1979, Travers et al., 1996), mai mult de jumătate din cei afectați având antecedente heredo-colaterale pozitive, fapt care sugerează o calitate proastă a peretelui venos, moștenită genetic. Pe fondul ereditar, se
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
jumătate din cei afectați având antecedente heredo-colaterale pozitive, fapt care sugerează o calitate proastă a peretelui venos, moștenită genetic. Pe fondul ereditar, se valorifică și devine manifestă acțiunea factorilor favorizanți. Contestarea acestei teorii s-a bazat pe ideea că insuficiența valvulară este, fiziopatologic, consecința leziunii parietale, și nu cauza ei. Atât la venele control, cât și la venele varicoase, valvele sunt identice ca număr, morfologie și funcție (Leu et al., 1979). Mai mult, dilatațiile varicoase de la nivelul membrelor inferioare pot apărea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
parietale, și nu cauza ei. Atât la venele control, cât și la venele varicoase, valvele sunt identice ca număr, morfologie și funcție (Leu et al., 1979). Mai mult, dilatațiile varicoase de la nivelul membrelor inferioare pot apărea chiar și în lipsa incompetenței valvulare, sau sunt frecvent situate sub o valvă competentă (Rose, Ahmed, 1986). Când o venă este supusă unor presiuni crescute (de exemplu în cazul insuficienței unei vene perforante sau când vena este folosită ca graft într-un by-pass arterial), peretele se
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
dilatate fiind situate imediat sub nivelul valvelor competente la examinarea Doppler (Rose, Ahmed, 1986). În mod evident, în condițiile în care pereții venoși sunt dilatați cu ușurință de presiunile normale din sistemul venos, determinând apariția de dilatații și afectarea sistemului valvular (Miller, 1974), în mecanismul etiopatogenic al bolii varicoase există o interferență a factorilor responsabili (peretele venos și insuficiența valvulară secundară), considerați a acționa inițial și individual de fiecare teorie clasică în parte (Psaila, Melhuish, 1989, Clarke et al., 1992). Dezvoltarea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în care pereții venoși sunt dilatați cu ușurință de presiunile normale din sistemul venos, determinând apariția de dilatații și afectarea sistemului valvular (Miller, 1974), în mecanismul etiopatogenic al bolii varicoase există o interferență a factorilor responsabili (peretele venos și insuficiența valvulară secundară), considerați a acționa inițial și individual de fiecare teorie clasică în parte (Psaila, Melhuish, 1989, Clarke et al., 1992). Dezvoltarea tehnicilor de biologie celulară și moleculară au permis aprofundarea modificărilor structurale ale componentelor tisulare endoteliale, conjunctive și musculare din
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
IMUNOHISTOCHIMIC AL SISTEMULUI VENOS SUPERFICIAL ȘI AL VENELOR PERFORANTE 7.1. INTRODUCERE Insuficiența venoasă cronică este o boală inflamatorie cronică determinată de acțiunea persistentă și constantă a hiperpresiunii venoase, cu impact direct asupra structurii morfologice a peretelui venos. Rolul insuficienței valvulare, ca și cauză primară pentru apariția hipertensiunii venoase, este la ora actuală contestat (Rose, Ahmed, 1986, Travers et al., 1996, Gillespie et al., 2002), considerându-se că factorii etiologici responsabili de apariția modificărilor structurale sunt incomplet definiți (Woodside et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
elastină (Venturi et al., 1996, Gandhi et al., 1993, Kockx et al., 1998), cu conținut colagenic normal, în venele varicoase comparativ cu venele normale (Kockx et al., 1998). Literatura de specialitate nu oferă date structurale comparative bolilor varicoase asociate incompetențelor valvulare versus celor dezvoltate pe fondul unui aparat valvular normal. Totuși, cele mai multe studii pledează pentru existența unei cantități mai mari de colagen în venele varicoase, comparativ cu normalul. Această creștere este mult mai evidentă în medie, determinând separarea celulelor musculare netede
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
1993, Kockx et al., 1998), cu conținut colagenic normal, în venele varicoase comparativ cu venele normale (Kockx et al., 1998). Literatura de specialitate nu oferă date structurale comparative bolilor varicoase asociate incompetențelor valvulare versus celor dezvoltate pe fondul unui aparat valvular normal. Totuși, cele mai multe studii pledează pentru existența unei cantități mai mari de colagen în venele varicoase, comparativ cu normalul. Această creștere este mult mai evidentă în medie, determinând separarea celulelor musculare netede. Contradicțiile din literatură asupra cantității de colagen pot
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în peretele vascular, și care este mecanismul prin care sunt implicate în dezvoltarea leziunilor histologice. Deși întrebările asupra mecanismului patogen care determină insuficiența venoasă sunt încă fără răspuns, câteva studii calitative și cantitative au confirmat că trăsăturile histologice ale incompetenței valvulare sunt în mod clar asociate cu prezența mastocitelor în peretele venelor varicoase. Conform datelor din literatură (Prokopová et al., 1998, Haviarová et al., 2002, Sayer, Smith, 2004, Pascual et al., 2007), mastocitele sunt localizate predominant în adventice, frecvent în vecinătatea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 1998, Tran, Meissner, 2002) care, prin capacitatea lor de a produce enzime proteolitice, radicali liberi, factori de creștere și citokine, pot fi responsabile de remodelarea tisulară a peretelui venos și a valvelor, cu rezultat în distrugerea peretelui și incompetență valvulară (Langer, Chavakis, 2009). Deși infiltratul inflamator conține și numeroase limfocite, despre evaluarea lor morfologică (ca și subtipuri celulare) și în relație cu funcționalitatea acestora, în boala varicoasă, există extrem de puține date în fluxul principal de publicații (Sayer, Smith, 2004). Recent
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
negativității hemoculturilor; - intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetații pe vâlvele cardiace; - examenul serologic sau urinar pune în evidență antigene microbiene/de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi grup B, etc.); - examenul echografic depistează apariția unor vegetații valvulare noi. și antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat Criteriul 3: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente două sau mai multe din semnele de mai jos: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
negativității hemoculturilor; - intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetațiuni pe vâlvele cardiace; - examenul serologic sau urinar pune în evidență antigene microbiene (de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi grup B, etc.); - examenul echografic depistează apariția unor vegetații valvulare noi. și antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat c) Miocardita sau pericardita ... Pentru diagnostic este necesar cel puțin unul din următoarele criterii: Criteriul 1: Cultură microbiană pozitivă din prelevatul de țesut pericardic sau aspirat din lichidul pericardic recoltate intraoperator
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
negativității hemoculturilor; - intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetații pe vâlvele cardiace; - examenul serologic sau urinar pune în evidență antigene microbiene/de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi grup B, etc.); - examenul echografic depistează apariția unor vegetații valvulare noi. și antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat Criteriul 3: la copilul de un an sau sub un an sunt prezente două sau mai multe din semnele de mai jos: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
negativității hemoculturilor; - intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetațiuni pe vâlvele cardiace; - examenul serologic sau urinar pune în evidență antigene microbiene (de ex. H. Influenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi grup B, etc.); - examenul echografic depistează apariția unor vegetații valvulare noi. și antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat c) Miocardita sau pericardita ... Pentru diagnostic este necesar cel puțin unul din următoarele criterii: Criteriul 1: Cultură microbiană pozitivă din prelevatul de țesut pericardic sau aspirat din lichidul pericardic recoltate intraoperator
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
4. 4. C09A A02 Enalaprilum 5. 5. C09A A03 Lisinoprilum 6. 6. C03C A01 Furosemidum 7. 7. C03D A01 Spironolactonum 8. 8. C07A B02 Metoprololum 9. 9. C07A B07 Bisoprololum 10. 10. C07A G02 Carvedilolum G. 2. BOLNAVI CU PROTEZE VALVULARE ȘI VASCULARE ───────────────────────────────────���──────────────── Nr. Nr. Grupa D.C.I. crt. crt. ATC 11. 1. B01A A07 Acenocumarolum *) ──────────────────────────────────────────────────── ---------- *) La indicația specialistului cardiolog G. 3. BOLNAVI CU PROCEDURI INTERVENTIONALE PERCUTANE, NUMAI DUPĂ ÎMPLÂNTAREA UNEI PROTEZE ENDOVASCULARE (STENT) ─────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Nr. Grupa D.C.I. crt. crt. ATC ─────────────────────���───────────────────────────────────── 12
CONTRACT-CADRU din 13 ianuarie 2005 (*actualizat*) privind condiţiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164642_a_165971]
-
prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarct miocardic - o dată pe lună, în primele 3 luni de la externarea din spital 2. Angina instabilă - o dată pe lună timp de 3 luni de la stabilizare 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficientă renală cronică sub dializa 6. Insuficiență cardiacă clasa III-IV NYHA 7. Poliartrita reumatoidă cu factor reumatoid pozitiv, inclusiv formele sale clinice (sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrita cronică juvenila
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]
-
Cirozele hepatice decompensate și compensate 32. Boală Wilson 33. Malaria 34. Tuberculoză 35. Mucoviscidoza 36. Boală Addison 37. Diabet insipid 38. Psihoze 39. Miastenia gravis 40. Boală Parkinson 41. Hemofilie 42. Bolnavi cu revascularizatie percutanata, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 43. Status posttransplant de organe 44. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 45. Gravide cu risc obstetrical crescut 46. Prematuritatea (în primul an de viață) 47. Malnutriție proteinenergetica (în primii 3 ani de viață) 48. Anemiile carențiale
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]
-
prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate 1. Infarct miocardic - o dată pe lună, în primele 3 luni de la externarea din spital 2. Angina instabilă - o dată pe lună timp de 3 luni de la stabilizare 3. Purtătorii de proteze valvulare și pace-maker 4. Malformații congenitale și boli genetice 5. Insuficientă renală cronică sub dializa 6. Insuficiență cardiacă clasa III-IV NYHA 7. Poliartrita reumatoidă cu factor reumatoid pozitiv, inclusiv formele sale clinice (sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrita cronică juvenila
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165340_a_166669]
-
Cirozele hepatice decompensate și compensate 32. Boală Wilson 33. Malaria 34. Tuberculoză 35. Mucoviscidoza 36. Boală Addison 37. Diabet insipid 38. Psihoze 39. Miastenia gravis 40. Boală Parkinson 41. Hemofilie 42. Bolnavi cu revascularizatie percutanata, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian 43. Status posttransplant de organe 44. Afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare 45. Gravide cu risc obstetrical crescut 46. Prematuritatea (în primul an de viață) 47. Malnutriție proteinenergetica (în primii 3 ani de viață) 48. Anemiile carențiale
NORME METODOLOGICE din 3 februarie 2005 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165340_a_166669]
-
Articolul 1 (1) Se aprobă acordarea unui ajutor în sumă de 42.000 euro, necesară intervenției de revascularizare miocardică cu 4 by-pass-uri și înlocuire valvulară aortică la Spitalul Sf. Elisabeth din Bruxelles, doamnei Aldea Elena, în vârstă de 78 de ani, domiciliată în municipiul București, Bd. Tineretului nr. 21, bl. Z6, sc. A, ap. 1, sectorul 4. ... (2) Suma prevăzută la alin. (1) va fi
HOTĂRÂRE nr. 1.378 din 2 septembrie 2004 privind acordarea unui ajutor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160829_a_162158]
-
de platina (poziția nr. 34.07). C) Alte aparate și articole de proteze și brațe, antebrațe, gambe, picioare, nașuri, articulații artificiale (pentru solduri, genunchi, de exemplu), ca și tuburile de țesuturi sintetice care folosesc pentru înlocuirea vaselor sanguine, si protezele valvulare cardiace. Bucățile de os sau de piele pentru grefele osoase sau cutanate, prezentate în recipiente sterilizate, se clasifică la poziția nr. 30.01 și cimenturile pentru refacerea osoasă sunt încadrate la poziția nr. 30.06. IV. - APARATE PENTRU FACILITAREA AUZULUI
ANEXĂ nr. 90 din 5 ianuarie 2000 INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166818_a_168147]