26,132 matches
-
puricat. Declarații cum că nu ne vindem copiii. Se speriaseră ăștia mici, intraseră la bănuieli. Cum că nici io, și nici nevastă-mea nu suntem de acord să-i vindem. Că cunoaștem legile statului. Ne-a ținut vreo oră în vamă. Cum am plecat din Strasbourg, n-am mai avut benzină. Mă, dacă n-am căutat... Mă tot opream și întrebam, dar nu mai știam cum se spune la benzină, le-am arătat la ăștia rezervorul, poate se prind. Până la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
lu’ cumnată-miu’, că are și el copil mic acuma. Cu ce estem inchercat? La întoarcere, n-am mai avut așa peripeții. Am oprit la Bruxelles să vedem NATO, Parlamentul European, apoi să vedem catedrala din Koln. Și ajungem la vama din Slovacia, unde niște români înjurau că să plătesc iară, băga-mi-aș, se auzeau acolo cele mai frumoase cuvinte românești. Și, când intrăm în vamă, unul grăsuț stătea călare pe barieră și vorbea așa cântat, unde mergeeeem? Cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
să vedem NATO, Parlamentul European, apoi să vedem catedrala din Koln. Și ajungem la vama din Slovacia, unde niște români înjurau că să plătesc iară, băga-mi-aș, se auzeau acolo cele mai frumoase cuvinte românești. Și, când intrăm în vamă, unul grăsuț stătea călare pe barieră și vorbea așa cântat, unde mergeeeem? Cu ce estem inchercaaaaat? Vorbea românește, dar io nu înțelegeam nimic. Ce zice, ce zice ăsta? Cu ce estem inchercaaaat.... Suna ceva aproximativ. Trebuia să-i spun, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Trebuia să-i spun, tot cântat, c-un butoi mare cu căcat! Ne-am încurcat în Budapesta pe podul ăla mare, Elisabeta sau cum îi zice. Am luat-o înapoi spre Polonia. Cum-necum, am ajuns am ajuns în Oradea. În vamă, la Oradea, am stat vreo două ore. Ziceam, știi de ce ne țin ăștia aicea, să ne spună, mă, da’ proști sunteți, de ce ați mai venit înapoi? Cum am ajuns în centru, în Oradea i-am spus nevesti-mii, știi ceva, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ce nu poate fi înșelat de aparențe. Merseră așa, mână în mână, fără să-și vorbească, doar privindu-se din când în când. Pe fețele lor se putea desluși acea strălucire care dă oamenilor puterea de a trece peste toate vămile și vămuirile sortite trăitorilor acestui pământ, un nume fără egal, steaua speranței. Intrând în casă, Alex îl căută pe Mihăiță peste tot. Negăsindu-l, începu să-l strige. Acesta apăru răvășit din ascunzătoarea sa provizorie, tremurând încă de teama care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și oricînd, copiii au șterso de-acasă la scăldat, au lăsat baltă treburile cu care îi împovărau părinții, au dat iama prin livezile vecinilor, au făcut șotii „catastrofale”, și-au necăjit bunicii... Așa a făcut și copilul Sorin Cotlarciuc din Vama, fiul „dușmanului poporului” Vladimir Cotlarciuc, și al profesoarei Ana Cotlarciuc, născută Sasu. Și din copilăria aceea fericită și chinuită totodată, dintr-o experiență existențială bogată, aproape picarescă s-a născut incitantul volum Meandrele destinului. Un interesant amestec între ficțiune, memorialistică
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
-și putea păstra serviciul, salariul de mizerie primit din învățămînt fiind singurul mijloc de subzistență pentru ea și pentru cei doi copii - Sorin și Dorina. Dacă în paginile monografice ale cărții, „istoricul” Sorin Cotlarciuc se ocupă mai ales de așezarea Vama, de istoria ei și de oamenii care, într-un fel sau altul, au fost răspunzători de soarta acesteia, în paginile beletristice scriitorul Sorin Cotlarciuc reînvie personaje care au trecut prin viața sa atît de zbuciumată : tovarăși de joacă îprintre ei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
conține eseuri îimpresionante sunt cugetările despre curgerea vremii și despre soarta omului - a se vedea în acest sens capitolele Un argument în plus și Cine sunt eu!), amintiri îfluente, coerente, bine puse în pagină), o destul de amănunțită monografie a localității Vama îde exemplu, capitolul Albumul de familie are un accentuat caracter monografic, acordînd scrierii și valențe publicistice, eseistice), o istorisire a întîmplărilor deosebite din așezarea bucovineană, descrieri ale oamenilor săi, notații cu valoare istorică și sentimentală despre muzica progresistă a anilor
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
identitatea prin scris, însoțit de un entuziasm aproape juvenil, chiar dacă timpul nestatornic mă împinge din urmă. Neașteptata revelație o datorez întâmplării stranii, petrecute în compania directorului revistei „CRONICA” din Iași, poetul și scriitorul Valeriu Stancu, în duminica Sărbătorii hribului la Vama, din luna septembrie, 2012. După îndelungile căutări ale prețioșilor hribi de toamnă, furați de peisajul sălbatic al pădurilor de la Ciumârna, ce acoperă dealurile din nordul Mănăstirii Vatra Moldovița, am rătăcit drumul la întoarcere, mergând la întâmplare, până ce ne-am trezit
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
o țin la loc de cinste în modesta-mi bibliotecă, aureolată de minunatul autograf: „Eugeniei și lui Sorin, aceste frînturi din Respirația umbrei care mi-au zălogit ființa într-o fugă de gînd, de trecut, de noapte. Cu sinceră iubire”, Vama 7 iulie 2012. Câteva asemănări și unele coincidențe le-am regăsit derulându-mi filmul copilăriei: anii grei de după război, amândoi eram descendenți din familii moldovenești de viță nobilă, din păcate fii de persecutați sau arestați politic, trăind o copilărie nefericită
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
regal de toamnă târzie, din Zodia Scorpionului, în cel mai nordic oraș de munte al Bucovinei, Vatra Dornei, când de fapt toate rubedeniile sălășluiau în târgul situat mai la vale cu cincizeci de kilometri, la confluența Moldovei cu Moldovița. Satul Vama este atestat în documente prima oară la data de 18.X.1408, când Domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, obligă negustorii din Polonia, ce duceau mărfuri în Transilvania, să plătească „vama cea mică” în vama de la Moldovița, iar a doua oară
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cu cincizeci de kilometri, la confluența Moldovei cu Moldovița. Satul Vama este atestat în documente prima oară la data de 18.X.1408, când Domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, obligă negustorii din Polonia, ce duceau mărfuri în Transilvania, să plătească „vama cea mică” în vama de la Moldovița, iar a doua oară la data de 18.XI.1409, când, prin act de danie, același Domn dăruiește „vama Moldoviței, în vecii vecilor, Mănăstirii Moldovița”, ctitorită în anul 1401. Din sat domnesc aflat lângă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
la confluența Moldovei cu Moldovița. Satul Vama este atestat în documente prima oară la data de 18.X.1408, când Domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, obligă negustorii din Polonia, ce duceau mărfuri în Transilvania, să plătească „vama cea mică” în vama de la Moldovița, iar a doua oară la data de 18.XI.1409, când, prin act de danie, același Domn dăruiește „vama Moldoviței, în vecii vecilor, Mănăstirii Moldovița”, ctitorită în anul 1401. Din sat domnesc aflat lângă vama Moldoviței, la vărsarea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Moldovei, Alexandru cel Bun, obligă negustorii din Polonia, ce duceau mărfuri în Transilvania, să plătească „vama cea mică” în vama de la Moldovița, iar a doua oară la data de 18.XI.1409, când, prin act de danie, același Domn dăruiește „vama Moldoviței, în vecii vecilor, Mănăstirii Moldovița”, ctitorită în anul 1401. Din sat domnesc aflat lângă vama Moldoviței, la vărsarea în Moldova a râului Moldovița, devine astfel sat mănăstiresc, confirmat mai târziu de Ștefan cel Mare la 15.XI.1499. Relațiile
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cea mică” în vama de la Moldovița, iar a doua oară la data de 18.XI.1409, când, prin act de danie, același Domn dăruiește „vama Moldoviței, în vecii vecilor, Mănăstirii Moldovița”, ctitorită în anul 1401. Din sat domnesc aflat lângă vama Moldoviței, la vărsarea în Moldova a râului Moldovița, devine astfel sat mănăstiresc, confirmat mai târziu de Ștefan cel Mare la 15.XI.1499. Relațiile strânse dintre locuitorii satului și instituția Vamei au făcut ca numele instituției să treacă asupra satului
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
kilometri pătrați, din care mai mult de jumătate o constituie terenurile forestiere. Domnitorul Moldovei, Mihai Racoviță, care a înfrânt trupele imperiale habsburgice năvălitoare în 1716 îla văleat 7224), își imortalizează victoria prin construcția monumentului Stâlpul lui Vodă pe teritoriul așezării Vama. Cei 143 de ani cât a durat stăpânirea habsburgică inevitabilă asupra Bucovinei î1775-1918), columna a fost lăsată intenționat în paragină, ca și toate mănăstirile, de altfel. După unirea Bucovinei cu vechiul Regat, în data de 28 noiembrie 1918, Stâlpul lui
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Vodă a fost declarat monument istoric și apoi restaurat în mijlocul parcului amenajat cu sprijinul nemijlocit a doi vămeni patrioți: viitorul deputat liberal Iorgu G. Toma și primarul liberal Constantin Cotlarciuc. Academicianul Nicolae Iorga, care nu a fost străin de localitatea Vama, în special, și de Bucovina, în general, a scris despre semnificația coloanei astfel: „Stâlpul lui Vodă rămase ca semn al neașteptatei manifestări războinice făcute de un voievod moldovean într-o epocă de slăbiciune și înjosire, pe drumul lui Petru Rareș
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
lui Petru Rareș, cel puternic și mândru”. Obcinile bucovinene sunt locuri mirifice, dăruite de Dumnezeu credincioșilor săi, căci Vatra Dornei, stațiune balneară bogată în burcuturi tămăduitoare, cu un climat numai bun pentru bojocii tuberculoși sau inimă rea, și comuna turistică Vama, supranumită Mica Sinaie, datorită formelor de relief ce dau impresia unui ceaun tapetat cu brazi și molizi, parcă sunt rupte dintr-un rai ipotetic, așa cum îl descriu cele două genii naționale, Mihai Eminescu și Vasile Alecsandri : „În fantazii mândre, ea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
noapte întunecoasă, îmbrăcat în haine militare rusești, păcălind vigilența paznicilor din lagărul de prizonieri. Trecând prin multe peripeții, pe drumul parcurs mai mult pe jos, ascunzându-se ziua și mergând noaptea, a ajuns după câteva luni acasă, în sat la Vama. Surpriza a fost atât de mare, încât cei care l-au cunoscut nu l-au adoptat o vreme, până și-a confirmat identitatea, căci, în cinci ani de absență, bunica Ilinca îi făcuse cinci parastase de pomenire a morților în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
un tacâm complet, ustensile pentru spălatul corpului și pentru curățirea hainelor și ghetelor. Această școală se susține numai din taxe școlare iar neîndeplinirea condițiunilor atrage eliminarea candidatului de la învățământ”. Proaspătul silvicultor promovat va fi imediat angajat agent silvic la Primăria Vama și apoi avansat ca secretar statistic. Adresa de încorporare îl cheamă la datorie pentru satisfacerea serviciului militar, unde îl prinde războiul și cade prizonier la ruși până în 1949. Bineînțeles că fetele de măritat din sat au pus ochii pe Miluț
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și al mamei ca funcționară de birou, unde am văzut lumina zilei pentru prima dată. Când a rămas însărcinată cu sora Dorina, mama a revenit acasă împreună cu mine și nu s-a mai întors la Dorna, intrând în învățământ la Vama ca educatoare în satul Prisaca-Dornei, pe urmă la Grădinițele Vama de Sus și de Centru, apoi ca profesoară de muzică, agricultură și lucru de mână. Provenind dintr-o familie săracă, dar dotată cu o inteligență sclipitoare și un suflet nobil
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
lumina zilei pentru prima dată. Când a rămas însărcinată cu sora Dorina, mama a revenit acasă împreună cu mine și nu s-a mai întors la Dorna, intrând în învățământ la Vama ca educatoare în satul Prisaca-Dornei, pe urmă la Grădinițele Vama de Sus și de Centru, apoi ca profesoară de muzică, agricultură și lucru de mână. Provenind dintr-o familie săracă, dar dotată cu o inteligență sclipitoare și un suflet nobil, ea a învățat tot timpul vieții, pentru a se instrui
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
i-am prețuit cât trebuie, și să constat că cei dragi, iubiți de rude, de cei apropiați și de Dumnezeu, mor de tineri. EXPOZEUL GENITORILOR Bunicul Constantin Cotlarciuc, născut în anul 1874, a fost urmaș al unor dregători ai comunei Vama, fiul Rahilei Hurjui căsătorită cu Grigore Cotlarciuc. vornic al satului între anii 1879 și 1882. Grigore s-a născut în 1834, fiind feciorul cojocarului Vasile Cotlarciuc și al Iftimiei, care locuiau la casa cu numărul 239 din Vama. Absolvent al
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ai comunei Vama, fiul Rahilei Hurjui căsătorită cu Grigore Cotlarciuc. vornic al satului între anii 1879 și 1882. Grigore s-a născut în 1834, fiind feciorul cojocarului Vasile Cotlarciuc și al Iftimiei, care locuiau la casa cu numărul 239 din Vama. Absolvent al școlii cantorale din Cernăuți în 1892, după cum se adeverește în Testimoniul de aprobare al Înalt Prea Venerabilului Consistoriu Ortodox Arhiepiscopesc, bunicul Costan șia făcut ucenicia la moșul său, cantorul Stefan Hurjui de la Sfânta Biserică din enoria Vama cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
din Vama. Absolvent al școlii cantorale din Cernăuți în 1892, după cum se adeverește în Testimoniul de aprobare al Înalt Prea Venerabilului Consistoriu Ortodox Arhiepiscopesc, bunicul Costan șia făcut ucenicia la moșul său, cantorul Stefan Hurjui de la Sfânta Biserică din enoria Vama cu patronul Inălțarea Domnului. După satisfacerea stagiului militar obligatoriu, între anii 1896 și 1899 în Cernăuți îeliberat cu titlul de sergent-major), este numit cantor la Biserica din comuna vecină Frumosu, iar din anul Răscoalei din 1907 este cantor titular în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]