1,174 matches
-
nu mă prind să plec la drum. Circulăm printre tentații, printre neștiut și hăuri, sunt în lume-atâtea găuri, negre, ca pe mări pirații. Viața-i plină de răscruci, de contraste și suspine; izolat ca o rușine, omule, unde te duci? VARIAȚIUNI PE TEME INVERS LEONARDGAVRILIENE 1. Enigmatic e Pământul Vrajă polară -n zori de gheață, fascinație bizară și unică în viață; argint și aur în alert joc de rubine ideale, în întunericul incert în fața zorilor în zale, lungi coliere care-acu-s o
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
editorial la Editura Universal Dalsi. Adriana Bittel a debutat în 1980 la Editura Cartea Românească cu volumul Lucruri într-un pod albastru. A mai publicat volumele Somnul după naștere (Cartea Românească, 1984); Iulia în iulie (Eminescu, 1986); Fototeca - temă cu variațiuni (Cartea Românească, 1989); Întâlnire la Paris. Unsprezece povestiri (Compania, 2001); Cum încărunțește o blondă - povestiri din secolul trecut (Compania, 2006). Este prezentă în antologiile: Generația ’80 în proza scurtă (coord. Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, Paralela 45, 1998); Romanian Fiction
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
de analiză, sunt eroii dlui Anton Holban, fie Mirel, fie Sandu. Fără să mai amintim de puterea de creionare sugestivă de care d-sa dă dovadă în bogata figurație a ambelor romane și fără să mai revenim asupra lucidității acestor variațiuni psihologice, dificite prin chiar excesul lor. Calități ce înscriu de pe acum chiar pe dl Anton Holban nu între promisiunile dar între reprezentanții autorizați ai romanului psihologic de la noi, alături de dna Hortensia Papadat-Bengescu, de Camil Petrescu, de F. Aderca ca și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
constant o maximă atenție compoziției. Îl subordonează pe Proust lui Racine. Destăinuindu-și experiențele celor trei iubiri, Sandu o face, de fiecare dată, cu deplina conștiință că le "scrie". De aici construcția de tip muzical (ca la Proust): temă cu variațiuni, contrapunct etc.; de aici simbolurile și finalul deschis. "Autor", naratorul holbanian e un romancier autentist care etalează autenticitatea din calcul artistic. Literarul - evident - nu exclude sinceritatea. E (sau poate deveni) chiar expresia ei cea mai credibilă. Căci și sinceritatea își
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
într-o șoaptă molcomă sau ca pe o declamație năvalnică. Mi se părea mai degrabă că, deși își modula vocea pe toată gama și cadența dramatică, astfel încât să dea viață tuturor personajelor sale, de altfel destul de plate, își comprimase apoi variațiunile interpretative în cel mai scurt interval posibil. Cum spuneam, povestea mă deranja teribil și îmi doream să pot să-l întrerup și să-l conving să mă scutească. Mi-am dat seama că nu voi avea șansa de a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
luna de miere, rămânând împreună după impactul cu unitățile posterioare de suspensie ale autocisternelor cu zahăr scăpate de sub control. Se gândise la ciocnirile stiliștilor auto, cele mai abstracte morți posibile, răniți în propriile mașini împreună cu laborante promiscue. Vaughan elaborase nesfârșite variațiuni ale acestor ciocniri, gândindu-se mai întâi la o repetiție a coliziunilor frontale: un molestator de copii și un doctor prea obosit de muncă reconstituindu-și morțile mai întâi într-o coliziune frontală și apoi într-o capotare; prostituata care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
-mi o temă...” În aceeași perioadă, Vinea scrie un poem („Subiect“, devenit, peste un deceniu, în Contimporanul, „Dicteu. Încercare de a ghici un poem“), pornind de la un titlu („Fata pescarului din Batavia“) al lui Emmy Hennings, din revista Cabaret Voltaire. Variațiuni pe o „themă” dată... Frustrarea celui rămas în țară transpare, compensator, și în tendința de a trage spiritul Dada către „năzdrăvăniile” din perioada vacanțelor petrecute la Gîrceni — probabil o formă discretă de a-și revendica paternitatea insurgenței: „În versul il
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
revistei este ortodoxistul Sandu Tudor: poemele sale de un modernism apocaliptic, pline de eufonii „barbare”, amestecă figurația industrială („Apocalips de uzină“, „Stihuri pentru rîsul roșu“, dar mai ales experimentalul „Răboj aforistic“, organizat pe două „capitole”: „Tîlc abstract plastic crestat“ și „Variațiune concretă în hieroglife de cretă“) cu cea tradiționalistă („Sfîrșitul basmului lui Barbă-Albă. Voievodul Grădinar“). De cele mai multe ori, colaborările „neavangardiste” își au tîlcul lor: Ion Minulescu, de pildă, publică poeme cu tentă burlescă și mesaj antitradiționalist, uneori blasfemiatoriu („Dragoste falită“, „Idilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
această dată care pe ea o făcură să zâmbească cu Îngăduință din nou. Limbajul lui era pe cât de șocant de liber, pe atât de nepotrivit cu lipsa sa de experiență erotică. Ceea ce se anunța a fi o simplă reluare, cu variațiuni, a aceleași teme, se transformă În miracol: cuvintele care Însoțeau evocarea Reginei se preschimbau În chiar lucrurile pe care le numeau. Pluteau În aer, colorate ca niște fluturi mari, grei, În căutarea trupului pierdut. Flavius-Tiberius vorbea și nu se mira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
paharele care urcau și coborau ca tastele unei uriașe mașini de scris din sticlă roșie, se vedea când revelionul, când priveghiul. Consolarea supremă adresată celor chemați la Domnul era cuprinsă În aceeași cugetare Încurajatoare: „La toți ne vine rândul” cu variațiuni: „De asta nu scapă nimeni” și sceptic-optimista „De aiasta nu tare mulți scapă”, formulată se pare spre știința tuturor de cetățeanul Tibor Netza din satul Lăpușel, Maramureș, pe când fuma o țigară pe acoperișul casei sale, lângă câteva țigle sparte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Înoate sau să se Înece, stârnea profund imaginația și simpatia lui Henry. Cunoștea, desigur, mecanismul contactului procreator și, din operele ilustrate cu caracter erotic - colecția lordului Houghton din conacul de la țară Îl ajutase mult să se informeze -, se familiarizase cu variațiunile și perversiunile adăugate de ingeniozitatea și depravarea omenească. Dar Îi era cu neputință să se imagineze pe sine comițând oricare dintre aceste acte, chiar și pe cele mai elementare, indiferent cu cine; și niciodată, nici chiar În tinerețe, nu Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nu există, dar va exista la un anumit moment din viitor. Iar în al patrulea - Virgil arătă de jur împrejurul lui - a existat și continuă să existe. Virgil lăsă să se scurgă o scurtă pauză dramatică. — înțelegi, dimensiunile apar în mai multe variațiuni, spuse el apoi. Există un milion de Pământuri posibile, cu un milion de istorii posibile, și toate există de fapt simultan. în cursul vieții de zi cu zi între ele se țese o punte, dacă vrei, dar ea nu distruge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
una peste alta, Casa Fiului Răsare era un loc mai luminos, mai deschis, mai puțin stânjenitor și mai satisfăcător decât fusese sub conducerea lui Liv. îE mai ușor să soliciți serviciile unei doamne despre care știi că este expertă în variațiunile tale preferate decât să-i ceri unei curve anonime să-ți satisfacă toate capriciile.) Și Iocasta avea sentimentul că în epoca ei, fetele sale se mândreau mai tare cu munca lor. Singurul angajat care-i dădea motive de îngrijorare era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
seama de un comportament fără limitare istorică sau geografică. După cum ar fi o restrângere de perspectivă nepermisă dacă s-ar neglija faptul că, după ce termenul a fost inventat, generând un soi de cristalizare mitică, el s-a reconcretizat frecvent, cu variațiuni și extensii”2. Tocmai despre aceste concretizări va fi vorba În cele ce urmează, nu Înainte Însă de a recapitula cele mai importante momente din istoria țării cu nume ciudat: Dandyland. Dandyland Scurtă istorietc "Dandyland Scurtă istorie" Când?tc "Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
venind din afara mea. Fără durere, fără zbucium, fără tulburări. Liniștită, împăcată, supusă. Alegerea frunzei care în cele din urmă cade.“ Chiar dacă alegerea a fost făcută, Biblioteca rămâne un spațiu la care se revine mereu în roman (Ioan Lăcustă practică aceste variațiuni pe temă cu o voluptate deosebită). Poate pentru că Biblioteca este spațiul revelației: scrisul nu multiplică Textul, ci smulge hălci din el. Trăirea vieții cu acea detașare „cinematografică“ despre care vorbeam este singurul mod de a hrăni organismul textual. De aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
o adevărată obsesie din a-i întreba pe mai toți cunoscuții cât timp cred ei că va rezista ceea ce scrie el: „O sută, două sute de ani?“ În general, istoria confirmă perenitatea lamentabilă a producțiilor noastre scrise: dăinuie mai cu seamă variațiunile inspirate pe tema unei philosophia perennis de factură incertă și sistemele filozofice, chiar dacă reduse uneori la stadiul de curiozitate prețioasă. Cinicii ori stoicii greci, upanișadele, moraliștii, poezia, elanurile mistice, toate acestea pot fi citite cu același gust al noului și
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
cronologic, sarma după sarma, aceste texte oferă o inedită imagine a tranziției noastre profunde. Căci, credeți sau nu credeți, nici sarmaua nu mai e ce-a fost, iar povestea ei este și povestea noastră ! La începuturi, toate pilulele mele erau variațiuni pe tema „miroase a sarmale peste Munții Carpați !”. Simțeam sarmalic, deci eram un bun român, totdeauna împăcat cu mine și cu viața, în timpul suspendat al sărbătorilor. De fapt, mă bucuram necondiționat de sărbători 1. Acest text și toate textele care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de cervide; - eventual mănuși cu un singur deget și cizme brodate cu stilizări de labe de urs sau pasăre. În concluzie, se constată că libertatea lăsată șamanului pentru ornamentarea costumului, alegerea pandantivelor și simbolismul lor, permit o întreagă gamă de variațiuni care funcționează pe principalele tipuri de costume. Totuși, funcțiile costumului - armură, mijloc de transport, suport pentru spirit - rămân, în mod cert, identice pentru întreg teritoriul tungus.
Costumele ?amanilor ?ungu?i by Dan Cristian R?caru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83573_a_84898]
-
grămadă de cârpe. În sinea lui, Rainer s‑a detașat deja cu totul de această familie, iar ca manifestare exterioară se va detașa de ea atacând persoane nevinovate în scop de jaf. Aaaah, se aude acum de alături, e o variațiune pe aceeași temă, care n‑aduce însă nimic nou. Rainer își exersează în continuare imobilitatea feței în ciuda urii, mâna relaxată în ciuda agresivității extreme și a gurii nemișcate în ciuda lăcomiei și a furiei. Iiiieh, strigă Anna - iar a avut un orgasm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ne-a fost până într-o zi, mai precis mascarada a început pe 2 mai. Iar am intrat brutal în zodia „Nici o zi fără...", numai că de data aceasta îndemnul s-a schimbat și sună: „Nici o zi fără Osama" cu variațiuni mici pe aceeași temă, care ar suna: „Nici o zi fără Obama". Oricum pentru noi Osama sau Obama sunt tot un drac, așa că uneori nici nu prea ținem cont de litera ceea, care-i deosebește doar la nume, nu și la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
milă indulgentă.” “Lumea e o odaie mare - oameni buni și răi stau la un loc... Viața e cel mai mare ironist.” Manuela trebuie luată ca o figură rezumativă, repetată în alte destine, deci o preocupare constantă a scriitoarei, care prin variațiuni pe aceeasi temă, atrage atenția asupra unei drame în serie. Singurătatea la care le condamnă pe anumite femei propriile calități nu este egocentrism, ci renunțare dureroasă. Spre a ilustra nevoia de social, oglinda în care se caută Manuela dispare, luând
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
care-o degajă iarna cînd Își Îngrijește mi-e imposibil să Înțeleg de ce bolnavii, o căldură ce Înlocuiește medicamentele, caloriferul, cu o expresie care seamănă cu concertul nr. 1 pentru pian și orchestră de Ceaikovski. După care trebuie să ascultăm Variațiunile lui Rachmaninov pe o temă de Corelli. Să vedem Călăuza, Rubliov și Piesă neterminată pentru pianină mecanică la televizor. Îl deschid și aud că trei mii de oameni au participat azi-noapte, În București, pe-un stadion, la spirala umană. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe Vadim să țină fruntea sus și „să nu se aplece la nici o omidă tîrÎtoare plătită din afară cu dolari, care vrea să roadă rădăcina partidului”. Uite că-ncep să apară și alte animale, Îmi creează un sentiment reconfortant, de variațiune, iar o cititoare care disprețuiește și ea omizile tîrÎtoare, mamele fluturilor, Îl imploră pe același om să țină sus altceva. „Steagul.” Trec imediat pe Bordel, pentru armonie: „Grație revistei noastre, pentru prima dată cuvintele anus și vulvă Își pierd caracterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
în mijloc, cu un măr despicat pînă la jumătate (mi-e milă să-l tai), cu un nuc respectabil. Mă suiam în nuc și de acolo îl ascultam cîntînd la pian: Elegia lui Grieg, Debussy, prima Arabescă, Fantezie de Schumann, Variațiunile fierarului de Haendel, Marea poloneza opus 22 de Chopin. Era fanatic în perseverență: exersa zilnic 5-6 ore. Muzica mă vitaliza. Aș fi putut sări, să fi vrut, ca Păstrăvii lui Schubert. Tot din nuc îl urmăream cum pregătește noua bucată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Vita-tonal. Grafonola. Da, Invitație la vals de Weber, exact asta voiam. Mai încolo, o gavotă de Lulli. Și mai încolo, Sonata pentru clarinet și pian de Brahms. Poate și Concertul pentru două viori și pian de Bach. Sau Andante cu variațiuni în si bemol de Robert Schumann. Ascult mai bine muzică acuma. Pe "clasici", spune G. Călinescu, îi înțelegi la bătrînețe. E un adevăr cu multe carate. Se potrivește și muzicii. Avea de toate tata: rezistență fizică și sufletească pentru studiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]