1,983 matches
-
poliția că se poate ca femeia să fi dispărut. În ciuda unei copilării petrecută între orfelinat și mai multe perechi de părinți adoptivi, Susan se descurcase onorabil la liceu, obținând note destul de bune ca să-și asigure un loc la universitatea de vază unde îl cunoscuse pe Nick. Nu e ciudată natura? s-a gândit ea acum, zbătându-și picioarele în așa fel încât apa să formeze valuri micuțe, într-o formație triunghiulară. Caitlin avusese doi părinți care venerau pământul pe care călca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Deborah n-o mai pândea din fiece ungher. Julia întinsese o față de masă albă ca neaua, iar deasupra, chiar în mijloc, așezase trei suporturi din sticlă fumée, în care pâlpâiau tot atâtea lumânărele. În lateral, Julia mai adăugase și o vază micuță și joasă, în care se înghesuiau o duzină de trandafiri roșii. — Bună, iubitule! a ciripit ea când a auzit cheia în ușă și bufnitura familiară produsă de servieta abandonată de James pe podeaua de lemn din hol. Cina e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
plecarea, cu o zi înainte. Ochii lui sunt înfricoșați, asemenea ochilor micuței Noga, atunci când am adus-o acasă, eu ședeam pe bancheta din spate, ținând-o pe genunchii mei, Udi conducea în tăcere, aplecat de spate, eram cu toții ca o vază spartă atunci, o mână de cioburi tânjind să se reunească, și poate că acum se va întâmpla în sfârșit, poate că acum ne vom reuni din pricina bolii sale, îi mângâi mâna, Udighi, nu îți face griji, important este că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
credincios, din câte se părea, nici măcar această plecare nu fusese una la voia întâmplării, mă gândesc la ea cu stânjeneală și durere, o fetiță care are de îndeplinit o grea misiune, să pună cap la cap bucățile sparte ale unei vaze, cu asta se ocupă de opt ani de zile, iar odată cu ea, a crescut și misiunea aceasta a ei, răpindu-i copilăria, subjugându-i viața. Din dormitor se aud sforăituri puternice, lovind asemenea unor reproșuri, mă întorc acolo fără voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pachet de Marlboro, a băgat o țigară în gură și a aprins-o. Apoi a luat în mâini paharul în care pusese narcisele și le-a privit câteva clipe. — Cred că stau mai bine aici. Nu le mai mut în vază. Dacă le las așa, am impresia că tocmai le-am cules eu îns\mi, de pe malul unei ape, și le-am băgat în primul recipient care mi-a picat în mân\. Le-am cules eu de pe malul iazului de lângă stația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
doamna a plecat la cumpărături. Amândoi bolnavii dormeau profund. Lumina blândă a soarelui de după-amiază inunda camera și aveam senzația că o să mă fure și pe mine somnul, așa cum stăteam cocoțat pe scaunul cel rotund. Crizantemele albe și galbene din vaza de pe masa de lângă fereastră îmi spuneau că e toamnă. În aer plutea miros plăcut de pește fiert - era peștele care nu se mâncase la prânz. Asistentele circulau în permanență pe culoar și le auzeam deseori vorbind clar și tare. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
plutea în aer, cireșii erau înfloriți, studenții din anul I (ușor reperabili) aveau brațele pline de cărți noi. M-au furat gândurile și am realizat că Naoko nu poate urma cursurile facultății nici anul acesta. Pe pervazul ferestrei era o vază mică cu anemone. După ce fetele s-au întors la masa lor, eu și Midori am ieșit și ne-am plimbat puțin. Am trecut pe la anticariate, am cumpărat câteva cărți, am intrat într-o cofetărie și am mai băut câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
furie, cu fața roșie ca focul, e nevoie de trei polițiști-bărbați ca s-o țintuiască de perete. Și chiar și atunci răcnește: „Curvă! Târâtură! Lăsați-mă, cretinilor, lăsați-mă să-i rup gâtul!“, până când Charlotte intră în baie cu o vază cu garoafe, zvârle florile pe jos și toată apa i-o toarnă doamnei Jim în cap și pe față, stropind și o polițistă. Charlotte e uluitoare. Exact de asta era nevoie. Doamna Jim amuțește și intră în stare de șoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
aspira la pagina a treia, pictorii din Brera, unii scriitori de nivel mediu, și studenți ca mine. Un minim de excitare alcoolică era necesar și bătrânul Pilade, păstrându-și sticloanțele cu vin alb pentru tramvaiști și pentru clienții mai de vază, Înlocuise spumosul și Ramazzotti-ul cu șprițurile DOC pentru intelectualii democrați și cu Johny Walker-ul pentru revoluționari. Aș putea scrie istoria politică din anii aceia notând timpurile și modurile În care s-a trecut treptat de la eticheta roșie la Ballantines-ul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Îl urmează În Înfrângere, pentru că asta e meseria lor, ce justificare ar avea Templul fără cruciadă? Ludovic atacă de pe mare Damietta, țărmul dușman e tot numai o scânteiere de lănci și halebarde și palanchinuri, scuturi și iatagane, oameni de mare vază, zice Joinville din cavalerism, ce poartă arme aurite țintuite de soare. Ludovic ar putea aștepta, se hotărăște Însă să debarce cu orice preț. „Credincioși ai mei, vom fi de neînvins dacă vom fi nedespărțiți În iubirea de aproapele. De vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
la un moment dat! lansează Nae. Cine mai vine? se interesează încet, Avocatul. Păi, dintre-ai noștri..., Bibi, Vălică Buletin, Cezărel, Iulian Apostatu', Pale Botîncur, poate și Șobolanu'. Și Marius, firește, că e pe zona lui! Cââh..., societate selectă, de vază, ce să zic? Cercul Fiii Țuicii! Necrofili... Bine! Om vedea ce mai învârtim. Carevasăzică, voi trei ați fost plecați, reia Nae dialogul, sugându-și zgomotos măselele plombate, în vreme ce umple gospodărește, cu o tandrețe infinită, fiecare pahar spălat, jumătate cu matrafust
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și statului, dacă ai putut s-o arendezi îndată ce ai luat-o? făcu Iuga apăsat, fără a-și ascunde disprețul. Jignit și scandalizat că s-a găsit cineva, ba încă un bun prieten, care să-i pretindă lui, avocat cu vază și om politic, să se înfunde la țară, Baloleanu zise ironic: ― Doar n-ai să-mi ceri acuma, puiule, să mă las de meseria mea pe care, de, o cunosc nițeluș, ca să mă apuc de agricultură? ― Îți cer, dacă vrei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în seamă. Ei căutau un obiect intact. Cercul de lumină al lanternei lui Dallas căzu din întâmplare pe o formă care, în mod vizibil, nu făcea parte din perete sau din sol. Avea aspectul unei urne delicate, sau a unei vaze, maronii, incredibil de lucitoare și lustruită. Se apropie de acest lucru, se aplecă deasupra vârfului știrbit și lumină înăuntru. Goală. Dezamăgit, se îndepărtă, uimit că un obiect care părea atât de fragil rămăsese întreg pe când altele zăceau, deteriorate, crăpate. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
-i surprinde plăcut. În centrul holului imens, o mică grădină cu pomi exotici, un izvoraș care susura printre stânci în miniatură, câțiva nuferi în micul lac pe sub care se zbenguiau niște peștișori de acvariu, canapele plușate, măsuțe pe care erau vaze cu flori, într-un colț un televizor cu plasmă extraplat la care câteva doamne urmăreau cu interes o emisiune de modă. Domnul Tilică o invită frumos pe doamnă să ia loc pe un fotoliu, iar el merge la recepție. Prezintă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de cenușă albă, mai puri, mai puri... ah, nu mai pot... Am dat azi-dimineață, pe când căutam scotchul ca să lipesc o copertă, de aceste pagini bătute la mașină, care, după cum arată, pare veche de peste doi ani. Erau pe șifonier, sub niște vaze cașerate. Le-am citit și nu mă pot stăpâni să nu scriu chiar în continuarea lor cât de surprins am fost. Nu există nici un dubiu, ele au fost scrise la Erika mea și se referă la o perioadă din copilăria
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
din cauza fardului. Nu se mai gândi la nimic, începu să facă ordine în cameră. Totul trebuia să fie perfect curat, la locul lui. Strânse patul, puse la loc hainele în șifonier, fardurile și celelalte în sertarele toaletei, aranja cărțile și vaza de pe masă, trase perdeaua, având grijă să facă falduri egale, și aranja mai bine draperiile. Aduse din sufragerie câteva casete de lemn sculptat, două sfeșnice de alamă și câteva pernuțe fantezi cu care improviza un decor de budoar destul de cochet
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
spațiu special, avea un superb pick-up japonez, cu plăcuțe de metal pe marginea tamburului și cu o mulțime de potențiometre nichelate și de luminițe. Ne-am așezat pe unde am nimerit, încercînd să nu dăm jos de pe măsuțe și servante vazele delicat lucrate și alte obiecte ciudate: un dagherotip, un lornion care se plia lentilă peste lentilă, niște păpuși rusești... Băieții s-au repezit la secțiunea pentru discuri a bibliotecii, unde se aflau cel puțin două sute de bucăți, atât muzică clasică
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ciobănașul cu oița sa, tractorul, băiatul și fata ținîndu-se de mână, stilizați frumos, fluturele. Mereu ieșeam plângând de la Scufița roșie. Puțin mai sus, pe Mihai Bravu, se afla un mare Ferometal de unde se puteau cumpăra tablă, cuie, lanțuri, dar și vaze și pahare pe care erau lipite abțibilduri cu păsări multicolore. Mai încolo, după o odăiță minusculă în care, în vitrină, luminată puternic, o femeie grasă în verde remaia ciorapi de nylon, era o hrubă sinistră unde se vindeau pânzeturi de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fi fost de-o veșnicie. Mi-era dor de Egor și chiar de maică-sa. Când am intrat, nu ne-a venit să credem: casa era plină de flori. Toate sticlele, paharele, cănile de apă, ca să nu mai vorbesc de vaze, de la cele de cristal sau de porțelan chinezesc până la cioburile de doi lei, fuseseră scoase de prin dulapuri și umplute cu flori. Pe servante, pe măsuțe, pe marginea șemineelor, pe stâlpii balustradei de stejar a scării interioare, pe taburete și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lemn. După câțiva pași m-am împiedicat de ceva și-am căzut. Când ochii mi s-au obișnuit cu întunericul, am văzut că mă aflam pe un coridor întortocheat, de pereții căruia erau sprijinite mobile vechi, tăblii metalice de pat, vaze uriașe de ceramică, spâne și dogite, pianine cu claviatura știrbă. De peste tot, cum mergeam din ce în ce mai sigură și mai grăbită, se ridicau în jurul meu fluturași bej și cenușii, care pâlpâiau în cîte-o rază de lumină. Am coborât o scară împăienjenită și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe unde-a ajuns el știe. D-aia și bărba-su, toată ziua la Matracucă, de bine nu pleacă niciunu d-acasă, e știut că dacă pleacă bărbatu, tot femeia-i de vină. Să stea, la ce să stea ? S o vază pe Ivona, cu dinții ei de cal și cu nasu lung, slabă și repezită și toată ziua cu țigarea-n gură și cu prietinile la telefon, păi să nu-ți vie să-ți iei câmpii ? Stă pe ziar, pe pungile goale
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu se uită chiorâș, se face c-o crede. Știe ea ce merită alde Ivona : pup-o în bot și ia-i banu tot. Păcat numa că și-a scos dinții la Gelu și, când o să deschiză gura, are s-o vază știrbă. Știrbă, neștirbă, tot n-o s-o mai aleagă nimeni d-acu ! Numa șefu dracilor, Scaraoțchi. Așa că râde și ea, cu toată gura : — Ei, ei, nu-i nimica... Nu-i nimica, treceam și io p-aci, în drum de la cumnată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
rece ! — Bine-ar fi să fie, madam Delcă ! Bine-ar fi, dar nu știu ! — Păi, da, vâră-ți la gărgăuni în cap ! Haidi, liniștește-te, nu vezi cât ești de nervoasă ? Io, de câte ori n-oi fi avut așa, da cin-să vază ? Că la noi n-ai cum să vezi ! Și-asta numa de la răceală vine ! — Tocmai aici e ! Că nu vine numai de la răceală ! Și mai degrabă nu de la răceală, dragă Vica... — O ții una și bună ! Dacă-ți spui c-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de obrazul meu, simt o înțepătură ușoară și un mic gol în mijlocul corpului, acolo unde ar trebui să fie stomacul. Prin ușile larg deschise se vede înăuntru mobila sufrageriei, lustruită ca nouă, fără un fir de praf. Tișlaifăre apretate sub vaze cu flori, bufeturi încărcate de bibelouri. Incredibil ca în această cameră, lipită de cea a Vicăi, să miroasă a flori ! Totuși, n-am intrat niciodată înăuntru. Arată ca o casă îngrijită, dintr-acelea în care n-ai voie să intri
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fântână din cristal mat, și o masă cu tăblia de cristal, susținută de un arabesc din metal. Garnitura plată, capitonată, alcătuită din canapea și două fotolii de culoarea făinei de ovăz era de asemenea originală, ca și un set de vaze înalte, mov cu toarte stropite. Casa nu era prea mobilată, cu excepția unor piese curioase din bambus împletit, pe care le plasase acolo Alex, în timpul „perioadei ei de creație“. Podelele erau din cel mai fin parchet pal, încrustat cu desene din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]