1,369 matches
-
exagerat să le zic Artiști. Despre ei, cuvintele n-au rost. Lor le scriu doar numele. Joy Division e unul. SCRISOARE PENTRU MELOMANI Din reviste muzicale adunate... Victor ESKENASY Nici pe departe nu toată lumea muzicală este supărată pe Elveția, pe vameșii și „duhoarea“ băncilor sale asemenea familiei de muzicieni a lui Cristian Teodorescu. În cazul ei, dacă lucrurile stau atât de negru cum mi se explică în pagina unui blog atașat „Cotidianului“, singura sugestie ar fi ca băieții să renunțe la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
magistrații pretabili la săvârșirea de fapte de corupție, astfel că arestarea sa a fost o mare surpriză pentru presa locală și pentru colegi. Credeți că politicienii s-au obișnuit cu ideea că li se poate întâmpla și lor? Dar polițiștii, vameșii, magistrații? — Convingerea mea este că da. Chiar le este teamă de această instituție, care a marcat pregnant în societate faptul că triumful și domnia legii trebuie să primeze în fața intereselor individuale și de grup. — Ce credeți că este reversibil și
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
în mine pentru boierul recidivist în tîlhărie, pentru cel care a furat prima oară la drumul mare, pentru boierul care vinde fiul sau robul cuiva, pentru bigami, suduitori; surghiunul pentru boierul care a rănit pe cineva pentru a-l fura, vameșul corupt; bătaia pentru cel care fură animale, unelte agricole, recolte, care intră cu vitele în ogorul altuia, umblă cu măsuri false, otrăvește cîine ciobănesc, seduce fecioară; cazna pentru a descoperi furturi, omoruri, otrăviri, complicități; rușinarea pentru suduitor, sodomist, defăimător, cel
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rog eu. Nu mi se pare. Așa au fost ochii ei, dintotdeauna. Îi dau ofițerului cartea ei de identitate. O studiază rapid, i-o întinde și aprobă din cap, scurt. Pa, puiul mamii. Te iubește mama. Mă retrag câțiva pași. Vameșii o pun să se descalțe. Când trece de filtre și aparate, încă o mai văd. Se așază pe o băncuță, ca să se încalțe. Se apleacă, se luptă cu pantofii. Văd cum i se umflă o venă pe frunte. Reușește să
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
prin fața ambasadei. I-am văzut când l-am condus pe cipriotul Mavrakis, un oficial de la guvern, i-am invitat în clădirea misiunii și le-am ascultat păsul. Așadar, când au sosit pe aeroportul din Larnaka, au fost siliți să arate vameșilor că au la ei cel puțin câte 400 de dolari SUA. Li s-a explicat că acei bani sunt un fel de asigurare pe proprie răspundere că vor lucra, vor munci în Cipru. Așa cum s-a și întâmplat. După șase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
vor lucra, vor munci în Cipru. Așa cum s-a și întâmplat. După șase luni, doi colegi din grup au plecat pentru două săptămâni în țară. Cei trei s-au gândit să trimită familiilor lor banii cu care veniseră la Larnaka. Vameșii ciprioți le-au cerut să justifice de unde au banii, deci un soi de verificare că respectiva sumă nu provenea din activități ilegale. Neputând să le explice, vameșii au reținut cei 1200 de dolari. Au încercat să-i convingă pe vameși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
s-au gândit să trimită familiilor lor banii cu care veniseră la Larnaka. Vameșii ciprioți le-au cerut să justifice de unde au banii, deci un soi de verificare că respectiva sumă nu provenea din activități ilegale. Neputând să le explice, vameșii au reținut cei 1200 de dolari. Au încercat să-i convingă pe vameși că respectivii dolari erau banii lor, cu care dovedeau că veniseră în Cipru pentru a munci, ceea ce și făceau. M-au rugat să intervin la șeful vămii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Vameșii ciprioți le-au cerut să justifice de unde au banii, deci un soi de verificare că respectiva sumă nu provenea din activități ilegale. Neputând să le explice, vameșii au reținut cei 1200 de dolari. Au încercat să-i convingă pe vameși că respectivii dolari erau banii lor, cu care dovedeau că veniseră în Cipru pentru a munci, ceea ce și făceau. M-au rugat să intervin la șeful vămii pentru a li se înapoia suma. Am luat legătura, telefonic, cu domnul Veniamin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
telefonic, cu domnul Veniamin, ministrul afacerilor interne, care mi-a promis că va cerceta cazul și păgubașii vor primi suma în prezența unui reprezentant al ambasadei. După o săptămână, în prezența colaboratorului meu, cei trei muncitori primeau banii confiscați de vameși. Cei trei pocăiți erau persoane oneste. Au venit, în prima lor zi liberă, să îmi mulțumească, cu o ofertă salutară pentru dotarea ambasadei, spunându-mi: Cât timp ați vorbit cu domnul ministru, noi ne-am uitat la mobilierul de aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
întâmplat la aeroportul Vnuckovo din Moscova. În așteptarea plecării cu avionul spre București ... tot plimbându-mă prin magazinele aeroportului, am cheltuit și ultimele ruble pe fleacuri ... păstrând doar două ca amintire. La anunțarea depunerii bagajelor pentru cântărire și control ... când vameșul m-a văzut cu cogeamite valize ... că, ce am acolo ... eu, bucuros că nu am lucruri de preț, i-am spus cu degajată superioritate că ... pământ. Cum? Nu este voie cu pământ, îmi spune el, căci conform regulamentului internațional el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
stârni bănuieli, căci supravegherea politică, fie ea și invizibilă, era omniprezentă. Ultima noastră confruntare cu România polițienească a avut loc la frontiera cu Ungaria, unde trenul făcea o lungă oprire. După un control amănunțit al celor trei valize ale noastre, vameșii au confiscat un ceas deșteptător - considerat ca neregulamentar pentru că aveam deja câte un ceas de mână fiecare -, precum și o jachetă nouă din lână albastră cumpărată pentru călătoria lui Niculae și mai ales o carte, marea Istorie a literaturii române de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
lui Niculae și mai ales o carte, marea Istorie a literaturii române de G. Călinescu, căci, oricât de absurd ar părea astăzi, o luasem sub braț învelită în hârtie de ziar, atât de prețioasă mi se părea! Degeaba am protestat. Vameșii n-au vrut să audă nimic. Era o ediție considerată veche și orice carte datând dinainte de regimul de „democrație populară“ era confiscată de vamă. Astfel ușurați de ultimele noastre lucruri prețioase, avurăm dreptul să ne urmăm călătoria spre îndepărtatul și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
-o să se mute în locul nostru, obținând astfel importantul talon de apartament fără de care nu puteai părăsi țara. Apoi, m-am dus la Vama Gării de Nord ca să înregistrez bagajele. Nici astăzi nu înțeleg de ce am fost primit atât de rău de către vameși. Poate pentru că, pe vremea aceea, nu plecau decât evreii. După ce și-au dat seama că am ieșit din pușcărie, au devenit foarte cumsecade și mi-au spus: „Poți să mai aduci și alte lucruri, dacă vrei.“ N-am făcut-o
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a lui Călinescu, pe care o cumpărasem de la Șerban Cioculescu. Fusese volumul lui personal, pe care îl vânduse într un moment de dificultate financiară. Avea și dedicația lui Călinescu către Cioculescu. Or, la vamă, s-a suit în tren un vameș infam care s-a legat mai întâi de ceasul în plus: un deșteptător, pe lângă ceasurile noastre de mână. I-am spus că are și Niculae dreptul la unul, dar a zis că nu și ni l-a luat. Probabil că
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
-le în rase, în clase sociale izolate unele de altele și în alianțe egoiste. Cel care refuză, indiferent de cauză, relația de ajutorare creștină a aproapelui său sau a unui grup uman, el atrage asupra sa acuzația de păgân și "vameș", ceea ce în limba Evangheliei înseamnă a fi în afara legii". Pentru a ușura eventualile dificultăți de înțelegere (de către ascultători) a îndemnului la dragoste față de "aproapele", el a mai adăugat că enoriașii săi (fiind credincioși pătrunși de "un adevărat spirit catolic") au
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
voie sau fără voie. Sfânta Scriptură ne arată feluritele moduri de a ne adresa lui Dumnezeu, prin cuvinte, prin cântări și în cuget, prin meditație. O rugăciune curată eliberează cugetul rău de păcat. Cum trebuie să ne rugăm? Avem pilda vameșului și a fariseului. Fariseul este clasicul exemplu care ne arată cum mândria distruge dorința de a deveni credincios, de a deveni fiu al lui Dumnezeu. în această privință, Sf. Ioan Gură de Aur zice: „Fariseul din parabolă, care îndeplinea totul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
după ce i se cuvenea sfârșitul vieții. Proorocul Daniel prin credință și rugăciune a stins flăcările din cuptor și a trăit nevătămat în groapa cu lei. în vremea Sfinților Apostoli, eliberarea Sf. Petru a fost un rezultat al rugăciunii stăruitoare. Rugăciunea vameșului este o confruntare între poruncile lui Dumnezeu și viața petrecută în plăceri, vameșul ajungând în final să ceară îndurare de la Hristos, Tatăl ceresc, pentru nechibzuința sa. Zaheu în întunericul păcatului, l-a dorit pe Dumnezeu. Lângă Hristos, Zaheu a înțeles
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
stins flăcările din cuptor și a trăit nevătămat în groapa cu lei. în vremea Sfinților Apostoli, eliberarea Sf. Petru a fost un rezultat al rugăciunii stăruitoare. Rugăciunea vameșului este o confruntare între poruncile lui Dumnezeu și viața petrecută în plăceri, vameșul ajungând în final să ceară îndurare de la Hristos, Tatăl ceresc, pentru nechibzuința sa. Zaheu în întunericul păcatului, l-a dorit pe Dumnezeu. Lângă Hristos, Zaheu a înțeles toată ticăloșia vieții sale până atunci - cum zice un sfânt părinte: „Cel lumesc
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
după cum ne învață Sf. Ap. Pavel, „este stâlp și temelie a adevărului”. De aceea, pentru a menține unitatea credinței, cum a dorit-o Hristos, să ascultăm de Biserică, după cum grăiește Domnul: „Cine nu ascultă de Biserică este păgân și vameș”. Sf. Ap. Pavel ne spune că, azi, mai mult ca oricând, „propovăduirea noastră nu se întemeiază nici pe rătăcire, nici pe gânduri necurate, nici pe viclenie” , ci “noi propovăduim înțelepciunea lui Dumnezeu”, care ni s-a dat prin Duhul Sfânt
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
au rămas pilde vii, demne de urmat de fiecare creștin în împrejurările tulburi și decadente ale vieții. Cei chemați au răspuns cu toată credința sufletului la Cuvântul Evangheliei. Primul exmplu care ne arată cum trebuie să ne rugăm este pilda vameșului și a fariseului. Sf. Ioan Gură de Aur zice: „Fariseul din parabolă îndeplinea totul, dar cu mândrie; lăudându- se pe sine și judecând pe alții, diferențiindu- se, înălțându-se, cade de la fața lui Dumnezeu”. Cu totul diferit ni se prezintă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Sf. Ioan Gură de Aur zice: „Fariseul din parabolă îndeplinea totul, dar cu mândrie; lăudându- se pe sine și judecând pe alții, diferențiindu- se, înălțându-se, cade de la fața lui Dumnezeu”. Cu totul diferit ni se prezintă atitudinea și rugăciunea vameșului, om încărcat cu păcate, dar tocmai de aceea vine la templu. Este mânat de frământarea conștiinței, care îl face să nu îndrăznească să-și ridice ochii la cer, către Tatăl, pe care știa că L-a supărat prin faptele sale
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
-și ridice ochii la cer, către Tatăl, pe care știa că L-a supărat prin faptele sale. „A stat deoparte și nu voia nici ochii să-și ridice către cer și își bătea pieptul zicând: Dumnezeule, fii milostiv, mie păcătosului”. Vameșul, în rugăciunea lui, își confruntă viața sa cu poruncile dumnezeiești și cere smerit îndurarea lui Dumnezeu. Rugăciunea vameșului e o durere și trăiește această durere pentru că știe că L-a supărat pe Dumnezeu și s- a îndepărtat de El prin
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
stat deoparte și nu voia nici ochii să-și ridice către cer și își bătea pieptul zicând: Dumnezeule, fii milostiv, mie păcătosului”. Vameșul, în rugăciunea lui, își confruntă viața sa cu poruncile dumnezeiești și cere smerit îndurarea lui Dumnezeu. Rugăciunea vameșului e o durere și trăiește această durere pentru că știe că L-a supărat pe Dumnezeu și s- a îndepărtat de El prin păcatele sale. Suspinul izbucnit dintr-o inimă plină de căință primește iertarea și dragostea milostivă a lui Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și desconsiderarea aproapelui, ocupă primul loc între cele șapte păcate numite „capitale”, care, la rândul lor, fac parte din păcatele socotite „grele” sau „de moarte”. Judecata lui Dumnezeu este diferită de judecata oamenilor. Fariseul nu s-a văzut „fariseu”, dar „vameșul” s-a văzut „vameș”. Adică, om păcătos, neliniștit de viața lui, nemulțumit de el însuși. Domnul Iisus Hristos dorește și ne cere ca noi creștinii, în rugăciunea noastră, să fim și să ne vedem adevărați creștini. Să ne cunoaștem pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
primul loc între cele șapte păcate numite „capitale”, care, la rândul lor, fac parte din păcatele socotite „grele” sau „de moarte”. Judecata lui Dumnezeu este diferită de judecata oamenilor. Fariseul nu s-a văzut „fariseu”, dar „vameșul” s-a văzut „vameș”. Adică, om păcătos, neliniștit de viața lui, nemulțumit de el însuși. Domnul Iisus Hristos dorește și ne cere ca noi creștinii, în rugăciunea noastră, să fim și să ne vedem adevărați creștini. Să ne cunoaștem pe noi înșine și prin
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]