1,522 matches
-
chemat-o în camera ei pe Varvara Ardalionovna, care se întreținea cu domnișoarele, și a alungat-o odată pentru totdeauna din casă, de altminteri în maniera cea mai respectuoasă cu putință - „asta chiar de la Varia am auzit-o“. Dar când Varia a ieșit de la Lizaveta Prokofievna și și-a luat rămas-bun de la domnișoare, ele nici nu știau că Variei i se interzisese pentru totdeauna să le mai pășească pragul și că își ia rămas-bun de la ele pentru ultima dată. — Păi Varvara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pentru totdeauna din casă, de altminteri în maniera cea mai respectuoasă cu putință - „asta chiar de la Varia am auzit-o“. Dar când Varia a ieșit de la Lizaveta Prokofievna și și-a luat rămas-bun de la domnișoare, ele nici nu știau că Variei i se interzisese pentru totdeauna să le mai pășească pragul și că își ia rămas-bun de la ele pentru ultima dată. — Păi Varvara Ardalionovna n-a fost la mine pe la ora șapte? întrebă prințul mirat. — A fost alungată spre ora opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
persoana știută... — Ah, e insuportabil! strigă Varia. N-ai de gând să termini odată, otravă scârboasă ce ești? Ganea se făcuse palid la față, tremura și tăcea. Ippolit se opri, îl privi lung și cu încântare, își mută privirile asupra Variei, râse, se înclină și plecă, nemaiadăugând nici un cuvânt. Pe bună dreptate, Gavrila Ardalionovici putea să se plângă de soartă și nenoroc. Câtva timp Varia nu se putu hotărî să intre în vorbă cu el, nici măcar nu-l privi, atunci când el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Semnificativ este însa că în acelaș timp vine și unele foi curat germane a povățui pe italieni să nu cuteze a-și îndrepta dorul spre Triest. "Triestul, zice " National-zeitung ", este pentru Austria ceea ce e Strasburgul pentru Germania". [14 ianuarie 1881] ["VARII ÎN ADEVĂR... "] Varii în adevăr și din foarte deosebite puncte de vedere sunt concepute apreciațiile pe cari ziarele din capitală le-au făcut asupra reluării conducerii partidului conservator de către ds. Lascar Catargiu. În gruparea după izvoare dăm întîietate "Romînului", fiind
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că în acelaș timp vine și unele foi curat germane a povățui pe italieni să nu cuteze a-și îndrepta dorul spre Triest. "Triestul, zice " National-zeitung ", este pentru Austria ceea ce e Strasburgul pentru Germania". [14 ianuarie 1881] ["VARII ÎN ADEVĂR... "] Varii în adevăr și din foarte deosebite puncte de vedere sunt concepute apreciațiile pe cari ziarele din capitală le-au făcut asupra reluării conducerii partidului conservator de către ds. Lascar Catargiu. În gruparea după izvoare dăm întîietate "Romînului", fiind organul diametral opus
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Carada erau amicii politici ai lui Vlad Țepeș. Nu se potrivește. Veți găsi între boierii lui Vlad Țepeș pe-un Dragomir al lui Manea Udriște, veți găsi pe-un Vintilă Florescul, dar de Caradale nici urmă. [22 ianuarie 1881 ] ["ÎNTRE VARIILE ACUZĂRI... "] Între variile acuzări ce ni se aruncă în urma reproducerii articolului d-lui Maiorescu din "Deutsche Revue " vedem atât în "Romînul" cât și în "Presa" formulîndu-se una care pîn' acum nu ieșise la lumină. "Romînul" face pe o parte a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
politici ai lui Vlad Țepeș. Nu se potrivește. Veți găsi între boierii lui Vlad Țepeș pe-un Dragomir al lui Manea Udriște, veți găsi pe-un Vintilă Florescul, dar de Caradale nici urmă. [22 ianuarie 1881 ] ["ÎNTRE VARIILE ACUZĂRI... "] Între variile acuzări ce ni se aruncă în urma reproducerii articolului d-lui Maiorescu din "Deutsche Revue " vedem atât în "Romînul" cât și în "Presa" formulîndu-se una care pîn' acum nu ieșise la lumină. "Romînul" face pe o parte a dreptei responsabilă, de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca din senin? Ca și când n-ar ști toată Moldova că pe atunci prezidentul comitetului electoral din Iași era prințul Grigorie M. Sturza, ca reprezentant al dreptei. "Romînul" se face a uita că, din timpul "Democrației naționale" încoace, prințul care, în urma variilor evenimente din urmă, contractase vederi proprii ale sale în privirea politicei esterne și a celei interne, a încetat ipso facto de-a mai face parte din comitetul electoral de la Iași, precum și din partidul conservator, ceea ce a și declarat el însuși
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și de-a nu vedea în ultima schimbare decât începutul sfârșitului, [10 aprilie 1881] {EminescuOpXII 133} ["RETRAGEREA D-LUI ION BRĂTIANU "] Retragerea d-lui Ion Brătianu va rămânea pentru câtva timp obiectul comentariilor zilei. Cauzele retragerii sale sunt multe și varii. După o politică de acțiune mai mult ori mai puțin favorabilă, care avea de obiect nu organizarea țării, ci numai poziția ei internațională, venise timpul muncii adevărate, a ridicării țării, nu în ochii și părerea altora prin rang și titlu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au superpus poporului românesc, fără îndoială că d. C. A. Rosetti {EminescuOpXII 210} se bucură de încrederea lor, de vreme ce le face treburile. Adevăratul popor românesc a devenit însă o turmă exploatată și dată în prada morții fizice de multele și variile fericiri cari au năpustit asupra-i. Tocmai avem înainte-ne raportul general pe anul 1880, prezentat de dr. Flaișlen în numele cons. de igienă a orașului Iași, din care constatăm următoarele: În cursul anului 1880 s-au născut creș[tini] 1165
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
722. În al doilea an a creat trei întreprinderi: Societe des Immeubles de la rue de Rivoli, Societe Maritime, Societe de[s] Chemins de fer Autrichiens. Beneficiile treceau peste zece milioane. În anul al treilea societatea era în apogeul ei; întreprinderi varii i-au adus un beneficiu de 31 870 776 fr. Dar chiar în acest an dările de seamă ale societății începură a deveni obscure și mai puțin amănunțite. La 1860 se declara o pagubă de 7 933 136 fr.,; iar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mare măsuri pentru protecțiunea coloniștilor germani în România. E, din nenorocire, afară de orice îndoială că, mai cu seamă în zilele dendîi, antipatia instinctivă contra unei inteligențe mai mari și-a unui mare gust de muncă ar da loc la escese varii. Față cu aceste escese cată a se da din capul locului garanții pentru protegerea eficace a coloniilor. Am trece peste marginile temei noastre, dac - am voi să specializăm măsurile cu cari ar fi a se garanta această protecțiune neapărată. Sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cabinetul ministrului pre cât în acela al regelui. E dar evident că persoanele numite cată să se fi bucurând în grad deosebit de încrederea regelui și că aceea a ministrului vine oarecum în linia a doua. Auzisem în adevăr demult că varii stăruințe s-ar fi exercitat asupra d-lui Mavrogheni spre a primi o însărcinare diplomatică și că aceste stăruințe durează de aproape un an. A primi un asemenea post era se 'nțelege echivalent cu a renunța la politica militantă de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sfarmă nici de stânca unei aristocrații istorice, nici de organizări puternice ale ramurilor de muncă industrială; unde statul este un institut de întreținere pentru oameni cari n-au nici o ocupație, ba adesea nici capacitatea unei ocupații serioase. Față cu aceste varii nevoi sociale, lupta ideilor conservatoare este desigur mai ingrată decât la națiile istoric închegate, cu tradiții, cu datine, cu un puternic și pururea întineritor geniu național. De veninul inoculat al unor culturi străine, a căror forme goale le-am adoptat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
excellentiam, cu moț și cu privilegiu. Mai știa haiducul nostru ș-altă potecă! [9 octombrie 1881] ["CU TIMPUL AU ÎNCEPUT A SE RECUNOAȘTE... "] Cu timpul au început a se recunoaște însemnătatea limbii cărților bisericești. În adevăr, daca, din deosebitele și variile dialecte ale limbei germane de pildă, unul a ajuns să domineze și să devie limbă literară și de stat, aceasta este a se mulțumi mai cu seamă Bibliei lui Luther. La începutul secolului trecut, în al Xvii-lea chiar, limba
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
582 722. În anul al doilea a creat trei întreprinderi: Societe des Immeubles de la rue de Rivoli, Societe Maritime, Societe de Chemins de Fer Autrichiens. Beneficiile treceau peste zece milioane. În anul al treilea societatea era în apogeul ei; întreprinderi varii i-au adus un beneficiu de 31 870 776 fr. Dar chiar în acel an dările de seamă ale societății începură a deveni obscure și mai puțin amănunțite. La 1860 se declară o pagubă de 7 933 136 fr.; iar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e centrul creditului comercial. Asemenea perturbări sunt mai dese și mai mari cu cât suma capitaliilor întrebuințate în întreprinderi pe acții e mai mare, deci un asemenea institut nu se va putea forma decât acolo unde se nasc mari și varii întreprinderi pe acții [... ]. Statutele determină și aci ordinea și procederea. Dar e evident că pe nici un teren nu se cere o mai mare cunoștință a împrejurărilor, un spirit de observație comercial și soliditate. Afaceri de bani și de credit Schimb
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
introduce În atmosfera practică a ceea ce Înseamnă dezvoltarea creativității și aplicarea ei la copilul cu dizabilități, indiferent de natura lor, dar aplicat la posibilitățile lor. După o trecere În revistă a posibilităților creative pe care le oferă județul Vaslui În varii domenii, În care un loc important Îl ocupă oferta locală relevată În „Repere etnofolclorice și de istorie locală” (autor Dan Ravaru) sub forma meșteșugurilor tradiționale; țesături, ceramică, Împletituri, olărit, prelucrarea lemnului și alte Îndeletniciri creative legate de industria casnică, specifice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Dumnezeu, urmând apoi recunoașterea păcatelor și abia după aceasta trebuie Înfățișate cererile noastre Înain‑ tea Lui. Când ne gândim la rugăciunea de cerere, ne aducem aminte cu precădere de psalmistul David care cerea Îndu‑ rarea și milostivirea lui Dumnezeu din varii motive. În rugă‑ ciunile de cerere către Dumnezeu, era formulat mai Întâi motivul cererii, apoi promisiunea că vor fi păzite poruncile lui Dumnezeu. „Graiurile mele, ascultă‑le Doamne ! Înțelege strâmtorarea (strigarea) mea ! Ia aminte la glasul rugăciunii mele, Împăratul meu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dinamicii absolute a spiritului și a identificării scrisului cu tensiunea lăuntrică a eului. Toate aceste elemente preluate din programele avangardei vor căpăta deci la el un plus de vitalitate exuberant-neliniștită, de natură a estompa, în ultimă instanță, frontierele rigide dintre variile tendințe novatoare. În planul „gramaticii” poeziei, acest fapt se va reflecta în imagismul programatic, ca tehnică menită să destructureze discursul conceptual-abstract. Cu mult înainte de a proclama ca butadă: „eu, dintre toate NAȚIUNILE, aleg imagi-NAȚIUNEA” Voronca mizează pe imagine (și imaginație
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nu se scrie cu cuvinte". Dar cu ce se scrie? Răspunsul este binecunoscut: cu necuvinte. Pare o găselniță de ordin sofistic. Opinia s-a și exprimat. Însă poetul e consecvent până la capăt: antimetafizica duce, în plan poetic, la necuvânt. În varii contexte, dar mai ales în eseul Cuvintele și necuvintele în poezie, atrage atenția că poetul folosește cuvintele din disperare, adică așa cum spusese Eminescu, în Criticilor mei: "Ah! atuncea ți se pare / Că pe cap îți cade cerul". Concluzia: Nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
venind de dincolo de cuvinte, ca supralingvistică, depășind școala formalistă rusă. Așadar, prin Nichita Stănescu, geniul eminescian își lua, după un secol, o captivantă revanșă. Iar în plan cultural prefigura un alt eon spiritual decât cel modernist. XIII. POETICA TRANSPARENȚEI În varii împrejurări, cu discreția care-l caracterizează, C. D. Zeletin a încercat să atragă atenția cititorilor asupra condiției sale de poet, pusă mai totdeauna în plan secund comparativ cu aceea de traducător, apreciată invariabil ca excepțională. Că d-l Zeletin este
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
368, prin care "Academia bârlădeană" l-a sărbătorit la cei 70 de ani împliniți pe 13 aprilie 2005. Nu mai mult de 145 de pagini, înglobând texte din Călătorie spre transparență (1977), Andaluzia (1986) și Sonete de odinioară, adunate din varii reviste. Într-o parcimonioasă Mărturisire, datată 13 martie 2005, pusă în loc de prefață, C. D. Zeletin ne avertizează că e vorba de "o suită de poezii alese", atâtea câte a crezut poetul că-l reprezintă în pragul celor șapte decenii de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
la o anchetă a revistei ieșene "Feed back", an. II, nr. 2, ianuarie 2005, p. 39. 134 În Observator cultural (an.I, nr. 1, 26 februarie-6 martie 2000, p. 6), Ion Bogdan Lefter includea antinaționalismul printre dimensiunile grilei postmoderniste. În varii contexte, a insistat asupra respingerii naționalului. În 2001, declara: "vremea națiunilor omogene a trecut, cu toate miturile ei romantice: culturi naționale, state naționale" (Opinia studențească, răspuns la ancheta Minorități culturale, an. XXX, nr. 94, 26 martie-2 aprilie 2001, p. 13
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
mai sărace), cum ar fi spațiul dunărean vestic și interiorul Podișului Dobrogei, în opoziție cu alte teritorii predominante economic ariilor amintite (zona litorală maritimă, îndeosebi cea sudică). Cercetarea de față pornește de la premisa că există anumite conexiuni între fenomene din varii spații geografice (Johnston, 1980), iar oscilațiile comportamentului electoral al populației depind de o serie de factori sociali, economici, demografici sau politici (Crețan, 2006), diversitatea culturală determinând o diversitate comportamentală (Bodocan, 2001). Prin urmare, voi considera că: a) geografia electorală este
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]